Sisteme de Productie Cursul 1

Sisteme de Productie Animaliera
An 3 Semestrul 2
Cursul 1
Preluare dupa Sisteme de Productie – FMVB

Cresterea Taurinelor
Importanta economica si sociala: Laptele- 96% din productia mondiala asigura vacile
Carne- 33% asigura bovinele
Piei – 90%
Balegar
Activitatea de reproducere este permanenta
Sistematica zoologica
Increngatura Chordata
Clasa Mammalia
Subclasa Eutheria
Ordinul Ungulata
Subordinul Artyodactyla
Grupa Ruminantia
Familia Bovidee
Subfamilia Bovine
Genuri: Bos – Bos Taurus
Bubalus
Bos taurus Primigenus
Akeratos
Ortoceros
Frontalis
Frontosis
CLASIFICAREA SI DESCRIEREA RASELOR DE TAURINE
I. Dupa locul de formare si tipul morfoproductiv
Rase primitive (locale) : Sura de Stepa, Vaca de munte (Mocanita)
In functie de gradul de ameliorare ele pot fi specializate pentru: productia de lapte, rase mixte
Rasele de lapte: Rosie Dobrogeana, Baltata cu Negru Romaneasca
Rasele mixte: Baltata Romaneasca (c-l), Bruna de Maramures (l-c), Pinzgau de Transilvania (c-l-tr).
Rasele importate pentru:
Productia de lapte: Rasa Friza, Rasa Jersey (unt), Rasele Rosii (Rosie Daneza, Estoniana, bruna-Letona, Angler)
Productia de carne: Rasa Charolaise, Rasa Hereford, Rasa Aberdeen Angus, Rasa Santa Gertruda
Rase miste: Rasa Siemmenthal (c-l), Shwyz (l-c), Pinzgau (c-l-tr).
RASELE LOCALE
1. Rasa SURA DE STEPA
Varietatea Moldoveana, Dobrogeana (280-300kg, talia 1.20-1.25m), Ialomitana/Bucsana, Transilvaneana (380-450kg, 1.40-1.45m), s-a crescut pt carne, lapte, tractiune.
Cap mare, profil drept, frunte ingusta, coarne in forma de lira, gat lung si subtire, greban ascutit, spinarea si salele lungi, orizontale, cu musculatura putin dezvoltata, crupa lunga, larga la solduri dar ingusta la ischii, abdomenul putin dezvoltat, ugerul nu se preteaza mulsului mecanic (mameloane prea lungi si prea groase).
Defecte de aplomb- laba de urs, prod de lapte 1500kg/2000kg, procent de grasime de 4-4.5%, randamentul la sacrificare 45%.
Rasa prezinta importanta nu atat prin aptitudinile productive cat a participt ca forma materna la formarea unor rase locale ameliorate.
2. Vaca de Munte
Talia 1.15m, G.C.- 250-280kg, culoarea neagra, productia de lapte importanta deoarece a participat ca forma materna la formarea rasei Pinzgau de Transilvania si Bruna de Maramures
RASELE IMPORTATE PENTRU PRODUCTIA DE LAPTE
Rasa Friza
Are mai multe denumiri in functie de tara in care se creste, au origine Olandeza, cea mai importanta rasa de lapte si cea mai raspandita, exista 2 tipuri:
a). Tip European- mai dezvoltat
b). Tip American
Exista 2 varietati de culoare:
a). Baltata alb-negru- pentru productia de lapte- mai raspandita
b). Baltata alb-rosu – pentru productia de carne
Capul fin, uscativ, pielea din regiunea obrajilor formeaza cute/pliuri, profilul capului drept, gat lung si subtire cu salba dezvoltata, regiunile situate pe linia superioasa a trunchilui sunt lungi si orizontale.
Crupa este lunga si de forma patrata, orizontala si larga la ischii, formatul lateral corporal este trapezoidal, cu baza mare orientata posterios, ugerul este dezvoltat , are forma patrata/globuloasa, mameloanele au forma cilindrica si conica, se preteaza mulsului mecanic, abdomen dezvoltat sub forma de butoi, talia 1,32-1,35m, G.C. 550-600kg, cantitatea de lapte/lactatie normala 6500-7000 kg, procent de G 3,7-3,8%. Este o rasa precoce, realizeaza prima fatare la varsta de 25-26 luni iar productia de lapte la lactatia I reprezinta 70-74% din productia lactatiei maxime care aste a treia, realizeaza 1 L lapte cu un consum de 0.8 unitati nutritive, tineretul mascul se preteaza sistemului de ingrasare intensiv de tip BABY-BEEF realizand sporuri medii de 1000g cu un consum de 4-5 unitati nutritive, a participat la formarea unor rase in diferite tari pentru productia de lapte
Rasa Jersey

