Curs 12 Tranchilizante minore (anxiolitice)

Farmacologie
An 3 Semestrul 2
Curs 12

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

Tranchilizante minore/anxiolitice
Efectul e asemanator cu cel al tranchilizantelor majore cu o serie de diferente:
– combat frica
– unele au actiune miorelaxanta mai puternica decat tranchilizantele majore
– anticonvulsivante,folosite adesea ca antiepileptice

Subiecte Farmacologie Sem 1

Farmacologie
An 3
Sem 1

Nr. 1
1. saruri cuaternare de amoniu
2. iodoformul
3. eliminarea prin lapte a medicamentelor
4. absortia la nivelul tubului degestiv a medicamenteleor
5. transpotul medicamentelor cuplate la proteinele plasmatice
6. cuplarea medicamentelor cu proteinele G

Subiecte Farmacologie IV

Subiecte Farmacologie
An 3 Semestrul 1
IV

1. Absorbtia medicamentelor la nivelul tub digestiv
2. faza de circulatie sanguina
3. Elim. Med. pe cale mamara
4. Receptorii farmacologici cuplati cu proteinele G
5. Sarurile cuaternare de amoniu cu actiune antiseptica si dezinfectanta

Subiecte Farmacologie III

Subiecte Farmacologie
An 3 Semestrul 1
III

1. factori care influenteaza doza
2. absorbtia medicamentelor consecutiv administrarii pe cale respiratorie
3.metode de distribuire a medicamentelor la organe si tesuturi
4. fenomene de cumulare
5. alcalii
6. albastru de metilen

Subiecte Farmacologie II

Subiecte Farmacologie
An 3 Semestrul 1
II

1.faza de circulatie sanguina a medicam
2.indicele terapeutic
3.receptorii pt medicamente
5.acizii cu actiune antiseptica si dezinfectanta
6.rivanolul

1. Faza de circulatie sangvina a medicamentelor

Principalul fenomen care are loc la nivelul sangelui este legarea de proteinele plasmatice.

Subiecte Farmacologie I

Subiecte Farmacologie
An 3 Semestrul 1
I
1.denumirile medicamentelor
2. dozele, clasificare
3. absorbtia medicamentelor pe cale rectala
4. eliminarea medicamentelor prin lapte
5. derivati ai clorului
6. derivati ai cuprului

1) Denumirile Medicamentelor = Orice medicament are 4 denumiri: chimica, comuna international, oficinala, comerciala.

Curs 13, 14 Anestezice Locale

Anestezice Locale
An 3 Semestrul 2
Curs 13, 14

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

Mecanismul de actiune al anestezicelor locale:
La nivelul membranei neuronale impiedica patrunderea ionilor de sodiu si efluxulionilor de potasiu. Astfel este abolit potentialul de actiune si este intrerupt influxul nervos. Ca urmare, dispare sensibilitatea dureroasa,

Curs 7 Prazino – Izoquinolonele

Prazino – Izoquinolonele
An 3 Semestrul 2
Curs 7

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

Praziquantelul – un antihelmintic activ in special fata de cestode. Exista mai ales sub forma de comprimate si solutie injectabila.
-Doza in jur de 5 mg/kg.
Preparate: Prazicest– este solutie injectabila si se utilizeaza la caine si pisica (doze inscrise pe
prospect,

Curs 11 (partea IX) Substante Colorante

Substante Colorante
An 3 Semestrul 1
Curs 11 (partea IX)

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

1. Derivaţi acridinici
Rivanolul (Etacridină lactică) este o pulbere de culoare galbenă cu gust amar. Este o substanţă incompatibilă cu clorura de sodiu, cu cloramina, cu iodul, cu taninul, cu sărurile de argint.

Saruri ale Metalelor Grele Curs 11 (partea VII)

Saruri ale Metalelor Grele
An 3 Semestrul 1
Curs 11 (partea VII)

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

A. Combinaţii ale mercurului
Derivaţii anorganici ai mercurului au fost printre primele antiseptice folosite pe scară largă în terapeutică datorită acţiunii lor bactericide foarte puternice. Cercetările întreprinse mai târziu au arătat însă că activitatea lor este mai degrabă bacteriostatică decât bactericidă.

Alcalii si Detergentii Curs 11(partea VI)

Alcalii si Detergentii
An 3 Semestrul 1
Curs 11 (partea VI)

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

1.  Alcalii

Fac parte din categoria antisepticelor si dezinfectantelor stabile.
Alcalii au importanţă mult mai mare pentru medicina veterinară decât acizii, deoarece sunt dezinfectante puternice, inodore, uşor accesibile şi relativ ieftine.

Antiseptice si dezinfectante stabile Curs 11 (partea V)

Antiseptice si dezinfectante stabile
An 3 Semestrul 1
Curs 11 (partea V)

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

Acizii

Intensitatea acţiunii lor dezinfectante este proporţională cu gradul de disociere. Unii acizi anorganici disociază mai bine (acidul azotic, acidul sulfuric), alţii mediocru ( acidul fosforic, acidul fluorhidric), iar alţii slab (acidul boric,

Oxidante Indirecte Curs 11 (partea III)

Oxidante Indirecte
An 3 Semestrul 1
Curs 11 (partea III)

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

B. Antiseptice si Dezinfectante nestabile oxidante indirecte

În grupa halogenilor şi compuşilor halogenaţi sunt cuprinse substanţe cu puternică acţiune antiseptică, bactericidă, folosite pe scară largă pentru dezinfecţia apei, a locurilor aglomerate şi mai puţin la nivelul organismului.

