Subiecte 1-10 (II) Histologie

Histologie Generala si Embriologie
An 1
Material pentru examen
Partea II
Subiecte 1-10

1. FICATUL Ficatul este o glanda amficrina, hepatocitele elaborand atat bila (ca secretie externa) cat si unele substante necesare metabolismului intermediar pe care le elibereaza in sange (ca secretie endocrina).
Ficatul are origine endodermica si prezinta functii multiple intervenind in metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor, enzimelor, sarurilor minerale si vitaminelor. Este un organ de stocaj pt un nr mare de factori activi (vit., hormoni), pt anumiti constituenti celulari (glicogen, enzime). Ficatul participa la sinteza si inmagazinarea unor proteine plasmatice. Este un rezervor de sange si un organ de excretie (elimina produsi ai metabolismului intermediar ca pigmentii biliari, colesterolul si ureea). Reprezinta aprox. 2-3% din greutatea corporala.
Structura histologica a ficatului cuprinde capsula si parenchimul hepatic. Capsula sau tunica fibroasa delimiteaza ficatul fiind formata din t. conjunctiv fibros in care predomina fibrele de colagen. Este dublata la exterior de subseroasa si la exterior de seroasa peritoneala. Este mai groasa la suine si rumegatoarele mari.
Parenchimul hepatic are ca unitate morfofunctionala lobulul hepatic. Acesta are o forma prismatica cu baza poligonala. Lobulii sunt delimitati complet la suine si rumegatoare sau incomplet (carnivore, hominide) de t. conjunctiv interlobular ce formeaza stroma perilobulara. In afara lobulului hepatic clasic, la niv. ficatului se mai descriu doua unitati functionale: lobulul port si acinul hepatic.
Lobulul hepatic port cuprinde totalitatea unitatilor secretorii care sunt tributare aceluiasi conduct biliar. Lobulii portatli sunt unitatile cu secretie externa ale ficatului.
Acinul hepatic cuprinde totalitatea hepatocitelor irigate de acelasi vas care isi varsa bila in acelasi canal biliar. Functiile acinului sunt atat de glanda cu secretie interna cat si de glanda exocrina a ficatului.

2. TUBUL DIGESTIV Planul general de organizare a peretelui tubului digestiv include 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculara propriu-zisa si tunica externa, reprezentata de adventice sau seroasa.
Mucoasa este formata din epiteliu, corion (lamina propria) si musculara mucoasei. In portiunea craniala si la nivelul prestomacelor , epiteliul este stratificat pavimentos iar in portiunea mijlocie si caudala este simplu prismatic. Corionul contine in principal tesut conjunctiv, glande si formatiuni limfoide. Musculara mucoasei cuprinde fibre musculare netede. Tesutul limfoid din corion formeaza sistemul limfoid asociat intestinului.
Submucoasa este formata din t. conjunctiv lax ce cuprinde: un plex submucos (Meissner), vase sanguine, vase limfatice si uneori glande.
Musculara apare ca o tunica groasa si rezistenta, formata din fibre musculare striate sau din fibre musculare netede, dispuse in 2 straturi (intre aceste 2 straturi se gaseste plexul nervos mienteric).
Tunica externa poate fi formata din: tesut conjunctiv lax si se numeste adventice; tesut mezoteliofasciculat reprezentand portiunile viscerale ale seroaselor.

3. Limba este un organ musculos mobil ce cuprinde in structura sa un schelet, muschi striate, glande, vase, nervi si mucoasa.Epiteliul mucoasei este stratificat pavimentos moale sau cheratinizat (la rumegatoare si feline). Corionul mucoasei se densifica concurand la structura aponevrozei linguale. Mucoasa linguala apare neteda pe fata ventrala a limbii iar pe fata dorsala prezinta papile linguale. Limba este lipsita de submucoasa.
Papilele linguale sunt formate dintrun ax conjunctiv acoperit de un epiteliu stratificat pavimentos. Papilele au rol mecanic sau rol gustativ.
– papilele filiforme prezinta un epiteliu ce poate fi cheratinizat (la rumegatoare si feline) sau necheratinizat
– papilele fungiforme au aspect de ciuperca; epiteliul lor este mai putin cheratinizat sau necheratinizat; in epiteliul de pe laturile papilei se pot obs. muguri gustativi
– papilele foliate sunt formate din 8-10 pliuri ale mucoasei cu aspect de foi de carte dispuse perpendicular pe axul limbii; contin rar muguri gustativi
– papilele conice sunt prezente la rumegatoare si canide avand aspect conic
– papilele circumvalate (sau caliciforme) apar dispuse la baza limbii; sunt inconjurate de un sant in fundul caruia se deschid glande de tip seros; epiteliul ce delimiteaza santul include numerosi muguri gustativi
Muschii limbii (intrinseci sau extrinseci) sunt formati din fibre musculare striate.

