Rinotraheita Infectioasa Bovina

Rinotraheita Infectioasa Bovina (Complexul Rinotraheita Infectioasa – Vulvovaginita Pustuloasa)

– complex de manifestari, determinate de acelasi virus ce apartin grupului Herpes (herpes virus tip I)
– izolat initial in SUA de la bovinele ce manifestau rinita si traheita
– virusul e identic cu agentul etiologic al vulvovaginitei pustuloase ( exantemul coital )
– a fost izolat din avortoni, de la bovine afectate de conjunctivita, de la vitei nou – nascuti cu leziuni asemanatoare celor din “boala mucoaselor”, de la vitei cu meningoencefalita

– pentru prima data a fost denumita ca “bot rosu”
– infectia a fost semnalata si in Europa – “exantem coital veziculos” sau “vulvovaginita pustuloasa infectioasa”(IPV)
– azi se considera ca intregul complex e o manifestare a infectiei cu acelasi virus – forma respiratorie fiind o adaptare particulara a virusului la mucoasa aparatului respirator, localizat primar la nivelul organelor genitale.
– infectia, raspandita in intreaga lume, in special in tarile ce practica cresterea si ingrasarea intensiva a tineretului taurin
– in Ro. boala diagnosticata in 1964
– produce pierderi economice importante: scaderi ale productiei de lapte, mortalitate
Etiologie
– produsa de virus din genul Varicelovirus, familia Herpesviridae
– particula virala – dimensiuni 130 – 150nm
– genom constituit din ADN bicatenar
– capsida icosaedrica, inconjurata complet de pericapsida ce imprima vasului o forma rotunda.
– invelisul viral poseda aprox. 10 glicoproteine
– virusul se cultiva pe celule primale renale sau testiculare de vitel, celule primare sau secundare din pulmon de bovine,
– nu se replica pe embrionul de gaina
– patogen pentru animalele de laborator, cu exceptia iepurelui care inoculat intraconjunctival, face conjunctivita
– antigenic, are unele inrudiri cu virusul rinopneumoniei, cu virusul hepatic caprin, cu virusurile herpetice ale cervideelor, cu virusul herpetic bubalin
– rezista in mediul extern
– distrus in 45 min. la 56 grade C, in 3,5 ore la 42 grade
– la -30 grade ramane viabil cel putin 14 luni
– distrus in cateva minute de formol si hidroxid de sodiu
Epidemiologie
– receptive bovinele la infectia naturala
– receptivitatea nu e influentata de varsta,rasa,sex
– formele oculare grave – apar la vitei dupa varsta de 2 -3 saptamani
– formele generalizate, cu meningoencefalita sau gastroenteropatii sunt intalnite la tineret
– se manifesta in marile crescatorii, fiind necunoscuta in cresterea extensiva
– surse de infectie – animalele bolnave cu semne clinice si cele cu infectii subclinice ce elimina virusul prin secretiile mucoasei respiratorii, ale mucoasei vulvo-vaginale si conjunctivale
– din secretiile nazale virusul dispare dupa 10-20 de zile de la infectie, se pastreaza insa la nivelul formatiunilor limfoide si al mucoasei conjunctivale de unde se raspandeste pe cale nazala, prin canalul lacrimal timp de 1 an
– taurii elimina virusul prin materialul seminal
Contaminare
– prin contact direct sau indirect
– infectia se face pe cale respiratorie, prin inhalarea de aerosoli virulenti ce provin din secretiile nazale si oculare ale animalelor bolnave sau trecute prin boala
– caracter Enzootic, cu mare difuzilbilitate in focar, tinde sa cuprinda toate animalele din efectivul contaminat
– numarul maxim de imbolnaviri inregistrat in 2-3 saptamani de la aparitia primelor cazuri
– morbiditate ridicata
– in ingrasatorii are caracter stationar, apare in 10-15 zile de la aducerea unui lot nou de vitei
Patogeneza
– patrunde in organism, ajunge in sange si determina stare de viremie responsabila de tulburari generale
– se replica la nivelul mucoaselor, contamineaza nervii periferici si pe ajunge in celulele nervoase ale ganglionului Gasser al trigemenului in infectia respiratorie si in cele ale ganglionului sacral in infectia pe cale genitala, unde ramane intr-o stare de latenta pana e activat de factori de stres
– produce inflamatia cailor respiratorii anterioare, mucoasei vulvo-vaginale si meningeale
– trecerea succesiva de la un animal la altul determina cresterea patogenitatii virusului si aparitia exprimarii clinice
Tabloul Clinic
– perioada de incubatie 6-10 zile
– localizare respiratorie, conjunctivala, encefalica, cutanata, genitala, abortigena
Forma respiratorie – rinotraheita – evolueaza acut
– apare in fermele mari, ingrasatorii
– hipertermie 41-42grade C
– jetaj seros, salivatie abundenta
– mucoasa nazala congestionata, prezinta focare ulcero-necrotice cu diametrul 1-10mm
– conjunctivita cu epifora
– edem palpebral, opacifierea corneei,ulcere corneene
– respiratie accelerata, dispneica, uneori bucala
– jetaj mucopurulent cu miros fetid, iar secretia conjunctivala e purulenta
– tuse umeda
– apetit prezent