Oxidante directe Curs 11 (partea II)

Antiseptice si Dezinfectante nestabile
An 3 Semestrul 1
Curs 11 (partea II)

Preluare dupa Farmacologie -FMVB

A. Antiseptice si Dezinfectante nestabile oxidante directe

1. Peroxizi şi alţi compuşi oxidanţi
Peroxizii şi compuşii care în contact cu ţesuturile eliberează oxigen în stare atomică au o bună acţiune antiseptică,

Substante Antiseptice si Dezinfectante Curs 11 (partea I)

Substante Antiseptice si Dezinfectante
An 3 Semestrul 1
Curs 11 (partea I)

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

Compuşi cu acţiune dezinfectantă sunt acele substanţe care au tendinţa de a distruge prin acţiunea bactericidă, puternică, formele de viaţă (bacterii şi ciuperci) aflate pe diferite obiecte, duşumele, pereţi, diverse ustensile, etc.

Antagonismul Curs 10

Antagonismul
An 3 Semestrul 1
Curs 10

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

Reprezinta fenomenul de asociere a cel putin 2 medicamente care in general isi anihileaza reciproc efectul. Aceasta anihilare se produce printr-un fenomen fizic, chimic sau farmacodinamic.
La randul sau antagonismul poate fi:
a) unilateral cand numai unul dintre medicamente este anihilat sau i se reduce efectul
b) reciproc sau bilateral cand isi reduc sau anihileaza reciproc efectul.

Administrarea repetata a medicamentelor.Consecinte Curs 9

Consecinte in urma administrarii repetate a medicamentelor
An 3 Semestrul 1
Curs 9
Preluare dupa Farmacologie – FMVB
Repetarea administrarilor unui medicament este urmata de un efect asemanator cu cel precedent daca se respecta doza si intervalul dintre administrari. In anumite situatii insa pot apare fenomene precum: cumularea, toleranta, intoleranta.
Cumularea
Fenomen prin care se produce cresterea concentratiei unei substante in sange si in tesuturi peste valorile obisnuite corespunzatoare dozelor terapeutice.

Efectele medicamentelor Curs 8

Efectele medicamentelor
An 3 Semestrul 1
Curs 8

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

Efectul unui medicament, este raspunsul obtinut la nivelul organismului si care se exteriorizeaza prin modificari functionale care apar consecutiv administrarii unui medicament.

Efectul farmacodinamic apare ca urmare a interactiunii dintre medicament si organism.

Este important faptul ca subst medicamentoase nu determina prin actiunea lor aparitia unei noi functii la niv org ci pot provoca amplificarea sau reducerea unei functii deja existente.

Metabolizarea Medicamentelor Curs 7

Metabolizarea Medicamentelor ( continuare )
An 3 Semestrul 1
Curs 7

Metabolizarea medicamentelor poate avea loc la nivelul diverselor tipuri de tesuturi din momentul absorbirii si pana in momentul eliminarii din organism. Prin metabolizare nu se intelege obligatoriu descompunere intrucat uneori se formeaza compusi cu o complexitate mai mare. Metabolizarea nu este sinonima cu inactivarea intrucat uneori pot rezulta compusi mai activi.

Fixarea medicamentelor Curs 6

Fixarea medicamentelor pe receptorii farmacologici
An 3 Semestrul 1
Curs 6

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

In functie de stuctura lor si modul de functionare au fost descrise 4 tipuri de receptori farmacologici : canale ionice, receptori cuplati cu proteinele G, receptori enzimatici, receptori nucleari.

1. Canalele Ionice
Structurile transmembranare formate din 4-5 subunitati care inconjoara un por prin care poate patrunde in mod specific o anumita categorie de ioni putand exista canale pentru sodiu,

Difuziunea Medicamentelor Curs 5

Difuziunea medicamentelor
An 3 Semestrul 1
Curs 5

Preluare dupa Farmacologie -FMVB

Faza de difuziune in tesuturi

Dupa absorbtie medicamentele se distribuie in cele 3 compartimente hidrice ale org respectiv intravascular, interstitial, intercelular si intracelular. Cele 3 comparitmente sunt separate prin membrane biologice astfel ca faza de difuziune cunoaste mai multe momente:

1.

Caile Parenterale Curs 4

Caile parenterale
An 3 Semestrul 1
Curs 4
Preluare dupa Farmacologie – FMVB

1. Administrarea medicamentelor prin injectii subcutanate (calea hipodermica)
Avantaje
– absorbtia se produce intr-un ritm mediu, la nivelul vascularizatiei din tesutul conjunctiv subcutan
Pe aceasta cale se administreaza in general alcaloizii.
Pe aceasta cale se pot administra solutii cu rol hidratant sub forma de perne de lichide perfuzabile.

Absorbtia Medicamentelor Curs 3

Absorbtia Medicamentelor
An 3 Semestrul 1
Curs 3
Preluare dupa Farmacologie – FMVB
Caile de aplicare si administrare a medicamentelor: interna-enterala, externa.
Viteza de absorbtie a medicamentelor
Depinde de mai multi factori:
– vascularizatia tesutului
– concentratia medicamentului la locul de aplicare
– proprietatile fizico-chimice ale medicam si forma farmaceutica sub forma care se utilizeaza produsul respectiv