4. Prestomacele reprezinta cele 3 compartimente neglandulare (rumen, retea, foios) care impreuna cu cel glandular formeaza stomacul pluricompartimentat la rumegatoare. Prestomacele au peretele structurat din cele 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa.
Rumenul prez. pe suprafata mucoasei numeroase papile de forme si dimensiuni diferite. In sacul rumenal ventral papilele sunt mai mari decat in cel dorsal iar la niv. pilierilor sunt mai reduse. Epiteliul mucoasei din rumen este stratificat pavimentos cornificat fiind mai mare la animalele crescute in sistem gospodaresc datorita actiunii mecanice a furajelor grosiere. In grosimea epiteliul s-au evidentiat cel. mucoide ce produc o secretie mucoasa permanenta cu rol protector. Cel. din stratul germinativ al epiteliului se recunosc prin prezenta a numeroase mitocondrii ce sunt implicate in transportul ionilor de Ca si Na. Corionul cupr
inde fibre elastice si fibre de colagen. Submucoasa este reprez. de un t. conjunctiv lax cu numeroase fibre elastice ce permit adaptarea volumetrica. Musculoasa este formata din fibre musculare netede dispuse intr-un strat extern si unul intern aglomerat la niv. pilierilor. Seroasa este reprez. de peritoneul visceral zonal.
Reteaua prez. mucoasa accidentata de numeroase pliuri ce se intersecteaza si delimit. cel. retelei in teritorii cu aspect hexagonal, in „fagure de miere”. Pe sectiuni ale pliurilor si papilelor se remarca prez. fibrelor musculare netede dispuse in manunchiuri longitudinale, ce se continua spre baza cu cele din musculara mucoasei.
Foiosul prez. o mucoasa extrem de cutata ce realizeaza lame pe care se gasesc papile reduse. In corionul acestor lame se gasesc fibre musculare netede ce realizeaza un strat central si 2 straturi periferice ce se continua in musculara mucoasei.

5. PANCREASUL este o glanda tubulo-acinoasa compusa, de tip seros. Cuprinde in structura sa: capsula, stroma si parenchimul.Peretii conjunctivo-vasculari trimisi de capsula, formeaza stroma pancreasului. Acestia impart complet parenchimul in lobi si lobuli.Parenchimul glandei este reprez. de acinii serosi – unitatile morfofunctionale ale pancreasului exocrin, de insulele Langerhans (realizeaza secretia endocrina), si de canalele pancreatice intrinseci.In activitatea glandulara a celulei glandulare seroase sunt mai intens solicitate organitele care intervin in sinteza proteinelor de export: ribozomi, reticul endoplasmic rugos, complexul Golgi. Nucleul celulei glandulare are o forma neregulata, pe fata externa a membranei nucleare sunt prezenti numerosi ribozomi, complexul Golgi este f. dezvoltat si inconjurat de granule de secretie (sau zimogen) delimitate de endomembrane, reticulul endoplasmic granular apare format din cisterne lungi denumite parazomi.Sucul pancreatic (rezultat din secretia granulelor de zimogen) este alcalin si contine apa, saruri de Ca si enzime. Aceasta secretie se produce sub influenta hormonului secretina elaborat de mucoasa duodenala. Produsul de secretie este exocitat in lumenul acinului care apare marginit de cel. centroacinoase. Din canalele intralobulare secretia trece in canalele interlobulare. Prin confluarea canalelor interlobulare rezulta canalele pancreatice colectoare: principal (Wirsung) si secundar (Santorini).La suine, tunica musculara a peretilor canalelor colectoare este absenta in canalul Santorini. La rumegatoarele mici este f. dezvoltata.Inervatia pancreasului este asigurata de fibre excito-secretorii.