– se inflameaza tegumentul din jurul botului si apar cruste intinse care prin detasare lasa zone ulcerate de culoare rosie (bot rosu)
– vindecare in cateva zile
– in unele cazuri simptomele respiratorii se pot agrava in urma complicatiilor bacteriene ce duc la pneumonii catarale sau fibrinoase cu sfarsit letal dupa 1-2 saptamani

– vacile gestante, pot avorta dupa 60-75 zile de la infectie
– in cazuri rare, semne de meningoencefalita
Forma conjunctivala
– conjunctivita benigna, in urma infectiilor secundare cu Moraxella bovis se poate ajunge la lezionarea ireversibila a globului ocular, chiar panoftalmie
Forma encefalica
– la viteii sub 5 luni
– hipertermie 40grade C
– hiperemia mucoasei nazale
– hiperemia botului
– epifora
– jetaj
– salivatie spumoasa
– fara simptome respiratorii
– dupa 1-2 zile de la debut, apar manifestari nervoase sub forma de accese ce se succed la intervale tot mai scurte
– moartea in 6-7 zile in toate cazurile cu simptome nervoase
Forma cutanata
– localizare la nivelul spatiului interdigital – ulcer rotunjit, cu marginile netede cu tendinat de cicatrizare in 4-5 zile
– in urma interventiei florei bacteriene, apare o leziune ulcerativa cu slaba tendinta de cicatrizare
– leziunile cutanate pot sa apara la nivelul perineului sub forma de dermatita depilanta ce se poate intinde si pe scrotum
Forma genitala(abortigena)
– determina avorturi la cateva saptamani de la infectie
– perioada critica intre 4,5-6,5 luni de gestatie
– avortul apare brusc fara semne premergatoare
– fetusul e expulzat in 24-36 ore dupa moarte fiind autolizati
Tablou Lezional
– la necropsie apar hemoragii, necroze,ulcere ale mucoasei traheale si bronsice
– pseudomembrane difteroide: exsudate seromucoase, sanguinolente, mucopurulente la nivelul mucoasei faringiene si a sinusurilor
– limforeticulita retrofaringiana si bronhopneumonie in diferite stadii evolutive
– pneumonie fibrinoasa cu zone de emfizem
– ficat, cord, rinichi sunt degenerate sau prezinta focare de necroza
– histopatologic – incluzii intranucleare acidofile in celulele epiteliului mucoasei respiratorii si digestive
Diagnostic
– pe baza datelor epizootologice, a manifestarilor clinice predominant respiratorii
– examen de laborator indispensabil
– se izoleaza virusul pe avortoni, portiuni de piele cu leziuni de dermatita, portiuni de encefal cu leziuni de encefalomielita, mucoasa conjunctivala cu leziuni, intestin, glanada mamara in caz de mastita, fragmente de derm din spatiul interdigital
– virusul se izoleaza pe culturi celulare bovine
– efectul citopatic apare dupa 3 zile de la inoculare atunci cand virusul e prezent
– cercetarea antigenelor virale se face pe sectiuni de tesut congelat – mucoase si organe si pe frotiuri celulare aplicand imunofluorescenta
– antigenul viral apare localizat in celulele epiteliale intra si perinuclear
– anticorpii specifici serici se pun in evidenta prin reactia de imunofluorescenta, testul ELISA, reactia de hemaglutinare si reactia de seroneutralizare
– testul ELISA permite diferentierea animalelor infectate de cele vaccinate
