Parazitologie Curs 9

Parazitologie
An 3 Semestrul 2
Curs 9

Preluat dupa dr Ioan Liviu Mitrea -FMVB

Toxoplasma

-o grava parazito-zoonoza ce afecteaza numeroase specii de mamifere si pasari
-e produsa de protozoarul dixen Toxoplasma gondii ce prezinta un parazitism foarte specific in ce priveste GD reprezentata de pisici si o specificitate foarte larga in ce priveste GI reprezentata de toate mamiferele si pasarile
-boala evolueaza mai grav la tineret
-manifestari clinice:semne nervoase, respiratorii, digestive, iar la femele avorturi, avortonii cu malformatii sau mortalitate natala
-pisica este punctul de plecare al toxoplasmei insa boala se transmite direct de la o alta specie la GI
-pisica poate fi GD dar si GI

ETIOLOGIE:
Toxoplasma gondii– in tubul digestiv in care se realizeaza faza gametogonica cu producerea de oochisti (acestia eliminati in mediu unde are loc sporogonia)
oochistii din toxoplasma sunt de tip isospora (2*4)
-oochistul are dimensiuni mici 10-14 microni si oochistul ingerat de o GD
-prin ingerare se realizeaza schizogonia
-se realizeaza o prima schizogonie in epiteliul intestinal dupa unii autori chiar 2 dupa care elementele rezultate denumite tachizoiti –elemente semilunare sau virguliforme ptrund in circulatie si se multiplica in sange si sunt diseminati in tot organismul
-se realizeaza multiplicarea inclusiv in sange si apoi in diverse organe
-aceasta multiplicare in sange dureaza cam 7-8 zile cand intervine reactia imuna care stopeaza aceasta multiplicare masiva si determina cantonarea toxoplasmelor circulante in diverse organe
-ele au afinitate speciala pentru neuroni, celulele microgliale apoi celuleleretinei, a coroidei, apoi in alte celule ale sistemului endotelial cantonandu-se in spatiile interstitiale, pulmonare si la nivelul embrionului la femelele gestante
-intr-o prima faza se produc asa numitele pseudochisturi toxoplasmatice (macrofage, histiocite si alte elemente ale sistemului endotelial) apoi in timp se produc chisturi toxoplasmice in creier, pulmon, splina, ficat ce contine bradizoiti
consumul pseudochisturilor sau chisturilor de catre pisica va determina o dezvoltare schizogonica si in corpul acesteia si apoi gametogonia
-consumul pseudochisturilor toxoplasmice de catre alte organisme determina dezvoltarea schizogonica in corpul acestei gazde intermediare
-aceasta contaminare se poate realiza si cu elemente circulante tachizoitii care mai ales in prima faza de parazitemie generala sunt intalniti in toate secretiile si excretiile inclusiv in lapte, secretii lacrimale
EPIDEMIOLOGIE
-sursele de infestare-pisica ce constituie initiatorul unui focar de toxoplasmoza eliminand un numar mare de oochisti pana la 10 milioane pe zi la pisica
-sursele de infestare sunt si alte animale care elimina acei tachizoiti prin secretie si excretie
-animalele moarte sau sacrificate care contin pseudochisturi si chisturi toxoplasmatice – constituie sursa de infestare
-rezistenta oochisturilor este ft mare inregistrata pana la 18 luni
-rezistenta pseudochisturilor scade, ele sunt distruse pana intr-o saptamana la 4 grade C
-tachizoitii au fost conservati in sange pana la 2 luni

CONTAMINAREA-se realizeaza pe mai multe cai:
digestiva-prin ingerarea de oochisturi sau pseudochisturi, sau carne si organe cu oochisturi si pseudochisturi toxoplamice
galactogena-prin lapte
transplacentara se realizeaza mai ales la primipare si mai ales la prima infectie
contaminarea genitala sau sexuala prin material seminal
contaminarea transcutanata fie prin vectori sau neglijenta la om

RECEPTIVITATEA-receptivi un numar mare de specii, peste 300
-cele mai receptive: soarecele, iepurele, cobaiul, ovinele, carnivorele
-bovinele, cabalinele- mai rezistente
-ovinele mai sensibile (slabe)
-tineretul si primiparele mai sensibile
MECANISMELE PATOGENE DATORATE MULTIPLICARII SISTEMICE A TOXOPLASMEI IN TOATE CELULELE SI TESUTURILE

-in prima faza se produc focare de necroza in celule, organe dupa care antreneaza reactii celulare cu formarea granuloamelor in special in SN si alte organe care determina exprimarile clinice
-se realizeaza diverse manifestari nervoase, pneumonii insotite de pleurite exudative, ascita, inflamatii uneori chiar reactii in diverse organe

