Sisteme de Productie Cursul 7

Sisteme de Productie Animaliera
An 3 Semestrul 2
Cursul 7
Preluare dupa Sisteme de Productie – FMVB

Cresterea bivolilor in RO
Au patruns prin 2 cai- prin S adusi de bulgari si prin V adusi de huni.
Sunt 2 tipuri: Bivolul din vechiul regat, Bivolul Ardelenesc. Intre ele nu exista diferente morfologice doar productive: B. Ardelenesc este mai productive.
Insusiri morfologice si productive ale bivolului local
Talia: 1,32m, G.V. 450-500kg, cap mare, frunte bombata si ingusta (prmitivitate), coarne orizintale sub forma de secera purtate inapoi, gat lung si subtire, greban ascutit, spinare si sale usor ascendente catre crupa, crupa tesita, torace stramt sau circuit, abdomen voluminous, uger putin dezvoltat, de multe ori uger salbatic, defect de aplomb laba(calcatura) de urs, culoare: uniforma, mai rar baltaturi, prod de lapte: 1000kg, Gr. 7%.
Concentrari mai mari : jud Cj, Salaj, Mm, Bistrita Nasaud, Brasov.
Bivolul local neameliorat in statiunea de cercetari de la Sercaiaa fost supus unui program de ameliorare cu Bivolul ameliorat bulgaresc si se urmareste imbunatatirea insusirilor morfologice si productive.
Caracteristicile morfologice si productive ale Bivolului ameliorat romanesc:
Talia 1,32m, inaltimea la crupa 1,38m, GV la female 500kg- vst la prima fatare 38,5 luni, durata lactatiei 267 zile, prod de lapte medie 1200kg, procent de Gr 7,5%, procent de Pr 4,3%, service periodic 131 zile, interval intre fatari (C.I) 447 zile, SMZ intensive- 780g, semiintensiv-678g, consumul specific intensive- 7UN/kg spor, semiintensiv 8 UN/kg spor, si la sacrificare intensive- 53-54%, semiintensiv 49-50%. Carnea are fibra mai groasa , culoarea mai inchisa, cantitatea de seu din carcasa este mai mare pentru aceeasi GV. In ingrasarea intensiva ficatul are propritati asemanatoare celor de gasca, gl mamara este mai dezv si se preteaza mulsului mecanic.
CRESTEREA PORCINELOR
Preocupari actuale si de perspective privind cresterea porcinelor pe plan mondial si national. 80% din pop globului consuma carne de porc.
Import- carnea cu val energetica si calorica mare=3000 kcal/kg, grasimea cu val energetica mare=8100, dejectiile,produsele de abator.
In lume se cunosc 4 centre mari:
1.in Asia cu efectiv aprox 300.000.000 porci: China
2.in Europa si fosta URSS 250.000.000
3.America de S 100.000.000
4.America de N 77.000.000- in SUA 65 mil.
In Ro se cresteau in ISCIP pana in 1989- 60000 porci.
Insusirile productive care infl productie
1. Precocitatea – la vst de 6-7zile purcelul isi dubleaza gr de la nastere. La 4 luni jumate cei ingrasati pentru bacon realizeaza GV mediu de 85 kg, la 24 luni isi definitiveaza cresterea.
2. Prolificitatea- la rasele perfectionate 8-12 purcei
3. Durata scurta a gestatiei – 3 luni 3 sapt si 3 zile (114-115 zile)
4. Fecunditatea- procentul de fecunditate 92-96%.
5. Puterea de valorificare a hranei- rase perfectionate realizeaza 1 kg spor cu un consum de 4-5 UN/kg, rasa Landrace- cons 3,2-3,3 UN/kg.
6. Randamentul la sacrificare- la porcii cu GV 100-105 kg, 72-76%, porcine adulte reformate-85%.
Sistematica zoologica
Incr: Vertebrata
Clasa: Mamalia
Ord: Ungulata
Subord: Paricopitata
Fam: Suideae
Subfam: Taiasuinae: Dicotylis Torqnatus (porc Pecari)
Babirusinae: Sus Babirusa
Suinae: genuri: Phacocoerus. Potarnocoerus, Hylocoerus, Porcula, Sus.
Sus- Sus Scrofa Ferus – mistretul European
Sus Vittalus- porcul chinezesc
Sus Verocosus – porc African cu negi- nu a dat forma domestice
Sus Mediteraneus – R. Mangalita- singura rasa de grasime.

Leave a Comment