Subiecte 21-30 (II) Histologie

Histologie Generala si Embriologie
An 1
Material pentru examen
Partea II
Subiecte 21-30

21. STRUCTURA ARTERELOR

Arterele sunt conducte sanguine cu peretele mai gros decat al capilarelor, cu lumen larg si contur regulat, in care sangele circula cardiofug. Au ca functie principala distribuirea sangelui de la cord pana la retelele capilare din tot corpul. La fiecare sistola ventriculara sangele este impins in artere cauzand dilatarea peretilor arteriali. Peretele vaselor arteriale prez. fibre elastice (dilatarea si revenirea peretilor arteriali este datorata acestora) si cel. musculare netede. Se disting mai multe tipuri de vase arteriale: artere elastice (aorta, carotida comuna, arterele pulmonare), arterele musculare, arterele mixte si arterele convulute. Cantitatea de t. elastic descreste o data cu diametrul arterei, in timp ce leiocitele devin mai numeroase. Arterele se termina prin arteriole care ajung la retelele de capilare.
Arterele elastice au tunica medie form. din fibre elastice, grupate in lame continue sau fenestrate, solidarizate intre ele printr-un sistem de fibre elastice subtiri si oblice. Intre lamele elastice sunt prez. fibroblaste si cel. musculare netede (produc fibrele extracelulare si o subst. fundamentala bogata in glicozaminoglicani sulfatati). Tunica interna apare mai groasa decat la alte tipuri de formatiuni arteriale. Endoteliul se sprijina pe o fina membr. bazala si pe un strat subendotelial ce cuprinde t. conjunctiv, fibroblaste si rare cel. al caror aspect ultrastructural seamana cu al cel. musculare netede, fiind numite celule miointimale (ingrosand intima ele constituie pc. de pornire in evolutia leziunilor din ateroscleroza). Stratul subendotelial este lipsit de irigatie, hranirea realizandu-se prin difuzie si transport transendotelial. Tunica externa sau adventicea este formata din fibre de colagen, putine fibre elastice si fibroblaste. Adventitia mai cuprinde vasa vasorum, nervi si vase limfatice ce patrund in patura externa a tunicii medii. Arterele carotida, femurala, vertebrala si altele sunt elastice la origine si devin graduat artere de tip muscular.
Arterele musculare au ca structura predominanta a peretelui tunica medie (leiocite). Cele 2 limitante elastice apar bogate in glicozaminoglicani. Cea externa apare adesea discontinua sau lipseste in arterele musculare mici. Adventicea cuprinde multe fibre elastice si de colagen, fibroblaste, vasa vasorum, limfocite si nervi vasorum.
Arteriolele sunt formatiuni arteriale cu lumenul mai redus decat al arterelor musculare mici. Peretele arteriolelor cuprinde intima, limitanta elastica interna, media si adventicea. Arteriolele mici au un singur strat de fibre musc. netede, fiind lipsite aproape complet de fibre elastice. Nu prez. strat subendotelial. Arteriolele mici se continua fie cu capilare, fie cu metarteriole (vase mai inguste decat arteriolele).
Arteriolele speciale sunt reprez. de arteriolele „cu perinuta” din rinichi si gld. tiroida.