TABLOUL CLINIC
-in functie de receptivitatea gazdei si doza infectanta au fost descrise 2 forme de evolutie: acuta si cronica
-cea acuta evolueaza cu semne diverse incatrabile intr-unul din sindroamele nervoase, respiratorii si digestive in plus la femelele gestante, avorturi cu metrite
-aceste semne pot fi asociate cu preponderenta unora
-unele aspecte dominante caracteristice: la bovine –tulburari digestive, o diaree profunda uneori sanguinolenta cu deshidratare si slabire apoi cu stranut, tuse, dispnee, tremuraturi ale capului si gatului si mortalitatea inregistrata la peste 50% din efectiv la 2 luni, 2 luni si ceva
– la ovine: insuficienta respiratorie, ataxie, semne nervoase, paralizii, avorturi in ultima perioada a gestatiei, tremuraturi, avorturi, avorturi-moartea si retentia fetusului
-la caprine: dispnee, diaree, avorturi
-la caine: semne digestive, respiratorii, nervoase +febra, se confunda cu boala Carre
-la pisica-in forma gametogonica nu are exprimari clinice, iar in faza extraintestinala in principal tulburari nervoase uneori chiar cu ataxie, in alte cazuri ataxie, paralizii posibil edem al capului
-forma cronica evolueaza cu semne clinice sterse si disparate
-leziunile in functie de forma de evolutie: pneumonie fibrinoasa cel mai adesea insotita de pleurita seroasa, focare necrotice mici, miliare in diverse organe (encefal, ficat, splina, dar si in limfonoduri), zonele de necroza fiind insotite de degenerescenta in organele respective, acumulari de lichide in cavitati, ascita posibil uneori si edeme
-la caine: ulcere uneori chiar gingivale, linguale si echimoze

Diagnostic: suspectat pe baza semnelor clinice
-confirmarea diagnosticului: la pisica – ex.coproparazitologic observandu-se oochisturi la celelalte specii; ex. serologic-evidentierea anticorpilor sau ex.sangelui
-posibil sa se observe tachizoiti
-testul Sabin-Fieldman-colorarea specifica cu albastru de metilen a tachizoitilor
-e posibil biopsia facandu-se mai ales din limfonodurile marite
-la cadavre –ex.necropsic, atrag atentia focarele de necroza
-ex. histopatologic –frotiuri din zonele cu necroza
-bioproba-in ocularele de broiaj din organele afectate cu adaos de antibiotice 0,5ml, material infectat, 0,5 ml se inoculeaza la soricel
-bioproba pe pisica tanara
-administrarea organelor suspecte si dupa 1 saptamana ex.

TRATAMENT:-nu se face
-destul de dificil-nu sterilizeaza complet
-la animale si om asociaza o sulfamida-sulfatiazina cu pirimetamina + terapie simptomatica
-tratament minim 14 zile

PROFILAXIE:
-prin masuri generale cum ar fi impiedicarea accesului pisicilor in unitatea de crestere a animalelor si de prelucrare
-combaterea vagabongajului pisicilor
-prelucrarea termica a produselor de origine animala consumate atat la om cat si cele administrate carnivorelor

Masuri de igiena:DDD
-educatia sanitara a pupulatiei cu o buna prelucrare intre medicul veterinar si uman

NEOSPOROZA
-protozooza produsa de protozoarul dixen Neospora caninum care are drept GD cainele, iar GI bovinele, mai rar si la alte specii:ovine,caprine, cabaline
-boala descoperita in 1984 in tarile candinavice s-a raspandit in mai toata Europa si in America
-produce pirderi insemnate la bovine determina avorturi uneori in masa 80-90%
N caninum-asemanatoare cu Toxoplasma doar ca GD-cainele
-ciclul biologic asemanator cu producerea tachizoitilor circulanti
-chisturile au peretele mai gros
-manifestari morfoclinice variate cu encefalomielita necrozata,polimiozita, dermatita piogranulomatoasacu avort la bovine, avortonii prezentand meningoencefalita necrotica, artrobioza
-a fost descrisa in literatura 2 sindroame: unul de polireticulomiozita, neuromielopatie (encefalita trofozoita)

BESNOIDIOZA (ANAZARCA bovinelor, GLOBIDIOZA)
-protozooza care afecteaza doar bovinele det de dez in celulele SRH a protozoarului Besnoiti-protozoar dixen GD-pisica, GI-bovinele la care apar manifestari clinice: sindrom de anazarca, depilare seboreica cu formarea unei dermatite cronice cu dermul fisurat si scurgere uneori sanguinolenta
-boala descrisa in Franta, Portugalia, Israel

DIAGNOSTICUL: usor de pus, dermatite + noduli observabili cu ochiul liber din care se fac sectiuni-absenta elementelor schizogonice

Leave a Comment