– prin bioproba la viteii susceptibili pe mucoasa conjunctivala se obtin leziuni de conjunctivita, pe mucoasele respiratorii – leziuni de rinotraheita,iar pe cale vaginala la vitele se produc leziuni de vulvovaginita
Diagnostic Diferential
– diareea virala bovina – boala mucoaselor, care afecteaza tineretul si se manifesta prin diaree si evolutie grava
– febra catarala maligna – sporadic, fara contagiozitate, cu mortalitate mare
– pesta bovina – evolutie enzootica, difuzibilitate,mortalitate mare
Prognostic
– favorabil, atunci cand boala respiratorie nu se complica cu germeni bacterieni
Profilaxie
# masuri de profilaxie generala:
– achizitionare de animale din unitati indemne de boala, carantina profilactica a exemplarelor nou aduse, parametri optimi de microclimat si conditii corespunzatoare de igiena in adapost, reducerea influentei factorilor de stres, supraveghere serologica prin testul de seroneutralizare a bovinelor de peste 12 luni si nevaccinate: taurii de reproductie in trimestrul 4, vacile si junincile o data pe an, bovinele care se importa
# imunoprofilaxie
– vaccinarea animalelor respective cu vaccinuri preparate cu virus inactivat, vaccinuri cu virus modificat sau atenuat, vaccinuri cu virus mutant
– vaccinurile pot fi monovalente sau mixte
– vaccin polivalet contra rinotraheitei, diareei virale, parainfluentei si virusului sincitial respirator la bovine
– vaccin cu virusuri vii modificate contra rinitei infectioase, adenovirozei si parainfluentei bovine
– in Ro. se utilizeaza vaccinuri atenuate care dau imunitate solida si precoce.Vaccinul se prepara in mai multe variante – monovalenta IBR – IPV VAC, bivalenta – Biviral-B, trivalenta si una tetravalenta.
Vaccinul IBR-IPV VAC
– se foloseste pentru prevenirea bolii din prima zi de viata
– rappel la 21 de zile in efectivele de reproductie ce nu au mai fost vaccinate anterior
– rappel la 7 zile la celelalte categorii de varsta, daca prima vaccinare s-a administrat prin aerosoli sau instilare nazala
– vaccinurile pentru intarirea imunitatii se fac anual in doza de 2 ml,im
Vaccinul Biviral-B
– pentru prevenirea virozelor respiratorii
– doza 2ml, im
– la 21 zile sau la 7 zile
– imunizari de intretinere – anual
Vaccinul Bovilis IBR Marker
– vaccin viu
– pentru imunizarea activa la bovine
– determina reducerea eliminarii de virus salbatic
– administrat intranazal pana la 3 luni si intramuscular sau intranazal dupa 3 luni in doza de 2 ml
Vaccinul inactivat
– utilizat preventiv in efective indemne de IBR
– sunt vaccinati taurii din unitati de selectie si reproductie, vaci si juninci din ferme de elita, ferme furnizoare de tauri de reproductie
– administrare subcutanata in doza de 5ml
– rappel dupa 14-21 de zile
– imunitate in 7-10 zile dupa a 2a inoculare si dureaza 6 luni
Combatere
– animalele bolnave se izoleaza si se trateaza
Tratament
– antibiotice, ser imun antiviral-antepasteurelic
– se aplica si un tratament simptomatic si unul igieno-dietetic
– animalele vindecate devin sensibile la infectie, dar raman purtatoare lente de virus si potentiale eliminatoare
– animalele sanatoase din focar se serumizeaza preventiv , die se vaccineaza de necesitate, im