Substante vomitive (emetice)

Substante vomitive (emetice)
An 3 Semestrul 2

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

Voma este un act reflex (de origine centrală sau periferică viscerală), care constă în evacuarea bruscă, prin cavitatea bucală, a conţinutului stomacului şi duodenului.
Mecanismele efectoare ce contribuie la actul vomei sunt reprezentate de contracţia duodenului, pilorului, muşchilor abdominali şi relaxarea fundului stomacului, sfincterului cardia şi esofagului.
Ca urmare a vomei severe, prelungite, pot apărea:
– tulburări hidrice, electrolitice şi acido-bazice (deshidratare, hipokaliemie, hipocloremie, alcaloză), cu tulburări metabolice consecutive;
– agravarea unor patologii cronice (ex. insuficienţa cardiacă);
– hemoragii digestive, rupturi esofagiene.
Substanţele vomitive sunt medicamente care provoacă vomitarea la carnivore şi omnivore. În doze mici, unele dintre aceste substanţe produc expectoraţie, iar în doze moderate acţionează ca ruminatorii.
Vomitivele pot fi clasificate astfel:
vomitive centrale, care excită direct centrul vomei din bulb. Voma este uşoară, se produce repede şi are o perioadă scurtă de greaţă.
vomitive periferice, care se administrează per os şi excită mucoasa gastrică, voma se produce mai târziu, după o perioadă lungă de greaţă.
Vomitivele se recomandă în cazurile în care este necesară golirea stomacului de conţinut patologic, de alimente alterate, de toxine. Se evită administrarea la animalele slăbite, precum şi administrarea la pacienţi inconştienţi.
A. Vomitive centrale
Apomorfina este un alcaloid din opiu, pulbere cristalină albă sau uşor cenuşie, fără miros, cu gust amar; se solubilizează greu în apă rece. Substanţa ca atare, ca şi soluţiile apoase, capătă culoarea verde sub influenţa aerului şi a luminii. Este un bun vomitiv la câine sub formă de soluţie 0,5% pe cale subcutantă în doză de 0,05 – 0,08 mg/kg.
Veratrina este un complex de alcaloizi din seminţele de Sabadilla officinalis. Se poate folosi ca un bun vomitiv la porc, în doze de 0,01–0,03 g.
Sulfatiazolul 20% se administrează la câine pe cale intravenoasă 1-5 ml şi se obţine un efect vomitiv central, rapid, lipsit de perioada de greaţă.
Pilocarpina. Atât la câine, cât şi la porc, medicamentul acţionează sigur vomitiv. Se administrează subcutanat soluţie 1% 0,5 – 1 ml la câine şi 1-3 ml la porc.
Rompun (xilazina) se prezintă sub formă de soluţie injectabilă şi se administrează intramuscular la pisică 0,5 – 1 mg/kg, având însă un efect vomitiv de scurtă durată (5 – 10 minute).

B. Vomitive periferice
Rizomul şi rădăcina de stirigoaie. Se foloseşte pulberea din drogul vegetal la porcine în doză de 0,5 – 2 g, la câine 0,05 – 0,3 g şi la pisică 0,05 g. Acţionează atât direct prin iritarea mucoasei stomacale, cât şi pe cale reflexă în urma excitării centrului vomei.
Rădăcina de Ipeca. Este un drog cu acţiune vomitivă care prezintă dezavantajul că induce o lungă perioadă de nausee. Se poate folosi în doză de 1-3 g la porci, 0,1 – 1 g la câini şi 0,25 – 0,5 g la pisici.
Emeticul. Este vomitiv care acţionează atât pe cale directă, cât şi reflexă. Dozele sunt de 0,2 – 2 g la porc şi de 0,05 – 0,3 g la carnivore.
Sulfatul de cupru. Medicamentul posedă efecte multiple: antihelmintice, astringente, caustice, antiseptice, dezinfectante. Administrat la porc în doză de 0,1 g soluţie 1%, iar la câine din 10 în 10 minute câte o linguriţă, determină voma.
Sulfatul de zinc. Se poate folosi ca vomitiv la câine sub formă de soluţie 2% dat cu linguriţa din 10 în 10 minute până când animalul vomită.
Apa sărată caldă se poate administra la câine şi pisică 30 – 60 ml/animal, iar voma apare în 10 – 20 minute. Dacă animalul nu vomită, poate să apară intoxicaţia cu sare, ceea ce impune o spălătură stomacală.