S-a format in insula Jersey, talia 1.20m, G.C. 450kg, culoarea capriorie, capul mai fin, mai mic, profil usor concav, productia de lapte 4000-4500kg, procent de G 6-7% (rasa de unt)
3. Rasa Rosie Daneza
Culoarea rosie, are 2 tipuri:
a). Tipul mai mic, G.C. 550 kg, talia 1.30m
b). Tipul mai mare, G.C. 650 kg, talia 1.35m
Productia de lapte 6500kg, procent de G 3.8%.
RASELE DE CARNE
Insusiri comune
Capul mic, scurt si larg in regiunea fruntii, productia piloasa in regiunea fruntii este abundenta. Par ondulat/cret, musculatura de pe linia superioasa a trunchiului este dubla, coapsa, fesa si gamba foarte musculoase cu aspect convex purtand denumirea de fese de porc, osatura subtire dar compacta, rezistenta, format corporal lateral, dreptunghiular, ugerul este putin dezvoltat, productia de lapte este f mica, abia asigura necesarul de hrana vitelului.
In perioada de alaptare: tip morfologic- brevimorf, fiziologic- digestiv, temperament limfatic, randamentul la sacrificare 60-66%.
Rasa Charolaise
De culoare alb-murdar, r hipermetrica, talia 1.40-1.45m, G.C. la femele-750kg in medie, masculi-1000kg. Viteii se preteaza sistemului de ingrasare intensiv realizand sporuri medii de 1800g cu un consum de 4 U.N.
Rasa Hereford

http://www.bovine.home.ro

Talia 1,38m, G.C femele-700kg, masculi-900kg. Tineretul femel ingrasat intensiv realizeaza sporuri de 1500kg iar greutatea optima la sacrificare este de 400kg. culoarea este visinie neuniforma, predomina pigmentul visiniu si rasa prezinta un desen de culoare alba care porneste din reginuea grebanului, creste progresiv catre cap, capul de culoarea alba, salba, partea ventrala a abdomenului, extremitatile membrelor si vf cozii. Este o rasa pretentioasa la conditiile de hranire si ingrijire.
Rasa Aberdeen Angus
Talia 1,10 m, G.C. la femele 650kg, la masculi 800kg, culoarea neagra uniforma , nu au coarne, procentul de oase in carcasa 16-18%.
Rasa Santa Gertruda
In urma imperecherii vacilor locale cu masculi Shorton din Anglia, iar femelele obtinute in urma ecestei imperecheri au fost imperecheati cu Zobu Asiatic de tip Brahma, pentru a-I imprima rezistenta la piroplasmoza. Culoarea rosie uniforma o prezinta cervicea dezvoltata, talia 1,35m, G.C la femele 750kg, la masculi 900kg.
RASELE MIXTE
1. Rasa Simmental (carne-lapte)- s-a format in cantonul Berna din Elvetia, capul mare, profilul drept, gat scurt si gros, spinarea si salele lungi si musculoase, prezinta fesa de porc, forma corporala laterala este patrata, tineretul mascul ingrasat in S. Intensiv realizeaza un spor mediu zilnic de 1700g cu un consum de 5 U.N. Prod de lapte 3500kg, procent de grasime 3,8%, uger pentru muls mecanic dar intalnim un defect, mameloane prea lungi si groase. Culoarea baltat galben+alb, cap mereu alb.
2. Rasa Schwyz – de origine elvetiana, talia 1,35m, G.C. la femele 650kg si masculi 800kg, culoarea bruna, particularitati- mucoasele de culoare neagra, in jurul botului prezinta un inel alb, parul din urechi are o nuanta mai deschisa, rasa mixta de lapte-carne, prod de lapte 4000-4500kg, procent de grasime 3,7%.
3. Rasa Pinzgau (carne-lapte-tractiune)
Talia 1,28-1,30m, G.C. la femele 550kg, la masculi 750kg, productia de lapte 3200kg, procent de grasime 4,5%, tineretul mascul se preteaza sistemului semiintensiv de ingrasare, carne de manzat/realiz sporuri medii de 1000g, cul visinie neuniforma cu un desen caraceteristic, zona de cul alba de la freban la crupa.
RASELE LOCALE AMELIORATE
LAPTE
1. R. Rosie Dobrogeana
– s-a format in 2 etape:
a) Femelele locale din R. Sura de Stepa au fost imperecheate cu masculi din rasele Angler, Rosie Estonian, Rosie de Stepa.
b) Descendentele au fost imperecheate cu masculi din R. Rosie Daneza
Cap alungit, uscativ, gat lung si subtire, formele corporale sunt unghiuloase, formatul corporal lateral trapezoidal, uger mare, musculatura trenului posterior slab dezvoltat, avand fese scobite, prod de lapte 400kg, proc de grasime 3,7%, nu mai este prevazuta in hrana de zonare din cauza sensibilitatii crescute la leucoza si in al doilea rand relasari ligamentelor suspensoare ale glandei mamare astfel incat de laprima lactatie ugerul devine atarnind.
2. Rasa Baltata cu Negru Romaneasca

