Parazitologie Curs 3

Parazitologie
An 3 Semestrul 2
Curs 3
Sarcomastigophorozele
-produse prin parazitismul protozoarelor din cls.Sarcomastigophora
-include toate sporozoarele cu flageli si /pseudopode
-2 subclase: SARCODINA(Rizopoda)
MASTIGOPHORA(Flagelata)
Sarcodinozele
-aceasta subclasa cuprinde protozoare cu pseudopode, cele mai multe specii fiind libere
-speciile parazite fac parte din Ord. Amoebida, fam.Entamoebidae
I)Dizenteria amibiana produsa de Entamoeba histolytica
II)Malpigamoeba meliphica-Malpigamaeboza
I)-protozoza a tubului digestiv produsa de protozoarul Entamoeba histolytica care este un protozoar conditionat patogen astfel ca boala apare in conditii favorizante si obisnuit cuprind, afecteaza o populatie locala la om sau animale
– Entamoeba histolytica –un protozoar din Sarcodinae intalnit predominant la omnivore dar si la rozatoare, mai rar la carnivore si alte specii
-ea prezinta 2 forme:vegetativa
chistica
-forma vegetativa-obisnuita se gaseste in intestinul gros
-are dimensiuni de 10-15 microni si aspectul ameboidal caracteristic avand pseudopode
-aceasta forma (forma minuta) se hraneste cu anumite resturi de digestie si unele microorganisme, fungi din tubul digestiv
-in conditii specifice (favorizabile), fie anumite dezechilibre alimentare, malnutritii, scaderea imunitatii generate imunodeficientei ,tulburari digestive, schimbarea chimismului local forma obisnuita trece in alta forma-forma magma (tot vegetativa) care are dimensiuni mult mai mari de 20-30-40 microni si care este patogena prin modul sau de hranire si metabolism
-aceasta forma este citohistolitica, ea produce o enzima-citolizina cu care distruge celula mucoasei determinand ulcere locale, aceasta avansand nu numai la nivelul mucoasei ci si submucoasei, seroasei realizand o multiplicare masiva fapt care face ca unele exemplare sa patrunda in sange si sa fie diseminate intalnindu-se mai ales in ficat
– protozoarele eliminate in mediu, in fecalele subiectilor dau formele chistice care sunt rotunde sau usor ovoidale cu perete neted acestea fiind forme de rezistenta si de contaminare
EVOLUTIA BOLII:
-tulburari digestive
-diaree rar cu aspect dizenteriform
-slabire
-anemie
-boala evolueaza mai grav la subiectii imunodepresati, si cu alte afectiuni
Caracteristica leziunilor este aspectul ulcerativ necrotic uneori hemoragic, in unele cazuri microabcese, dar mai ales leziuni cu aspect de butoni de camasa (ficat, cecumuri)
Diagnostic-confirmat prin examen coproscopic, se pot gasi chiar si forme vegetative sau forme chistice
Tratament: substante din grupul Nitroimidazol-Metromidazol ( 5zile-50mg/kg/zi)
IMPORTANTA: profilaxia
asigura conditii optime de igiena, intretinere, alimentatie

MALPIGAMAEBOZA

-SARCODINOZA
-afecteaza albinele
-intalnita mai ales primavara produsa de Malpigamoeba meliphica care localizat se dezvolta in tubii Malpighi si intestine
-are 2 forme: una vegetativa ( trofozoidal) care exista in intestin, tub Malpighi, avand dimensiunea de 2,5-5 microni cu prelungiri subtiri (digitiforme)
una chistica prezenta in fecalele albinelor bolnave
are forma rotunda spre ovoidala
neteda
dimensiuni 6-10 microni
EVOLUTIA BOLII:
-mai grava la fam. slabite
-evolueaza in sezonul primavaratic, la sfarsitul perioadei de iernat
-boala evolueaza cu diaree intensa sau cu slabirea albinelor cu un zbor lent sau chiar imposibil, mortalitate care uneori poate afecta existenta stupului in anumite conditii evolueaza asociata cu o alta protozooza NOSEMOZO
Diagnostic:prin examen coproscopic si eventual al portiunii din tubul digestiv
Tratament: Nosemak-chiar si preventiv

Mastigophorozele-produse de protozoare-care au unul sau mai multi flageli, la unele specii existand si forme ameboidale din cls.Mastigophora
-flagelii ca organite de miscare au la baza un corpuscul bazal si o structura tubulara ( microtubulara)
-mastigophorele includ si specii libere, dar sunt si specii parazite la plante si animale
REPRODUCEREA LOR PRIN DIVIZIUNE BINARA cu rare fenomene de conjugare

