Sisteme de Productie Cursul 5

Sisteme de Productie Animaliera
An 3 Semestrul 2
Preluare dupa Sisteme de Productie – FMVB

Cursul 5

Factorii care influenteaza prod totala de carne: densitate/nr de animale la 100 de hectare, prod medie de carne/cap de animal sacrificat care este influentat de greutatea vie si randamentul la sacrificare.
Sistemul Intensiv de Ingrasare
Ingrasarea in sistem ULTRA BABY-BEEF
Are ca scop obtinerea unei carni de calitate superioara purtand denumirea de ingrasare pentru CARNE ALBA, ingrasarea dureaza 90-110 zile, sacrificarea se face la greut medie de 150kg. Hranirea se face cu substituent de lapte INLAVIT. Intretinerea se face in boze individuale cu L-1m30cm, l-60cm, I-1m10cm. Viteii stsau pe un gratar din sipci de lemn care sta la 35-45 cm de pardoseala (pardoseala betonata). Hrana de administreaza in prima luna cu biberonul iar pana la sacrificare se administeraza la galeata. Evacuarea dejectiilor se face cu furtunul cu pa sub presiune. Temperatura din adapost 18*-20*C, coef de luminozitate este scazut iar umiditatea medie conc 65%. Se preteaza acestui sisteme de ingrasare, produsii de sex mascul ai raselor de carne dar si metisii ai raselor de carne si rasele mixte de carne-lapte.
Ingrasarea BABY – BEEF NORMAL
Durata ingrasarii este de 310 zile iar hranirea sa se faca diferentiat pe faze tinand cont de cerintele fiziologice si varsta. Se ingrasa toti produsii de sex mascul. Se practica tipul de hranire concentrata adica pe toata durata ingrsarii hrana se face cu nutreturi combinate si cantitati limitate de silozuri si fan.
FAZA I
Dureaza de la nastere pana la 70 zile (faza de alaptare si intarcare) sporul mediu realizat este 610 zile iar hrana se face dupa perioada colostrala cu substituenti de lapte. Viteii sunt achizitionati din mai multe ferme/crescatorii si in prima zi primesc o solutie glucozata in cae se adauga antibiotice cu pectrul larg, solutia care reprezinta jumatate din tainul administrat la o masa.
Intretinerea se face in compartimente comune 20-25 capete. Evacuarea dejectiilor se face pe perna de apa. Indiferent de anotimp adaposturile se incalzesc.
FAZA II
Intre 71 zile si 130 zile (faza pregatitoare pentru ingrasare) sporul mediu este 830g cu un consum de 3,2-3,4 unitati nutritive. Hranirea se face cu conc la discretie si cu cant limitate de silozuri si fan, incalzirea adapostului.
FAZA III
Intre 131 zile si 220 zile (faza de ingrasare propriu-zisa) sporul mediu zilnic este 1100g cu un consum de 3,5-3,7 U.N.
FAZA IV
Intre 221 zile si 310 zile sporul mediu zilnic 1350-1370g cu un consum de 5,5-5,6 U.N.
Sacrificarea la 380 kg.
Sistemul Semiintensiv de Ingrasare
Scop obitinerea de CARNE DE MANZAT
Are 2 variante:
a) Ingrasarea poate incepe la varsta de 6 luni iar sacrificarea la varsta de 18-20 luni si la greutate de 400kg.
b) Ingrasarea sa inceapa la varsta de 1 an, sacrificarea la varsta de 24 luni, greutatea peste 450kg
In intervalul de la intarcare (6 luni) pana la 1 an hranire
a animalelor se face ca si a celor de rproductie. Hranirea se face cu nutreturi de volum cu adaos de concentrat.
Faza pregatitoare
Nutretul de baza (siloz, borhoturi) detine o pondere de 50%
Concentratele 20%
Fan 30%
Faza de ingrasare propriu-zisa
Nutretul de baza 60%
Concentrate 30%
Fan 10%
Faza de finisare
Nutretul de baza 40%
Concentrate 40%
Fan 20%
Sporul mediu realizat pe intreaga perioada de ingrasare este de 800-900g cu un consum de 5,6 U.N., masculi nu se castreaza.
Sistemul Extensiv(gospodaresc)
Reconditionarea vacilor de lapte reformate
Faza pregatitoare 15-20 zile
Faza ingrasarii propriu-zise 50-60 zile 80-100 zile
Faza de finisare 15-20 zile
Intensivizarea si eficientizarea prod de carne prin folosirea subst-lor biostimulatoare. Repartitia mondiala a productiei de carne de bovin. Din prod mond de carne care este 65500 mii de tone (65 mil) reprez 30% carnea de bovine.
Potrivit studiilor de prognoza in perspectiva se prevede o crestere lenta a productiei de carne deoarece se reduce efectivul matca si deci si efectivul de vitei se preconizeaza insa o crestere a greutatii la sacrificare. In tarile mari producatoaare de carne se preconizeaza sist-lui semiintensiv de ingrasare. In tarile in curs de dezvoltare in perspectiva se preconizeaza sist-lui intensiv de ingrasare.
Categoriile de taurine care asigura nec de carne:
– taurasii ingrasati in sist intensiv/semiintensiv
– carnea de juninca
– vacile adulte reformate
Rasele care se cresc pentru a asigura prod de carne: rasele de carne, rasle mixte de carne-lapte: R. Simmenthal. In RO sub 1% din prod pe glob. Cauze: baza furajera, conditii de cazare, vlorile indicilor de reprod scazute in Ro.
SUBSTANTE BIOSTIMULATOARE- promotorii de crestere, sunt substituenti care duc la cresterea sporului mediu zilnic cu/fara reducerea tes-lui adipos. Promotorii de crestere sunt de 2 generatii: generatia I care au ca rol imbunatatirea actvitatii florei si faunei ruminale ducand la o conversie mai buna a hranirii in conditii de eficienta ec si de generatia a II-a acestia au rol intr-o repartitie mai buna a tes-lui adipos si o crestere a insusirilor carcasei. Din prima fac parte antibioticele iar acestea au fost folosite pentru prima data in scopul stimularii cresterii (1949) Streptomicina,iar din a doua poarta denumirea de ionofore si au fost folosite pentru prima data in 1976 in SUA si FRANTA.
Antibioticele sunt substante obtinute din bacterii filamentoase si ciuperci s-au obtinut pe ca
le de sinteza si care administrate in sol diluata au efect bacteriostatic si bactericid. Se cunosc 2 domenii de utilizare: terapeutic in doze forte timp limitat in furaje medicamentoase si ca aditivi furajeri de la cateva grame la cateva zeci de grame la tona de furaj in 2 scopuri: primul- profilactic adica se reduce atat procentul de mortalitate cat si cel de morbiditate si al doilea – nutritiv adica cresterea eficacitatii digestive in rumen care in final sa duca la stimularea intensitatii de crestere.
Modul de actiune: antibioticele actioneaza asupra florei si faunei ruminale favorizand sinteza acidului propionic de la 20% pana la 30-35% in defavoarea acizilor butilic si acetic. Aceasta sinteaza se face fara eliminarea gazelor- antibioticele favorizeaza sinteza vitaminelor la nivelul mucoasei intestinale, aceeasi actiune o au si ionoforele.
Ex:
Antibiotice
Bacitracina, Aurociclina
Ionofore
Salinomicina, Bovatel, Rumensin