22. INTESTINUL SUBTIRE

Instestinul subtire este segmentul tubului digestiv in care au loc cele mai importante procese ale digestiei si absorbtiei. Prez. 3 portiuni: duoden, jejun si ileon, avand peretele structurat in 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa.
Mucoasa intestinala  este prevazuta cu pliuri circulare, vilozitati intestinale, microvilozitati si glandele din corion. Pliurile circulare au aspect de semiluna. In structura lor sunt prez. toate structurile mucoasei si submucoasei dispuse in jurul unui ax central, format din submucoasa. Sunt dezvoltate in portiunea distala a duodenului si proximala a jejunului. Vilozitatile intestinale au aspect digitiform si foliac. In totalitatea lor confera un aspect catifelat mucoasei. In structura lor intra epiteliu (cel. absorbitive, caliciforme si argentafine) si corion. Cel. caliciforme au aspect de cupa sau butoias cand sunt pline cu mucus, prezentand o portiune apicala dezvoltata si o baza stramta. Nucleul este impins in jumatatea bazala celulei. La polul apical prez. microvili care dispar atunci cand celula se umple cu secretie. Corionul vilozitatilor este format din t. conjunctiv in care se remarca fibre de reticulina. Corionul cuprinde si muschiul vilozitatii (Brucke) format din cel. musculare netede. Acesta confera propr. contractile, miscari de pendulare, scurtare si extensie. Glandele intestinale au aspect de gld. tubulare drepte, cu lumen stramt, se deschid la baza vilozitatilor intestinale sau in spatiul dintre ele. Cuprind in structura lor cel. caliciforme, enterocite, cel. argentafine (elaboreaza serotonina si bradichinina), cel. Paneth si cel. nediferentiate. Celulele Paneth secreta numeroase enzime care degradeaza compusii nutritivi din chimul gastric (lipaze, amilaze, nucleaze etc.), fagociteaza si digera cu ajutorul lizozo
milor microorganisme din lumenul glandei. Glandele duodenale-Brunner sunt prezente in submucoasa duodenului si la niv. regiunii pilorice a stomacului. Sunt gld. tubulo-alveolare puternic ramificate formate din cel. mucoase. Secretia glandelor duodenale este predominant mucoida si alcalina. Pe toata lungimea intestinului, in corion sunt prezente numeroase limfocite dispuse difuz sau aglomerate in noduli. Totalitatea formatiunilor limfoide din corion formeaza impreuna cu eozinocitele si macrofagele o bariera de aparare impotriva invaziei microorganismelor din intestin. Musculara mucoasei cuprinde 2 straturi de fibre musculare netede. Submucoasa intestinala apare relativ groasa fiind alcatuita din t. conjunctiv lax f. vascularizat si inervat de plexul Meissner. Glandele duodenale pot fi mucoase, mixte si seroase (cand sunt seroase produc enzime similare cu cele produse de cel. Paneth). Musculoasa intestinului cuprinde 2 straturi de muschi: unul circular intern si altul longitudinal extern, intre care se evidentiaza plexul nervos mienteric ce cuprinde microganglioni nervosi. Musculoasa asigura realizarea peristaltismului (ce propulseaza continutul intestinal) si a miscarilor de pendulare. Seroasa cuprinde t. conjuctiv mezotelial peritoneal. In ea sunt prezente numeroase ramuri vasculare, nervoase si paniculi adiposi.

23. RINICHII – STRUCTURA SI ULTRASTRUCTURA

Rinichiul este un organ pereche care cuprinde in structura sa capsula si parenchimul renal. Capsula renala se prez. ca o formatiune fibroasa usor detasabila, subtire si translucida, care adera la parenchim printr-o multime de fine travei conjunctivo-vasculare. Capsula prez. un strat extern dens cu fibre de colagen, fibre elastice si un strat inetrn format din t. conjunctiv lax. La toate speciile capsula este invelita de o capsula adipoasa mai abundenta la nivelul hilului. Stroma renala este mult redusa si curprinde t. conjunctiv lax. Parenchimul renal prez. pe sectiune medio-sagitala 2 zone: medulara si corticala. Zona medulara are un aspect striat si este constituita din una sau mai multe structuri piramidale (piramide Malpighi). Piramida renala prez. aspect striat dat. numeroaselor vase si a conductelor papilare. Varful fiecarei piramide renale sau a 2-3 piramide proemina in sinusul renal, formand o papila renala. De pe baza piramidelor se detaseaza spre corticala 400-500 prelungiri conice ce reprez. piramidele corticale (Ferrein). Zona corticala (cortexul renal) inconjoara la periferie zona medulara. Cortexul prez. urmatoarele zone:
-o zona subcapsulara
-o zona labirintica (care inconjoara fiecare piramida corticala)
-coloanele renale
Un lob renal cuprinde parenchimul renal, reprez. de o piramida renala impreuna cu piramidele corticale de pe baza sa si cu subst. corticala.
Corpusculul renal (Malpighi) este situat in corticala rinichiului si in coloanele renale. Este relativ sferoidal si prez. 2 poli: unul vascular (prin care patrunde arteriola aferenta si iese arteriola eferenta) si un pol urinar. Structura fiecarui corpuscul renal include un glomerul capilar format din capilare fenestrate ce realizeaza o retea interpusa intre arteriola aferenta si cea eferenta. Capilarele glomerulare sunt despartite intre ele prin spatii intercapilare in care este prez. t. conjunctiv (mezangiu) cu rol de stroma glomerulara. Mezangiul este form. dintr-o matrice mucopoliglucidica, cel. mezangiale si o retea de fibrile de colagen. Capsula glomerulului delimit. glomerulul fiind formata din 2 foite: una parietala externa si una viscerala interna. Intre cele 2 foite se delimit. lumenul spatiului capsular, in care se acumuleaza filtratul glomerular.
Nefronul reprez. unitatea morfofunctionala a rinichiului, aflata in rel. functionala cu reteaua de capilare a corpusculului renal. Se considera ca un nefron are 6 portiuni: (1) tubul contort proximal si (2) tubul contort distal -> situati in corticala si in vecinatatea corpusculilor renali; (3) tubul drept proximal, (4) tubul atenuat si (5) tubul drept distal -> formeaza ansa nefronului; (6) capsula glomerulului. Tubii colectori renali sunt considerati ca portiuni ale unui sistem intrarenal de conducte care colecteaza, concentreaza si transporta urina.