ORDINUL Kinetoplastida
Fam Trypanosomidae-specii cu un singur flagel
2 genuri: Trypanosoma
Leischmania
TRYPANOSOMOZELE
-genul Trypanosoma are chinetoplastul situat retronuclear, flagelul fiind orientat anterior delimitand o membrana ondulanta de-alungul corpuli
-majoritatea speciilor de Trypanosoma se dezvolta in sange la om si animale
-produc boli sistemice, boli intalnite in zonele tropicale
-la om- T. Brucei cu subspeciile: rhodesiense produc boala somnului
gambensiense
T.cruzi-produc boala Chagas
-la animale:T.vivax
T.brucei produc boala Nagana
-la cai: T.evansi
T.congolense (boala surga)
-exista o specie de T. cu localizare in organele genitale:
T.equiperdum care detrmina durina (sifilisul cailor)

DURINA-mastigoporoza a solipedelor, fiind o boala venerica transmisa prin actul sexual produsa de T.equiperdum
-localizata in organele genitale
-boala fiind caracterizata prin: inflamatii ale organelor genitale
edeme
plagi cutanate
cornaj
paralizie progresiva
Etiologie:
T.e-dimensiuni 18-28 microni
– corpul fusiform, alungit
– cu flageli si membrana ondulanta
– se dezvolta la suprafata mucoasei genitale dar si prin celulele acestuia
-a fost izolat si din lichidele din edeme si plagi cutanate, rar din plasma sanguina
HRANIRE: OSMOZA
REPRODUCERE: diviziune-realizata ft rapid (de ordinul secundelor)
-exista 2 suse (tulpini) de T.e: susa africana si europeana-identice morfologic, antigenic, se deosebesc prin faptul ca cea africana se multiplica pe animale de laborator producand tryposomie, cealalta nu se multiplica si nu produce tryposomie
Diagnostic:examene serologice, produc forme specifice de boala
Epidemiologie: animalele bolnave maiales cele cu forme latente si atipice: magarii
CAONTAMINAREA:a)in timpul montei
b) experimental s-a realizat cu ajutorul mucoasei: conjunctiva
nazala
bucala
galactogena
Patogeneza: multiplicarea rapida a T. si a metabolismului intens al acestuia
Produsii de metabolism au actiune: toxica
hipoglicemianta
asfixica
-actiunea toxica datorata Trypanotoxinei responsabila de congestii
infiltratii
necroze tisulare
nevrite
tulburari generale ( prin actiune asupra sistemului nervos si cardio-circulator)
-actiunea hipoglicemianta-respectiv de diminuarea rezervelor de glicogen produce hipoglicemie si acidoza sanguina
-actiunea asfixica determina hipoxie, anoxiemie si procese degenerative in diferite organe
SIMPTOMATOLOGIE:
-diferita de cele 2 suse
-susa europeana produce forma cronica de boala
-susa africana produce forma acuta
Forma cronica prezinta 3 faze in evolutia bolii:
1) primara-caracterizata prin inflamatia organelor genitale externe cu o vestibulo-vaginita cu secretii catarale, granulare, cu noduli, ulcere si cicatrici vicioase, cu depigmentare cu apect de vitiligo
-la masculi:uretrita
prostita
cu secretii abundente
ulcere
edeme
cicatrizare cu depigmentare
-in aceasta faza nu este afectata starea generala a animalelor
-animalele prezinta miciuni dese , instinct genezic exagerat
2)faza secundara-faza leziunilor cutanate si limfonodale
– apar edeme cutanate, regionale, nedureroase, apoi limfadenite, apr si tulburari generale: diminuarea apetitului
slabire
diminuarea reflexibilitatii
tremuraturi musculare
pareze
3)faza tertiara (faza tulburarilor nervoase) –pareze
-paralizii ale buzei inferioare, ale membrelor ( semn al incrucisarilor membrelor posterioare la intoarcerea calului)
-cornajul
-paralizia urechii, a limbii, disfagii, decubit prelungit al animalelor si exitus
FORMA ACUTA evolueaza cu tulburari generale: stare febrila
Inapetenta
Vestibulo-vaginita
Hiperestezie cutanata
Toate intr-un timp scurt si cu moartea animalului
Forma atipica a bolii caracterizandu-se prin aparitia disparata a unor semne
Forma latenta, inapararenta fara semne clinice- focare enzootice de durata
-leziunile in forma cronica : in primele faze –leziuni ale organelor genitale
in faza tertiara: degenerescente hepatice, musculare, renale
DIAGNOSTICUL: pe baza semnelor clinice
-confirmarea prin ex.serologic RFC, imunoflorescenta si ELISA
-ex. Microscopic din mucoasa organelor genitale
-inocularea de material patologic (intra (testicular, conjunctival))
Prognosticul: favorabil in primele 2 faze
Tratament: antricid metil sulfat 10% administrat subcutanat, doza=0,5-2 g in functie de greutatea animalului
Naganol sol 20%, 10-15 mg s.a/kcorp la 24 h
Profilaxie: durina boala:declarabila
Carantilabila
-control al efectivelor solipede cu examene clinice si serologice care se fac bianual ; in mod deosebit controlul stationar de monta-castrarea armasarilor fara valoare deosebita
-carantin aprofilactica a animalelor nonachizitionate
-chimiopreventie cu antricidul proxal si naganol

Leave a Comment