Parazitologie Curs 8

Parazitologie
An 3 Semestrul 2
Curs 8
Preluat dupa dr Ioan Liviu Mitrea – FMVB
Criptosporidioza

-protozooza neonatala oportunista intalnita la mamifere si pasari, dar si la pesti si reptile boala afectand mai ales tineretul si organismele monodeficitare produsa de protozoare din genul Criptosporidium
-paraziteaza in tubul digestiv
-la pasari-si in aparatul respirator respectic si bursa fabricius producand tulburari digestive, iar la pasari +bursita si bronsita
ETIOLOGIE:
Genul Criptosporidium, fam Criptosporidae 2 specii principale: C.parvum
C.muris
-localizare: tub digestiv incepand de la intestinul subtire (jejun, ileon)- intestin gros
-toate cele 3 faze se realizeaza in intestin astfel ca din fecale vor fi eliminate oochisturile sporulate care sunt infestante
oochisturile de Criptosporidium au dimensiuni mai mici de 6-7 microni, usor ovalar, are 4 sporozoiti dispusi in potcoava sub forma de banana (bacilar)
-sunt intalnite si oochisturi fara sporozoiti =”oochisturi fantoma”
-posibil spor. a fi eliminati in tubul digestiv si a se realiza autoinfestatia
-oochisturile au o rezistenta mare in mediu pana la 3 luni