(preluare dupa :

http://www.bovine.home.ro )

S-a format in zona de Sud a tarii in urma importului animalelor de reproductie din R. Friza si a materialului seminal congelat tot din rasa aceasta, rasa a fost amelirata 1988, din punct de vedere morfologic se aseamana cu R Friza, talia 1,32-1,35m, G.C. 550kg, prod de lapte 5500kg cu procentul de grasime de 3,8% realizeaza 1L lapte cu consum de 0,9 U.N. Este precoce, realizeaza prima fatare la varsta de 27-28 luni.
RASELE LOCALE MIXTE
1. R. Baltata Romaneasca
Procesul formarii rasei a inceput in 1860 in urma importului masiv al rasei Simmental, s-a obtinut in urma incrucisarii de absorbtie dintre:
Mascul Siemmental X Femela Sura de Stepa varietatea Transilvaneana
Este o rasa mixta de c-l, talia 1,40m, G.C. femele 650kg, masculi 850kg, tineretul mascul ingrasat intensiv realizeaza la varsta de 12 luni greutatea de 380-400kg, prod de lapte 3500kg, procentul de grasime 3,8%, defect al glandei mamare- mameloane prea lungi, groase
2. R. Bruna de Maramures (l-c)
Tot incrucisari de absorbtie:
Mascul Schwyz X Femela Sura de Stepa/Vaca de munte
Talia 1,28m-1,30m, G.C. femele 550kg, masculi 750kg, culoarea bruna, prod de lapte 3800-4000kg, procentul de grasime 3,7%, defect al glandei mamare- mameloane prea lungi si prea subtiri.
3. R. Pinzgau de Transilvania
S-a format in urma incrucisarii de absorbtie:
Mascul Pinzgau X Femela Mocanita
Talia 1,25m, G.C. femele 500kg, masculi 750kg, cularea ca la Pinzgau, prod de lapte pana in 3000kg, proc de grasime 4%, uger carnos (nu mecanic), mameloane lungi si groase, tineretul se preteaza sistemului semiintensiv de ingrasare, sacrificarea facandu-se la 24 luni si greut medie 380 kg.
Structura de rasa si zonarea raselor de taurine din RO
1. R. Baltata Romaneasca
Reprezinta aprox 43% din efectivul total de taurine , se creste in Transilvania cu exceptia zonei Maramures, M-tii Apuseni, Hateg, Bistrita Nasaud.
In ameliorarea acestei rase urmarim cresterea sporului mediu zilnic si reducerea consumului specific, imbunatatirea ugerului prin prisma mulsului mecanic, imbunatatirea calitatii carcasei prin reducerea cant de SEU/GRASIME, cresterea precocitatii rasei astfel incat prima fatare sa se realizeze la varsta de 28-29 luni.
2.R. Bruna de Maramures (l-c)
32% din efectivul din RO
Rasa putin pretentioaza la conditiile de hranire, urmarim in ameliorare cresterea prod de lapte, reducerea consumului specific, crestere a greutatii corporale incat femela sa ajunga la 600-650kg, urmarim ca prima fatare sa se realizeze la varsa de 27-2
8 luni.
3. R. Baltata cu Negru Romaneasca
25% din efectivul din RO, in Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Sudul Moldovei, Estul Moldovei, Nordul Moldovei.
Urmarim in ameliorare marirea cant de lapte si reducerea consumului specific/ l lapte.
Obtinerea primei fatari la 27 luni, tineretul mascul ingrasat intensiv in sist Baby-Beef sa realizeze sporuri de 900-1000g cu un consum de 4-5 U.N.