24. CAILE URINARE

Caile urinare sunt reprez. de calice, bazinet, uretere, vezica urinara si uretra. Cu exceptia uretrei, au peretele constituit din cele 3 tunici: mucoasa, musculoasa, adventice (seroasa).
Calicele si bazinetul prez. o mucoasa cu un epiteliu de tranzitie subtire, dispus pe o membr. bazala f. fina. Corionul mucoasei, format din t. conjunctiv elastic apare mai subtire in calice si mai gors in bazinet. Contine plexuri vasculare si infiltratii limfoide. Mucoasa bazinetului imbraca fiecare papila renala, formand calicele mici care conflueaza cate 3-5 formand calicele mari care la randul lor se deschid intr-un spatiu comun ce se continua cu ureterul. Musculara calicelui si bazinetului cuprinde fibre musculare netede ale caror contractii participa la evacuarea urinei din rinichi „mulgand” papilele renale.
Ureterul conduce urina de la bazinet la vezica urinara, prezentand o mucoasa plisata formata din epiteliu si corion. Epiteliul este de tip tranzitional cu 5-6 straturi de celule. Corionul apare mai dens spre epiteliu si mai lax spre musculara. Musculara ureterului apare mai groasa prezentand 3 straturi: longitudinala interna, longitudinala externa ci circulara. Aceasta dispunere permite efectuarea de contractii peristaltice ce imping urina spre vezica urinara. La deschiderea ureterului in vezica se realizeaza un dispozitiv care previne refluxul urinei atunci cand vezica este plina. Seroasa peritoneala acopera ureterul pana in apropierea vezicii urinare unde este inlocuita de adventice.
Vezica urinara reprez. un rezervor unic de colectare a urinei, avand o structura asemanatoare cu a ureterelor. Corionul este format din t. conjunctiv lax, bogat in fibre elastice. In corion se obs. noduli limfatici si capilare. Musculara mucoasei apare mai dezvoltata la cabaline unde cuprinde numeroase fibre musculare netede, inconjurate de t. conjunctiv lax. Intre planurile musculare sunt prezenti microganglioni vegetativi. Seroasa acopera aproape in totalitate vezica urinara.
Uretra este un organ tubular care conduce urina din vezica catre exterior unde se deschide prin orificiul uretral. Uretra masculina prez. 3 portiuni: prostatica, membranoasa si spongioasa. Portiunea prostatica strabate prostata prezentand un epiteliu tranzitional cu cel. mucoase. Corionul cuprinde un bogat plex venos, glande coliculare si utriculul prostatic (uterul masculin). Portiunea membranoasa prez. un epiteliu stratificat sau pseudostratificat columnar cu un corion foarte dezvoltat. Portiunea spongioasa prez. un epiteliu ce variaza de la stratificat columnar la pseudostratificat si la stratificat pavimentos spre extremitatea terminala. In corionul acestei portiuni se gasesc glande uretrale de tip mucos si grupe izolate de fibre musculare netede. Uretra la femela se prez. ca un conduct scurt, cu peretele format din 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si adventice. Lumenul mucoasei uretrei apare stelat.

