Oxidante directe Curs 11 (partea II)

Antiseptice si Dezinfectante nestabile
An 3 Semestrul 1
Curs 11 (partea II)

Preluare dupa Farmacologie -FMVB

A. Antiseptice si Dezinfectante nestabile oxidante directe

1. Peroxizi şi alţi compuşi oxidanţi
Peroxizii şi compuşii care în contact cu ţesuturile eliberează oxigen în stare atomică au o bună acţiune antiseptică, fiind larg folosiţi în terapeutică. Ei sunt bine suportaţi de ţesuturi, neiritanţi şi netoxici. Acţiunea se îndreaptă asupra structurilor sensibile la oxigen, în special asupra grupărilor tiolice libere, blocând astfel o serie de procese metabolice esenţiale ale microorganismelor.
Peroxidul de hidrogen (Apa oxigenată). Lichid cu aspect siropos, incolor atunci când este privit în strat subţire, colorat în albastru în strat mai gros, cu miros caracteristic, asemănător cu cel al ozonului.
Se solidifică la -0,89oC, formând o masă solidă cu densitatea 1,64. Cu apa formează un hidrat, cu punct de topire -51oC. Având tensiunea de vapori mai mică decât apa, punctul de fierbere este mai ridicat, 60oC, 7/28 mm Hg şi 150oC, 2/760 mm Hg, prin determinare indirectă, deoarece la 900C peroxidul de oxigen începe să se descompună. Având constanta dielectrică (93,7) mai mare decât a apei (80,4), peroxidul de hidrogen are o bună putere de dizolvare şi ionizare. Apa oxigenată apare spontan în toate reacţiile în care se eliberează hidrogen atomic : arderea hidrogenului în oxigen, electroliza soluţiilor diluate de acid sulfuric, etc. De asemenea, se formează sub acţiunea descărcărilor electrice într-un amestec de 3 volume oxigen şi 97 volume hidrogen, precum şi în procesele de oxidare biologică sub acţiunea oxidazelor.
Descompunerea apei oxigenate este favorizată de prezenţa catalizatorilor. În sistem eterogen, catalizatorii de descompunere sunt metalele în particule foarte fine, particule de praf, combinaţii ale metalelor în stare coloidală, substanţe tensioactive. În general, descompunerea este cu atât mai accentuată, cu cât catalizatorul este mai fin dispersat. În sistem omogen, catalizatorii principali sunt : ionii de hidroxid, ionii metalelor grele şi în special unii fermenţi din grupul catalazelor prezenţi în toate ţesuturile animale şi vegetale. Sub influenţa acestor catalaze din ţesuturi, apa oxigenată se descompune, eliberând oxigen atomic, responsabil de acţiunea antiseptică a produsului.
Din punct de vedere chimic, apa oxigenată se comportă atât ca oxidant, cât şi ca reductor, în funcţie de condiţii şi de partenerul de reacţie.
Datorită caracterului acid, apa oxigenată poate forma săruri denumite hidroperoxizi, de tipul Me(I)OOH sau peroxizi de tipul Me2(I)O2.
Farmacopeea Română, ediţia a X-a, prevede numai monografia Solutia hidrogeni peroxydi concentrata, denumită şi perhidrol, care are o concentraţie de 30 % peroxid de hidrogen, iar prin descompunere eliberează 100 volume oxigen ; apa oxigenată este soluţia diluată, neoficinală, care conţine 3 % peroxid hidrogen şi degajă prin descompunere 10 volume de oxigen.
Întrucât apa oxigenată este un compus care se descompune uşor, conservarea ei trebuie făcută astfel încât să se elimine factorii care favorizează descompunerea. În primul rând se va evita influenţa luminii şi a temperaturii. De asemenea, se vor folosi recipiente de sticlă cu pereţii netezi, eventual parafinaţi, întrucât asperităţile favorizează descompunerea.
Peroxidul de hidrogen se foloseşte sub formă de soluţii diluate, de obicei 3 %, ca antiseptic extern pentru plăgi. Este foarte bine tolerat de ţesuturi şi în plus are o slabă acţiune hemostatică locală.
Peroxidul de sodiu. Compus solid sau granule alb-gălbui, solubil 10% în apă la 20oC, formând soluţii puternic alcaline. Poate forma hidraţi cristalini, dintre care cel mai important este ostohidratul, care conţine 20,14% oxigen activ.
Peroxidul de sodiu, numit şi oxilită, este folosit la primenirea aerului în spaţii închise şi supraaglomerate, la reţinerea oxidului de carbon, precum şi la măştile antigaz.
2. Permanganatul de potasiu (Kalium permanganicum, Kalii permanganas). Substanţă oficinală cristalină, anhidră, formând cristale prismatice, izomorfe cu ale percloratului de potasiu, de culoare violet închis, cu reflexe metalice, stabile în aer. Este solubil în apă, dând soluţii puternic colorate în violet.
Este un oxidant, a cărui acţiune este dependentă de pH-ul mediului. În mediu puternic acid este un oxidant energic :
MnO-4 + 8H+ + 5e → Mn2+ + 4H2O
În mediu neutru slab acid sau slab alcalin, acţiunea oxidantă este mai slabă, Mn+7 trecând în Mn+4 prin primirea a trei electroni:
MnO-4 + 3e + 2H2O → MnO2 + HHO-
În mediu puternic alcalin, primeşte un singur electron, trecând în ion manganic:
MnO-4 + 1e → MnO2-4
Permanganatul de potasiu este un bun antiseptic în soluţii diluate (10-3 – 10-4). Este un antiseptic puternic, neiritant şi netoxic. Poate fi folosit sub formă de soluţii diluate şi pentru antisepsia mucoaselor, fiind bine tolerat; colorează însă ţesuturile şi îmbrăcămintea. În practică, se utilizează soluţiile 0,3 – 2 ‰ ca antiseptice, dezodorizante, astringente, mai ales sub formă de irigaţii (după rabotaj, în stomatite, faringite, plăgi, etc.). Nu se foloseşte pentru dezinfecţia instrumentelor (care îşi pierd luciul în urma oxidării lor). În concentraţie de 2–4% se recomandă în arsuri, sub formă de comprese sau badijonări.
Intern, soluţiile 1–2% în doze de 100 – 300 ml la animalele mari şi 20 – 40 ml la animalele mici, se recomandă în intoxicaţii cu morfină; barbiturice, fosfor, iar în soluţie de 1‰ ca antiseptic gastrointestinal. Toxicitatea substanţei este redusă.
3. Virkon S. (Slovenia) este un preparat ce conţine un amestec de compuşi peroxidici, surfactant, acizi organici şi un tampon anorganic. Produsul are un puternic efect oxidant bazat pe sistemul tampon acid şi pe surfactant.
Datorită profilului său de înaltă siguranţă şi ariei foarte întinse de acţiune biocidă, Virkon S se poate folosi :
– pentru igienizare şi dezinfectarea simultană în clinici, dispensare, laboratoare, pentru echipamente, sticlărie, instrumentar;
– pentru igienizarea şi dezinfecţia suprafeţelor echipamentului, accesoriilor, în fermele de animale.
În acest scop se folosesc concentraţiile de 1 % – 2 % constând în solubilizarea a 1 – 2 plicuri (50 g) în 5 litri de apă călduţă. Dacă se respectă prescripţiile, produsul nu irită, nu corodează şi nu pătează şi în acelaşi timp printr-o singură manoperă preîntâmpină răspândirea infecţiei.

Leave a Comment