Sisteme de Productie Cursul 6

Sisteme de Productie Animaliera
An 3 Semestrul 2
Cursul 6
Preluare dupa Sisteme de Productie – FMVB

Ameliorarea taurinelor

Selectia Vacilor mame de taur
– aprecierea dupa origine si rude colaterale- are o importanta mai mica decat la masculi deoarece pe parcursul vietii de la o femela se obtin mai putini descendenti
– criteriul de baza il constituie fenotipul propriu
– fenotipul propriu: presupune aprecierea- cant de lapte, calitatea laptelui, economicitatea prod de lapte, curba lactatiei, precocitatea pt prod de lapte.
1. Cantitatea de lapte
– se apreciaza la 2 mulsori iar cand se efectueaza 3 mulsori in crecatorie cantit de lapte se corecteaza cu ajutorul unor constituenti de echivalare
2. Calitatea laptelui
– in mod current se fac 3 determinari:
= cantit de Grasime pura/lactatie normala
= cantit de Proteina pura/lactatie normala
= cantit de Lactoza pura/lactatie normala
3. Economicitatea
Se apreciaza in 2 moduri: cu ce consum realiz 1 L de lapte(UN) prin cantit de lapte realiz la suta de kg GV 900-1000l lapte/100 kg GV.
4. Curba lactatiei
Se doreste ca faza ascendenta sa fie cat mai scurta, iar faza de platou sa fie cat mai mare, indicele constantei lactatiei (persistentei lactatiei)
5. Precocitatea
Se refera la varsta la prima fatare 26-27 l
Fatari de meleaptca ?- in sist gospodaresc- fatari inainte de termen
Conformatia corporala si constitutia
– se apreciaza potrivit unei tabele de puncture principalele regiuni corporale d p d v al calitatii si defectelor
Aprecierea se face prin acordarea pc- total 100
Aprecierea ugerului d p d v zootehnic- viteza de muls : 1,5 l/min: examen prin inspectie , palpatie si proba functionala, la vacile cu un nr mai mare de fatare: 2,5 l/min
Intervalul dintre fatari
Durata gestatiei+SP (service period-90 zile max), durata intre fatari un an, SP- intervalul de la fatare la monta urmatoare
Taurilor de reproductie
Se face in 3 etape:
De la nastere- 30 zile (1 l)
Ierarhizarea sa face dupa origine si rude colaterale
Se reformeaza 25% in functie de defecte de conformatie, apartenenta/caractere de rasa, fenogrupul sanguine
30 zile 1l -18 luni, sunt 2 subetape
a) 1 l-15 l – subetapa testarii performantelor proprii: animalele care apartin aceleasi rase sunt hranite cu ratii standard si se apreciaza SMZ si consumul specific, aceste determinari se fac lunar, la finele ei ierarhizarea se face dupa: GV, SMZ, consumul specific, conformatia corporala si constitutia, se reformeaza 25%.
b) 15 l-18 l – aprecierea a aptitudinilor de reproductie- consta in obisnuirea taurasului in vederea recoltarii spermei cu ajutorul vaginului artificial, se reformeaza 30%.
Testarea dupa descendenti
Obligatoriu incepe cu testarea aptitudinilor pentru prod de carne, cu sperma unui taur aflat in asteptare se insamanteaza 200 de vaci din aceasi rasa dar crescatorii diferite, dupa fatare se iau la intamplare 15 masculi si se cresc pana la vst de 1 an in statiuni de testare fiind furajati cu ratii standard intreaga perioada. Sist de ingrasare este intensive “baby-beef”, intretinerea se face in compartimente commune 20-25 capete, masculii care provin de la tati diferiti, lunar se determina SMZ, consumul specific, GV, si calitatea comerciala in viu (aparitia unor depozite de grasime sau maniamente), se sacrifice, aprecierea se face in functie de grasimea carcasei, randamentul la sacrificare, ponderea carnii de calit I, ponderea seului. Se compara rezultatele descendentilor unui taur cu cele ale contemporanilor, se incheie testarea dupa prod de carne la vst de 45 l, in urma acestei testari se fac 3 clase: AMELIORATORI, INDIFERENTE, INRAUTATITORI. Cei mai valorosi sunt cei amelioratori, indiferenti- se folosesc conditionat, cu anumite female, inrautatitori pentru prod de carne nu se sacrifice si testeaza pentru lapte.
Testarea pentru prod de lapte
Se iau randomizat 25 fiice de la mai multi tauri si se cresc in aceleasi cond de mediu (cel putin in per de gestatie).
La incheierea primei lactatii ierarhizate se face dupa cantitatea de lapte pe lactatie normala, cantit de GR pura, proc mediu de Gr, cantitatea de Pr, viteza de muls, insusirile ugerului appreciate prin prisma mulsului mechanic, se incheie la vst de 65 luni.
Metode de crestere practicate la taurine
In rasa curate (pura)
Prin incrucisari- incr. de absorbtie (formare de rase noi)
– incr. de infuzie (corectare)
– incr. industriale intre rase de lapte si cele de carne.
GENUL BUBALUS
Preocupari actuale si de perspective privind cresterea bivolilor pe plan mondial. Au fost domesticity cu aprox 5000 ani in urma, la inceput s-au crescut pentru munci sau capacitate de effort, din totalul efectivelor de bivoli mondial 97% asia, 21% Africa, 0,15% Europa, 0,75% America, Oceania.
Sunt animale putin pretentioase la conditiile de hranire , valorifica bine furajele din zone cu exces de umiditate, rezultatele cele mai bune sunt obtinute in India unde se gaseste si cea mai valoroasa rasa: Murrah, in Iran- Nini Ravi, in Eur-Italia, Bulgaria.
In present se cresc in principal pentru lapte, carne, effort. Prod de lapte pe plan mondial reprezinta 13,32%. Laptele de bivolita este cel mai gras, procentu de GR putand ajunge de la 6-7% la 11-12%. Rasa Murrah – prod lapte poate ajunge la 4000 kg, cu procent de Gr 8-9%, la rasa Nini-Rabi- ajunge la 3000kg cu proc de Gr 7-8%. In italia sunt aprox 70 de crescatorii, rasa crescuta s-a format din r Murrah cu bivolitele locale si prod de lapte 3200-3300kg cu Gr 6-7%, in Bulgaria s-a format un bivol ameliorat bulgaresc din R. Murrah cu bivolitele locale cu prod 2800-3000kg cu 7-8% Gr. Toate aceste rase au ugere care se preteaza mulsului mechanic, pentru prod de carne din totalul prod de carne de bovine, carnea de bivol reprezinta 5,08%. Acest process este asigurat in principal de malaci ingrasati intensive. Fibra musculara este ceva m ai groasa , cul mai inchisa, ingrasati intensive la vst 20-24 l realiz GV. 500 kg, randament la sacrificare 54%, pentru animalele adulte val la sacrificare 45-50%.

Leave a Comment