25. TIMUSUL

Timusul este un organ limfoepitelial ce detine un rol esential in realizarea reactiilor de aparare imunitare. La exterior are o capsula de t. conjunctiv din care se desprind septuri care impart parenchimul in mai multi lobuli.
Lobulul timic este unit. morfofunctionala a timusului. Fiecare lobul are o zona corticala mai inchisa la culoare si o zona medulara centrala, mai deschisa la cul. Zona corticala apare comuna pt. mai multi lobuli, trecand dintr-un lobul in altul. Cortexul cuprinde populatie densa de limfocite T, rare cel. epiteliale reticulare dispersate, putine macrofage si limfocite mari. Cel. epiteliale reticulare sunt stelate, cu nuclei ovali, eucromatici. Se disting mai multe tipuri de cel. epiteliale timice: cel. doica, cel. epiteliale dendritice din cortexul profund si cel. epiteliale din medulara. Cel. doica sunt cel. specializate, localizate in stratul epitelial al cortexului extern. Apar sub forma unor celule care exprima pe suprafata lor antigene de clasa CMH II. Sunt considerate de unii autori ca avand origine epiteliala si rol in limfopoieza timica. Cel. epiteliale dendritice delimiteaza spatii pline cu limfocite care se gasesc la limita dintre corticala si medulara. Pe fata acestor cel. se gasesc mari cantitati de antigene codificate ale CMH. Cel. epiteliale din medulara au prelungiri lungi care formeaza o retea laxa realizand un cadru propice pt. maturarea limfocitelor T. Contin pe suprafata lor intreaga gama de antigene, codificata de genele CMH. Unele din aceste cel. se grupeaza strans si realizeaza corpusculii HASSAL (distrug limfocitele nematurate corespunzator pt. a deveni imunocompetente).
Cel. limfoide din linia „T” (timocitele) formeaza pop. cel. dominanta ocupand reteaua formata de prelungirile ramificate ale cel. epiteliale. Sunt mult mai numeroase in cortexul timic decat in medulara.
Rolul timusului consta in participarea la amorsarea cu elemente a sistemului de aparare imuna de tip celular. Astfel cel. epiteliale din timus furnizeaza seturile diferentiale ale antigenelor CMH si asigura „educatia” cel. „T” pentru recunoasterea componentelor „SELF”.

26. CAILE RESPIRATORII

Caile respiratorii sunt reprezentate de cav. nazale, nazofaringe, laringe, trahee si bronhii extrapulmonare.
Cavitatile nazale sunt captusite de o mucoasa formata din epiteliu si corion. Mucoasa cav. nazale prez. 3 regiuni: vestibulara, respiratorie, olfactiva. Mucoasa regiunii vestibulare are un epiteliu stratificat pavimentos. Corionul prez. papile inalte, bine vascularizate si cuprinde numerosi foliculi pilosi, glande sebacee si sudoripare care se deschid la baza perisorilor. La majoritatea speciilor, in corion exista glande seroase care umecteaza mucoasa prin secretia lor. Mucoasa regiunii respiratorii prez. un epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat bogat in celule caliciforme. Corionul cuprinde glande tubulo-acinoase seroase si mucoase , infiltratii limfoide si limfonoduli. In unele regiuni, corionul prez. o retea de capilare foarte bogata, cu aspect de plex cavernos (la rumegatoare) cu rol in incalzirea aerului inspirat. Aceasta retea este drenata prin vene cu dispozitive sfincteriforme. Mucoasa care captuseste sinusurile paranazale este mai saraca in cel. caliciforme.
Nazofaringele este portiunea din faringe cu rol in respiratie. Mucoasa sa prez. epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat cu numeroase cel. caliciforme. In corion limfonodulii formeaza amigdala nazofaringiana. Musculoasa cuprinde fibre musculare striate scheletice, care formeaza muschii faringelui.
Laringele se prez. ca un organ tubular cu rol in fonatie si respiratie. Face legatura intre faringe si trahee. Mucoasa laringelui prez. un epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat. Corionul este bogat in fibre elastice mai ales la nivelul corzilor vocale. Ligamentele vocale sunt formate in principal din fibre elastice atasate ferm de muschii invecinati. Cartilajele laringiene sunt de tip hialin si sunt articulate intre ele cu ajutorul unor fibre de colagen sau elastice. Muschii intrinseci si extrinseci ai laringelui sunt de tip scheletic.
Traheea este un conduct tubular permanent deschis ce face legatura intre laringe si bronhiile extrapulmonare. Mucoasa traheala prez. un epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat constituit din celule ciliate, cel. caliciforme, cel. neciliate si cel. bazale. Celule neciliate exociteaza spre lumen glucide complexe. Corionul mucoasei cuprinde t. conjuctiv lax. In corion sunt prezente glande traheale de tip mucos si seros. Inelele traheale sunt incomplete avand extremitatile unite prin muschiul traheal format din fibre musculare netede ce se insera pe pericondrul elastic. Adventicea este formata din t. conjunctiv lax in care sunt prezente elemente limfoide, vase de sange, vase limfatice si nervi.
Bronhiile extrapulmonare incep la nivelul bifurcatiei traheale si patrund in pulmon la nivelul hilului, unde se ramifica in bronhiile lobare. Ele prezinta inele cartilaginoase complete si rare fibre musculare netede.