6. CANALUL ANALprez. 3 zone: columnara, intermediara si cutanata. Zona columnara anala se afla in continuarea mucoasei rectale de care este delimitata printr-o linie anorectala. Mucoasa contine infiltratii limfoide si un plex venos cu caractere erectile. In submucoasa sunt prezente glande tubulare ramificate, numite glande anale ce sunt glande modificate sudoripare, ce produc o secretie grasoasa la caine si mucoasa la suine.Zona intermediara se caracterizeaza printr-un epiteliu stratificat pavimentos de tip moale. Mucoasa nu formeaza pliuri. In submucoasa se gasesc glandele anale.Zona cutanata prez. un epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat. Cuprinde glande sudoripare si sebacee modificate, denumite glande circumanale. La jonctiunea dintre zona cutanata si zona intermediara, 2 evaginari laterale ale mucoasei formeaza sacii anali numai la carnivore si leporide.Sacii anali sunt captusiti de un epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat iar in corionul lor se evidentiaza glande sudoripare tubulare simple la canide si glande sebacee la felide.In zona anorectala lipsesc musculara mucoasei si stratul longitudinal extern, iar stratul circular realizeaza sfincterul intern, continuandu-se in sens caudal cu fibre musculare striate.

7. STRUCTURA VENELORVenele sunt conducte vasculare in care sangele circula cardiopet, cu o presiune mai joasa decat in artere si cu o viteza mai redusa. peretele venos apare mai subtire decat peretele arterial si prezinta o tunica interna, o tunica medie si o tunica externa. In functie de diametrul venelor si histostructura lor se deosebesc: venule, vene mici, vene mijlocii si vene mari.Venulele se formeaza prin confluarea capilarelor. Peretele venulelor este mai gros decat al capilarelor fiind format din endoteliu, membrana bazala si t. conjunctiv cu rare cel. musculare netede. Sub membr. bazala se gaseste un strat subendotelial de fibre colagene, rare fibroblaste si numeroase pericite. Pe masura ce diametrul venulelor creste se structureaza venulele musculare. Jonctiunile dintre cel. endoteliale sunt sensibile la actiunea serotoninei si histaminei care au un rol important in realizarea reactiilor inflamatorii. Venulele permit un amplu schimb molecular intre sange si t. conjunctive.Venele mici prezinta o tunica medie formata din 2-4 straturi de celule musculare netede.Venele mijlocii sunt vene fibroase , fibroelastice si fibromusculare. Venele mari au media (cel. musculare netede separate de fascicule de fibre de colagen) mai dezvoltata decat la venele mijlocii dar mai subtire decat la artere. Limitanta elastica interna apare bine conturata.
Venele mici si mijlocii de la niv. extremitatilor unde circulatia se desfasoara antigravitational sunt echipate cu valvule care previn refluxul sanguin.
In splina, ficat, suprarenale si piele se intalnesc vene cu structuri speciale. Venele pielii prez. dispozitive sfinteriforme de reglare a hemodinamicii. Venele solicitate de presiuni ridicate au peretii mai grosi.

8. GLANDELE SALIVARE sunt glande tubuloacinoase, anexe ale cav. bucale. Dupa aspect sunt gld. salivare minore si majore. Glandele salivare minore se gasesc in corionul mucoasei bucale fiind formate din mai multi acini si un canal exterior scurt. Glandele salivare majore isi dreneaza secretia printr-un canal sau prin mai multe canale proprii. Structura glandelor salivare cuprinde: capsula, stroma si parenchimul. Capsula contine vase si nervi si apare mai bine individualizata la niv. parotidelor si maxilarelor. De la niv. capsulei se desprind septe conjunctive care impart parenchimul in lobi si lobuli. Stroma glandelor cuprinde stroma perilobulara si stroma periacinoasa. Parenchimul glandelor este format din acini secretori si din sistemul canaliculelor si canalelor excretoare. Canaliculele au un diametru redus si sunt reprezentate de cel Pfluger care intervin activ in transportul de ioni si apa, contribuind la resorbtia apei si la concentrarea salivei.Dupa specificul secretiei lor gld. salivare pot fi: seroase, mucoase sau mixte. Glandele salivare seroase produc o secretie fluida, lipsita de mucina, dar continand maltaza, amilaza etc. Parotidele sunt glande seroase prez. la toate specii
le de animale domestice. Glandele salivare mucoase produc o secretie semivascoasa care lubrifiaza bolul alimentar in vederea deglutitiei. In aceasta categorie se incadreaza glandele mandibulare si sublinguale de la carnivore. Glandele mixte sunt formate din acini micsti in care predomina cel. mucoase.