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE
-sursele de infestare reprezentate de semne clinice, dar si animalele adulte care nu au semne clinice, contaminarea pe cale digestiva
-la pasari si pe cale aerogena
RECEPTIVITATEA: mamifere, pasari , reptile, pesti
INFECTIA: favorizata de imunodeficiente
scade rezistenta
evolutia altor maladii
afectand mai ales tineretul
Patogeneza: este datorata dez partic a lui Criptosporidium anume intracelulare/extracitoplasmatice
-sporul se ataseaza de microvili si apoi patrund intracelular dezvoltandu-se sub membrana o vacuola parazitofora care se dezvolta pe seama citoplasmei, dar care contribuie la perturbarile functiilor enterocitelor, se produce astfel maldigestie, malabsortie afectand motilitatea intestinala, dar mai ales perturbari in fluxul normal al lichidelor prin afectiuni inclusiv a functionarii pompelor ionice avand loc in consecinta eliminarea lichidelor prin peretele intestinal
-produce o diaree de volum specifica in Criptosporidioza ascociata cu deshidratarea gazdei si slabirea
-prin dezvoltarea criptosporidiilor se creeaza porti de intrare pentru alti patogeni : Eimeria, Cororavirusuri, Rotavirusuri ( au tropism pentru mucoasa intestinala)
– la pasari se dezvolta si in caile aerofore= infiltratii, necroze -bronhii
SIMPTOMATOLOGIE:
-manifestarile clinice apar dupa o perioada de incubatie 5-10 zile inregistrata la tineret, boala cu o prevalenta variata, peste 50-60% din efectiv, boala manifestandu-se ca un sindrom diareic postnatal
-diaree apoasa, albicioasa, apoi galbuie cu mucus rareori cu sange
-la pasari tabloul insotit de sindrom respirator si bursita
-boala evolueaza cu deshitratare masiva, scadere rapida, decubit prelungit, mortalitate 3-4-7 zile
LEZIUNI:
-enterita
diclofulita catarala
-zone de necroza
-balonarea anselor intestinale cu peretele subtiat
-hipertrofia si edematia limfonodulilor mezenterici
-pasari-aspecte de bronsita, bursita
DIAGNOSTIC: suspicionat pe bza semnelor clinice, epidemiologice
Confirmarea: ex. coproparazitologic (WILLIS)
-a nu se folosii saruri ci solutii saturate (zaharate)
-ex.serologic-evid.ac
-ex.necropsic
-frotiuri colorate Ziehl-Nielson sau MGG modif cu carbofuxina
-Prognosticul: grav, uneori rezervat
Tratamentul: destul de dificil utilizand medicatie specifica: anticoccidiene-cele din grupul sulfamidelor ascociate cu rehidratari tot. Simptomatic si de sustinere
-tratamentul nu prezinta eficacitate terapeutica deosebita
-asocieri: sulfadimidina 5g/zi/animal
sulfakinoxalina 8g/animal asociata adesea cu sulfadimetoxina sau antibiotice colistina + rehidratare , minerale
PROFILAXIA: masuri generale
igiena adaposturilor
eliminarea rapida a dejectiilor
masuri de intretinere: alimentatie corespunzatoare inclusiv igiena alaptarii , suptului
posibilitatea de imunoprofilaxie: incercari de producere a vaccinurilor mai ales in fermele unde exista sporidioze
FAM. SARCOCISTIDE: 2 subfamilii: Sarcocistis (sarcocistoza) si Toxoplasma (toxoplasmoza)
Boala: Sarcocistoza – o protozooza produsa de un protozoar dixen din genul Sarcocistis care are ca gazda definitiva omul si carnivorele in intestinul carora se realizeaza faza gametogonica si cea sporogonica, iar gazda intermediara reprezentata de majoritatea speciilor de mamifere, pasari chiar si pesti in musculatura carora se realizeaza consecutiv dezvoltarea schizogonice, sarcochistii
-evolueaza subclinic la animalele, dar evolutiile lor sunt grave, uneori mortale
ETIOLOGIE:
Genul Sarcocistis cuprinde peste 120 de specii
-denumire actuala a speciilor de Sarcocistis se face tinand cont de cele 2 gazde
Ex.: Sarcocistis bovicominis
Sarcocistis bovicanis
Sarcocistis bovifelis
Sarcocistis ovicanis
Sarcocistis ovifelis
Sarcocistis capricanis
Sarcocistis suishominis
Sarcocistis suicanis
Sarcocistis porcifelis
Sarcocistis equicanis
Sarcocistis fayeri(om)
Sarcocistis cunili (iepure)
Sarcocistis leporum-iepuri salbatici
Sarcocistis galinarum si horvati- la gaini
Sarcocistis lindemani care determina sarcocisti in musculatura omului
-in intestinul GD se realizeaza faza gametogonica cu producerea oochisturilor
oochistul sporuleaza imediat dupa formare astfel ca in fecalele GD sau carnivorelor se elimina oochisti sporulati (infestanti) acestia sunt de tip isospora (2 sporoblasti*4 sporozoiti)
-peretele oochistului se muleaza pe cei 2 sporoblasti astfel incat are aspectul caracteristic literei 8
-peretele oochistului se poate rupe in tubul digestiv astfel ca in fecale sunt herminati sporoblastii
-oochistii ingerati de GI ajung in intestin, se elibereaza sporozoitii care genereaza faza schizogonica; prima schizogonie realizata in peretele tubului digestiv dupa care merozoitii patrund in circulatie , disemineaza in tot organismul si se cantoneaza mai ales in musculatura intens irigata ( muschii maseteri , linguali, intercostali, diafragmei, psoasi)
-in musculatura se realizeaza urmatoarele schizogonii cu formarea unor chisti=SARCOCHISTI
-initial se formeaza Microchisti (150-500 microni)
-peretele subtire
-in interior merozoiti
-schizont adult cu merozoiti
-apoi Macrochisti (1-5 mm): peretele mai gros, dublu ce trimit travei care impart chistul in loje in care se afla Metrocite ( la suprafata) rezultand merozoiti catre centru
-rotunde sau alungite mai ales cele din peretele esofagului
-musculatura cu sarcochisti ingerati de GD va declansa in tubul digestiv faza gametogonica (poate realiza in 1-2 saptamani eliminarea oochistilor si sporoblastilor realizata intens in primele 2 luni, iar faza schizogonica se realizeaza in 60 de zile
EPIDEMIOLOGIE: atat GD cat si GI
-prevalenta infestiilor in populatiile de carnivore : 15-16% caini; 8% pisica, 6% ….
-contaminarea pe cale digestiva GD-ingera musculatura cu sarcochisti
-rezistenta este mare in cazul oochistilor, mai scazuta in cazul sarcochistilor care prin congelare sunt distrusi 3-5 zile
-preparare termica: la o temperatura mai mare de 60 de grade sunt distrusi
PATOGENEZA:
-mecanismele sunt diferite la cele 2 gazde fiind influentate de patogenitatea speciilor de sarcocistis si de doza infectanta
-in general agresivitatea cu sarcocistis este slaba la carnivore determina necrobioze si eroziuni ale epiteliului intestinal
-agresivitatea e mai intensa la GI unde produc miozite, principalul element patogen este toxina eliminata -sarcocisteina cu efect neurotrop, hemolizant si cardiotrop
-la om mult mai intensa-agresivitatea patogena a sarcocistului (S. suihominis) care declanseaza un sindrom dizenteriform cu o diaree grava , febra, evolutia mergand pana un colaps mortal, circular
SIMPTOMATOLOGIE: cronica subclinic la animale
-la carnivore-infestatiile inaparente eventual o diaree inaparenta
-la GI in infestatii naturale obisnuite sunt subclinice
-la GI in infestatiile masive ca si in cele experimentale au fost inregistrate glosita hipertrofica, cheilita, dificultate in deglutitie si eventual prezenta unor noduli cenusii, proeminenti observabili in varful limbii
-dificultati in deplasare uneori prostatie, anemie, asociate cu tulburari nervoase, cardiace uneori si febra
-la bovine: avort, encefalomalacie
LEZIUNI: necrobioza si eroziuni ale epiteliului intestinal
-enterita catarala
-GI-prezenta macrochistilor noduli albiciosi, cenusii, in musculatura maseterina, linguala, esofagului, intercostala si chiar in cord

DIAGNOSTIC: destul de dificil la animalele in viata
-la GD –ex.coproparazitologic (sporochisti sau sporoblasti)
-la GI mai ales la om teste serologice (3-4 saptamani)
-animalele sacrificate:ex. necropsic observandu-se macrochisti

TRATAMENT: adesea nu se realizeaza
-nu se face in masa
-la carnivore –sufadiazin ( asociat cu pirimetamina 1mg/kg/zi tratamentul fiind efectuat 2 saptamani)- 140mg/kg/zi
-la vitei:Amprolium 100mg/kg 30 zile

PROFILAXIA:
-masuri de igiena in abatoare, ferme
-interzicerea accesului carnivorelor in aceste unitati
-controlul parazitar al carnivorelor in ferme
-controlul parazitar al personalului
-ex. obligatoriu al carcaselor provenite de la animale sacrificate si destinate consumului public
-ex. vanatului si a altor animale receptive
-educatia sanitara a populatiilor