27. CAILE BILIARE

Canaliculele biliare intralobulare se continua la periferia lobulului cu pasajele Herring , care la randul lor se varsa in canalele biliare din spatiile Kiernan. Aceste canale sunt denumite canale biliare interlobulare si au peretele format dintr-un epiteliu simplu cubic sau prismatic, ce se sprijina pe o membrana bazala. Canalele biliare interlobulare conflueaza si formeaza canalul hepatic ce paraseste ficatul prin hil.
Canalul hepatic conflueaza cu canalul cistic ce isi are originea in vezica biliara, formandu-se canalul coledoc. Canalul coledoc se deschide in duoden la nivelul papilei duodenale, prezentand o ampula dotata cu un sfincter.
Canalele biliare sunt prevazute cu un epiteliu simplu prismatic care pe masura ce se apropie de duoden, prezinta un platou striat. Epiteliul cuprinde celule caliciforme si cel. mucoase. Sub epiteliu se gasesc un corion redus su cateva fibre musculare netede.
Canaliculele biliare intralobulare au o dispunere radiara, pornind de la vena centrolobulara spre periferia lobulului hepatic. Nu au perete propriu, lumenul lor fiind delimitat de membranele hepatocitelor adiacente. Membranele plasmatice adiacente sunt legate strans prin zonule ocludens. La periferia lobulului, canaliculele biliare se continua cu canale f. scurte cu perete propriu format dintr-un epiteliu aplatizat.
Caile biliare intra- si extrahepatice pot prezenta tulburari in procesul de canalizare, care urmeaza dupa faza de proliferare a mugurilor formatori, marcate prin stenoze sau dilatari. La nivelul vezicii biliare pot aparea atrezia, dedublarea sau dilatatia congenitala.