9. DINTII SI ODONTOGENEZA

Dintii sunt formatiuni dure implantate in alveole ce prezinta 3 portiuni: coroana, gatul si radacina. Sunt excavati de o cavitate pulpara in care este adapostita pulpa dentara. Cavitatea pulpara prezinta un orificiu situate in apexul (varful) radacinii prin care patrund in pulpa vase si nervi. In componenta unui dinte intra formatiuni dure (dentina, smaltul si cementul) si formatiuni moi (pulpa dentara, ligamentul alveolodentar si gingia).
Dentina sau ivoriul este un tesut conjunctiv calcifiat ce delimiteaza cavitatea pulpara si canalul radicular formand masa principala a dintelui. Are origine conjunctivo-mezenchimala. Este primul tesut dur care ia nastere in decursul dezvoltarii dintilor fiind produsa de osteoblaste. Dentina este un tesut avascular hranindu-se cu ajutorul unui lichid seros numit limfa dentara.
Smaltul (substanta adamantina) acopera dentina la nivelul coroanei fiind cel mai dur tesut din organismul animal. Are origine epiteliala. Se uzeaza prin frecare cu el insusi prezentand o duritate deosebita imprimata de fluorurile de sodiu si potasiu.
Smaltul este format de adamantoblaste. Se comporta ca o membrana semipermeabila cu rol de bariera (pt microbi).
Cementul acopera radacina dintelui prezentand o structura celulara asemanatoare cu cea a osului. Cuprinde in structura sa substanta fundamentala si celule, cementocite si cementoblaste.
Pulpa dentara ocupa camera pulpara fiind de origine mezenchimala. Este bogat vascularizata si inervata. Cuprinde in structura sa substanta fundamentala, fibre conjunctive si celule. Celulele sunt reprezentate de odontoblaste si pulpocite (fibrocite).
Ligamentul alveolo-dentar este situat in spatiul dintre cement si alveola dentara.
Gingia reprezinta o modificare adaptativa a mucoasei bucale ce realizeaza un inel in jurul colului (gatului) dentar prin care dintii sunt fixati in alveole.

Odontogeneza

Dintii sunt formatiuni morfologice cu origine dubla: ectodermica si mezenchimala (dentina, cementul, pulpa dentara si ligamentul alveolo-dentar).
Epiteliul cavitatii bucale embrio-fetale prolifereaza dand nastere unei creste denumita lama dentara, aceasta genereaza mugurele dentar. Din clopotul dentar (rezultat in urma transformarii mugurelui dentar) va rezulta smaltul (organul adamantin). Tesutul mezenchimal subiacent prolifereaza generand papila dentara. Aceasta produce dentina prin intermediul odontoblastelor si da nastere pulpei dentare.
Cementul si ligamentul alveolo-dentar se dezvolta din sacul dentar. Portiunea sacului dentar aflata in contact cu dentina va diferentia cementul iar portiunea exterioara va genera ligamentul alveolo-dentar.
Inlocuirea dintilor de lapte se datoreaza proceselor osteolitice si de resorbtie osoasa iar pe de alta parte distrugerii cementului prin actiunea cementoclastelor.

10. MADUVA OSOASA HEMATOGENA

Maduva osoasa hematogena este localizata in areolele oaselor spongioase si in canalul medular al oaselor lungi. Isi incepe activitatea hemopoietica in perioada embrio-fetala tarzie.
Capsula este reprezentata de endost. Parenchimul sau tesutul mieloid cuprinde grupe de celule polimorfe si policrome – elemente ale seriei eritrocitelor, trombocitelor si granulocitelor.
Populatia celulara a t. mieloid provine din celula stem pluripotenta.
Reteaua vasculara cuprinde:
-capilare tipice (provenite din modificarea arterelor de nutritie ale osului)
-capilare arteriolare (reprezinta portiunea initiala a formatiunilor venoase)
Circulatia medulara se caracterizeaza prin:
-sistem capilar perfect inchis
-lipsa vaselor limfatice
Inervatia este asigurata de fibrele nervoase mielinice (receptori) si amielinice (efectori) formand retele pericapilare.
Functiile maduvei hematogene:
-organ hematoformator (in perioada embriofetala produce elemente figurate)
-hemoclazie (distruge erotrocitele si leucocitele imbatranite)
-functie metabolica (intervine in metabolismul lipidelor etc.)
-de fagocitoza
-de secretie (produce proteine plasmatice)
In structura maduvei hematogene exista un sistem vascular complex in care sunt prezente toate tipurile de celule circulante: hematii, granulocite, mononucleare, megacariotice, limfocite, plasmocite si precursorii lor.