Sisteme de Productie Cursul 4

Sisteme de Productie Animaliera
An 3 Semestrul 2

Cursul 4
Preluare dupa Sisteme de Productie – FMVB

Mulsul la Bidon ( cu aparatul de muls tip Banat)
Este cel mai raspandit. Vacile sunt intretinute in stabulatie legate cap la cap sau crupa la crupa, deci mulsul se efectueaza pe stand, capacitatea bidonului fiind de 20L.
Parti componente ale instalatiei:
– instalatia de vacuum
– aparatul de muls
– instalatia de spalare
Mulsul la Conducta Centralizata
De-a luingul standului anim se gaseste o conducta din sticla prin care laptele circula si este colectat intr-un rezervor cu capac la capatul adapostului, intr-o camera.
Avantaje:
– simultan pot fi mulse mai multe vaci
– laptele nu vine in contact cu atmosfera din adapost
Dezavantaje:
-trebuie mare atentie la spalare si dezinfectie
– laptele obtinut este impartit in mod egal ingrijitorilor in vederea retributiei acestora
Mulsul cu Caruciorul Mobil
Se face la noi in maternitati. Se folosesc in ferme cu efective mici.
Pentru stabulatie libera:
Bradulet (coasta de peste)
Exista o sala destinata mulsului cu 16 locuri.
Tandem
Este similar cu braduletul, cu deosebirea ca vacile sunt in pozitie paralela cu rigola centrala. Are tot 16 locuri. Aceste 2 variante se recomanda in fermele de elita si in fermele in care exista un material de reproductie cu nivel productiv heterogen.
Cu platforma rotativa
Este mai putin raspandita deoarece este scumpa si pentru ca vacile trebuie sa aiba un nivel productiv apropiat.
PARTICULARITATI ALE HRANIRII VACILOR DE LAPTE
Vacile de lapte realizeaza la prima lactatie o productie de 70-74% din productia lactatiei maxime, care este a treia. In cadrul lactatiei insa, in faza de platou, realizeaza 60-65% din productia de lapte pe lactatie normala.
Nivelul maxim se realizeaza:
15-17 l /zi 20 zile
23-25 l/ zi 30 zile
33-37 l/ zi 40 zile
30-90 zile platou
Vara:
Ratia de baza o constituie masa verde 60-70kg/zi. La vacile cu productie de 15 l/zi este neef
icienta numai administrarii masei verzi. Iarna se recomanda fanurile (1/2 leguminoase), nutreturile suculente (siloz, sfecta, furajera, borhot).
Indiferent de anotimp se recomanda sa se administreze un amestec de conc format din:
– tarate de grau 30%
– porumb uruit 25%
– ovaz uruit 25%
– srot floarea soarelui 10%
– srot soia 8%
– premix vitamino-mineral 2%
ratia zilnica la vacile de lapte are 2 componente:
– ratia de baza care se administreaza intregului efectiv
– suplimentul de concentrate care se acorda dupa nivelul productiv
1l lapte = 250-300g
Tehnologia de hranire a vacilor in timpul verii
Hranire la grajd
Organizarea taberelor de vara
Hranirea mixta
Hranirea la grajd presupune ca masa verde sa fie costa si adusa in ferma. Taberele de vara se recomanda in situatia cand pasunile se gasesc la 4-5 km de crescatorie si cand exista o sursa de apa potabila nat. Se amenajeaza umbrare. Mulsul se face mecanic cu aparatul de muls Banat.
In crescatorie pot fi efectuate reparatii, dezinfectii, deratizari.
Hranirea mixta:
– masa verde la grajd = 1 tain
– 1 tain pe pasune (pasunea la max 1,5 km).
SISTEME DE INTRETINERE A VACILOR DE LAPTE
In stabulatie legata
Legarea poate fi cap la cap cu capacitate de 104 capete sau crupa la crupa cu capacitate de 208 capete. Evacuarea dejectiilor se face fie cu racleti ficsi, fie cu racleti batanti. Mulsul se efectueaza mecanic la bidon sau la conducta centralizata.
In stabulatie libera
Vacile pot fi intretinute in adaposturi inchise
sau semiinchise
In adaposturi inchise:
– central- iesle de furajare
– lateral- cusete pentru odihna
– evacuarea dejectiilor se face pe perna de apa
– mulsul se face in sali speciale
– administrarea hranei in stabulatie se face cu transportorul cu melc, iar vara in tabere de vara
In adaposturi semiinchise
PRODUCTIA DE CARNE
– 33% din total
Factori care influenteaza- productia individuala- interni si externi
– productia totala
Factori interni:
RASA
Rasele de carne realizeaza sporuri de 1200-1500g cu un randament la sacrificare de 60-67% si raport carne/oase=5/1. Rasele mixte realizeaza sporuri de 1000-1200g, randament 55-60%, raport carne/oase=4,7/1
Rasele de lapte: 800-1000g, 45-50%, 4:1
TIPUL FIZIOLOGIC
In cazul raselor de carne, tipul fiziologic este digestiv sau digestiv-respirator (carne/lapte)
INDIVIDUALITATEA
In conditii identice de mediu sunt partic ind in functie de varsta si sex.
Factorii externi:
– tipul de hranire
– nivelul de hranire
– stadiul ingrasarii.
Tipul de hranire:
a) lactat- atunci cand pe toata durata ingrosarii hranirea se face cu substituent de lapte Inlavit
– carnea este de culoare roz si se numeste carne alba
b) concentrat- pe toata durata ingrosarii, taura
sii sunt hraniti cu nutreturi combinate, in f de varsta si de cerinte fiziologice si cu cant limitate de fan si siloz
– pretul de cost/kg este mare
c) voluminos- se fol nutreturi de volum
– insist semiintensiv de ingrasare
– carnea se numeste carne de manzat

Nivelul de hranire:
a) Supraalimentatia – hranire la discretie , pana la 1 an este recomandata
b) Subalimentatia
Stadiul ingrasarii:
Exista o greutate medie optima la sacrificare pentru fiecare rasa, in functie de calitatea carcasei.

SISTEMELE DE INGRASARE:
Sistem intensiv- ultra baby-beef, baby-beef
Sistem semiintensiv
Sistem extensiv (gospodaresc)
(by Alex Banu-gr2)