28. APARATUL RESPIRATOR LA PASARI

Prezinta particularitati de specie atat la nivelul cailor respiratorii cat si in struct.pulmonilor.
Cav.nazale:cornetul nazal rostral_sit.in regiunea vestibulara a cav.nazale,e intens vascularizat si acoperit cu un epiteliu stratificat pavimentos cornificat;ce prez un strat bazal cu cel cubice,
usor neregulate.Scheletul cornetului e format din cartilaj hialin.Lamina proprie contine numeroase vase de sange.cornetul nazal mijlociu_sit.in reg,respiratorie a cav nazale;schelet cartilag hialin,delimitat de un pericondru ingrosat.Invelit cu o mucoasa de tip respirator,cu un epiteliu pseudostratificat columnar ciliat cu cel.caliciforme;are o grosime de 20-30,prez cili evidenti.In mucoasa sunt prezente numeroase glande alveolare mari,cu aspect mucos care se
deschid direct la suprafata epiteliului fara a prezenta canal de excretie.Lamina proprie cuprinde un tes.conj. bogat in fibre de colagen si elastine,cel.limfoide dispersate uniform.
Cornetul nazal caudal e sitaut in reg.olfactiva a mucoasei nazale.E acoperit de o mucoasa de tip olfactiv.
Laringele:prez.un schelet cartilaginos care se poate osifica partial;muschii sunt striati,iar mucoasa prezinta un epiteliu pseudostratificat cu cel.caliciforme si cel.calicifome si cel.ciliate.
Traheea:formata din 108-126 inele cartilaginoase complete care se articuleaza intre ele, prin ligamnete interinelare formate din fibre d ecolagen si elastina..Inelele sunt formate din cartilaj
hialin si pot prezneta inele de osificare cu maduva hematogena.Peretele traheal cuprinde in structura sa mucoasa,tunica fibrocartilaginoasa si adventitia,ce este reprez de tes.conjunctiv lax.
Pulmonii:la pasari,arborele bronhic nu prezinta canale alveolare,saci alveolari si alveole pulmonare.Arborele bronhic este compus dintro retea de bronhii intercomunicante.Hematoza
sau schimbul de gaze se realizeaza la nivelul celor mai fine ramificatii ale bronhiilor intrapulmonare,denumite branhii tertiare.Inainte de a intra in pulmoni,bronhiile prezinta inele cartilaginoase complete ,dar nesuprapuse partial.Bronhiile primare,stanga si dreapta,rezultate
in urma ramificarii traheii,patrund in pulmon la nivelul hilului,impreuna cu artera si vena pulmonara.Mucoasa bronhiei prezinta un aspect dantelat datorita cutarii sale si numeroaselor deschideri ale glandelor la nivelul epiteliului.Glandele alveolare  mucoase dispar,fiind inlocuite de cel.caliciforme.Epiteliul este pseudostratificat prismatic ciliat.Fibrele musculare sunt dispuse circular,spiralat sau longitudinal,avand raporturi stranse cu fibre elastice ale corionului.Din bronhiile primare se desprind cele secundare,dispuse in 4 grupe:medio-dorsala,
medio-ventrala,latero-dorsala,latero-ventrala.Prezinta epiteliu simplu columnar ciliat in reg
initiala,care devine simplu pavimentos in reg terminala a bronhiei.Pulmonii la pasare prezinta
un aspect spongios,datorita ramificatiilor bronhiale intrapulmonare.Astfel,fiecare pulmon contine o bronhie primara,4 bronhii secundare si un nr mare d ebronhii tertiare(parabronhii),
ce realizeaza o retea tubulara intrapulmonara in spatiul dintre mezobronhie si bronhiile secundare.Impreuna cu tesutul pulmonar adiacent,o parabronhie realizeaza un lobul pulmonar ce reprezinta unitatea morfofunctionala a pulmonului la pasare.Lobul pulmonar la pasare are forma hexagonala,p sectiune transeversala,avand in centrul sau o parabronhie ,cu un lumen ce okupa circa 1/3 din diametrul lobului.Atriile aerine(aerofore)sunt cav cuprinse intre 100-200.
Ele sunt captusite cu epiteliu simplu cubic sau pavimentos,ce contin complx Golgi,R.E rugos,
Peretele atriilor e foarte subtire in zona adiacenta capilarului.La pasari bariera aer
-sange e foarte subtire(1,06),tristratificata si cuprinde epiteliul capilarelor aerifere,membr.bazala si endoteliul capilar.Sacii aerieni au un perete foarte subtire si reprez o prelungire in exteriorul pulmonilor  a mucoasei mezobranhiilor.In structura sacilor aerieni intra:un epiteliu simplu cubic ciliat si simplu pavimentos ,o membr.bazala si o lama subtire de tes.conjunctiv ce contine fibred de colagen si elastice.

29. FARINGELE & ESOFAGUL

Faringele:se prezinta ca un organ musculo-membranos comun aparatului digestiv si respirator.Are peretele format din mucoasa,submucoasa,musculoasa si adventitie.
Mucoasa:e formata din epiteliu si corion.Epiteliul are un aspect morfologic diferit in functie de cele 3 zone :un epiteliu srtatificat pavimentos de tip digestiv,
in orofaringe,de epiteliu pseudostratificat ciliat cilindric,in nazofaringe si laringo faringe.Corionul are structura complexa,fiind relativ tristratificat prezentand stratul superficial cu numerosi acini glanurari si numeroase elemente limfoide,stratul mijlociu formaT din tes conj.lax,stratul profund ce cuprinde o retea de fibre elastice.Submucoasa cuprinde tesut conjunctiv fibros,ce realizeaza o aponevroza pe care se insera muschii faringelui.Advendicea este reprezentata de tesut conjunctiv lax,periorganic.
Esofagul:este un organ tubular ce realizeaza legatura dintre farinfe si stomac,prezentand 3 portiuni:cervicala,toracala si abdominala.Jonctiunea faringo esofagiana se realizeaza brusc.Are 4 tunici:mucoasa,submucoasa,
musculoasa,si adventitia(in portiunea cervicala)sau seroasa(in portiunea toracala si abdominala).Mucoasa esofagiana prezinta piluri longitudinale.Epiteliul esofagian este stratificat pavimentos,puternic cheratinizat la cabaline,foarte putin cheratinizat la suine si necheratinizat la carnivore.Corionul bogat in fibre elastice.Musculara mucoaseicuprinde manunchiuri de fibre de musculare netede dispuse spiralat pe toata lungimea esofagului la ecvine si rumegatoare.La suine si carnivore formeaza un strat incomplet.Submucoasa cuprinde tes.conj.lax,cu multe fibre elastice foarte vascularizat si inervat;glande tubulo-acinoase(mucoase,simple sau ramificate)denumite si glande submucoase.
Musculoasa propriu zisa apare slab dezvoltata si cuprinde atat fibre musculare striate,cat si fibre musculare netede.Dispunerea pe 2 straturi(unul circular intern,altul longitudinal extern)este caracteristica celor 2/3 caudale unde predomina fibre musculare netede.
Advendicea prezenta in portiunea cervicala a esofagului este formata din tes.conjunctiv lax,cu numeroase formatiuni vasculare,nervoase si limfatice.Seroasa este formata din tes.mezotelicofasciculat si este prezenta in portiunea intratoracala si intraabdominala a esofagului.

30 PULMONII  reprez. organele esentiale ale ap. respirator la niv. lor avand loc hematoza (=schimbul de gaze). Cuprind in structura lor: o componenta de conducere formata din ramif. dicotomica a bronhiilor intrapulmonare; o componenta respiratorie (formata din totalitatea structurilor implicate direct in procesele de hematoza); pleura viscerala care ii inveleste la exterior. Componenta de conducere cuprinde totalitatea bronhiilor rezultate in urma ramificarii bronhiilor primare (bronhii lobare, bronhii segmentare, bronhii interlobulare, bronhii intralobulare=bronhiole). Bronhiile extralobulare au in structura peretelui lor mucoasa, tunica musculo-cartilaginoasa si adventitia. Mucoasa bronhiilor prez. pliuri longitudinale, epiteliul este pseudostratificat prismatic ciliat, corionul este format din t. conjunctiv lax ce contine fibre elastice, infiltratii limfoide si glande de tip tubulo-acinos mucos. Tunica musculo-fibro-cartilaginoasa este form. din t. conjunctiv in care predomina fibrele elastice. Adventitia este reprez. de un t. conjunctiv lax, bogat vascularizat. Bronhiolele respiratorii se caracterizeaza prin faptul ca prez.deschideri ale alveolelor pulmonare. Epiteliul este simplu cubic, corionul cuprinde numeroase limfocite si fibroelastice. Bronhiolele resp. fac parte atat din componenta de conducere cat si din cea respiratorie. Componenta respiratorie cuprinde canalele alveolare, sacii alveolari si alveolele pulmonare. La nivelul canalelor alveolare se deschid sacii alveolari si alveolele pulmonare.Canalele alveolare se continua cu sacii alveolari care au peretii „perforati” de orif. de deschidere ale alveolelor pulmonare. Alveolele pulmonare sunt cavitati mici dispuse in jurul sacilor alveolari, a canalelor alveolare si a bronhiolelor respiratorii. Alveolele sunt separate intre ele prin septe interalveolare. Epiteliul alveolar cuprinde urmatoarele tipuri de celule: pneumocitul membranos, pneumocitul granulos, pneumocitul cu margine in perie, macrofagul alveolar. Capilarele alveolare ocupa 70% din supraf. totala a alveolelor. Pleura pulmonara este reprez. de portiunea viscerala a seroasei cav. toracice. Cuprinde in structura sa mezoteliul (celule aplatizate unite prin desmozomi si tesut conjunctiv), stratul subpleural (tesut conjunctiv bogat in fibre elastice) si limitanta elastica (formata prin condensarea fibrelor elastice la contactul cu parenchimul pulmonar).
(by Ana Munteanu )