Necropsie – Decalotarea

Necropsie

Preluare dupa Anatomie Patologica FMVB
Deschiderea cavităţii craniene (decalotarea), eviscerarea şi examinarea encefalului
Pentru această manoperă s-au elaborat tehnici diferite în funcţie de conformaţia craniului. În general, decalotarea se poate executa pe capul ataşat la cadavru sau detaşat din dreptul articulaţiei occcipito-atloidiene. După secţionarea cu fierăstrăul, capul este fixat într-o menghină specială sau se recurge la o fixare improvizată. Menţinerea legăturilor naturale conferă o mai mare stabilitate a capului, decalotarea realizându-se mai uşor.
Menţionăm că examinarea encefalului se practică la începutul necropsiei în cazul suspiciunilor de leziuni ale sistemului nervos central (simptomatologie nervoasă înainte de moarte).
Cadavrul este întors în poziţie sterno-abdominală şi se secţionează longitudinal pielea pe linia mediană astfel încât să permită jupuirea de pe osul frontal până la creasta occipitală externă. Următorul timp constă în îndepărtarea musculaturii şi ţesuturilor moi. Se execută o primă secţiune transversală cu dalta şi ciocanul sau cu fierăstrăul, înapoia procesului zigomatic al osului frontal. Alte două secţiuni se execută lateral, de la apofizele zigomatice până la marginile laterale ale protuberanţei occipitale externe, traversând oasele parietale şi frontale. Ultima secţiune, transversală, posterioară, este poziţionată anterior faţă de protuberanţa occipitală externă. Aceasta din urmă este recomandată mai ales pentru animalele de talie mare. Se va încerca alterarea cât mai redusă a encefalului, dalta sau fierăstrăul interceptând doar ţesutul osos. Cu ajutorul unui depărtător, poziţionat în centrul primei secţiuni, se tracţionează în sus şi înapoi, îndepărtându-se calota craniană. Manevra este dificilă în cazul formării de aderenţe între dura mater şi bolta craniană, necesitând secţionarea acestora. Îndepărtarea durei mater (după examinarea spaţiului subdural), se realizează prin două secţiuni, prima pe linie mediană şi cea de a doua perpendiculară pe prima, la jumătatea emisferelor cerebrale (în cruce). Se pot aplica şi alte linii de incizie a durei mater, în funcţie de gradul de distrugere a substanţei nervoase. După această manoperă se poate eviscera encefalul. Pentru aceasta se introduc două degete ale mâinii stângi sub lobii frontali şi bulbii olfactivi, se secţionează chiasma optică, nervii cranieni şi vasele, iar caudal, bulbul rahidian.
Epifiza se eviscerează concomitent cu encefalul, fiind plasată între lobii occipitali ai emisferelor cerebrale şi tuberculii cvadrigemeni. Pentru recoltarea hipofizei se secţionează circular cortul hipofizar al durei mater de pe faţa ventrală a cavităţii craniene în jurul fosei hipofizare (şaua turcească).
Encefalul este recomandabil a se examina după ce a fost fixat câteva ore, până la 6-7 zile în soluţie de formaldehidă 5-10%, ceea ce îi conferă o duritate suficientă pentru a permite secţionarea sa. Înainte de fixare se apreciază vascularizaţia, luciul, colecţiile de pe suprafaţa leptomeningelui, forma, simetria emisferelor cerebrale, aspectul circumvoluţiunilor cerebrale. Se vor observa luciul şi transparenţa leptomeningelui (pia mater şi arahnoida), care au o mare semnificaţie patologică. Lipsa luciului, de exemplu, indică un proces inflamator prin depunerea de fibrină; transparenţa dispare în cazul hemoragiilor sau este diminuată în edemul meningelui.
Pentru recoltarea cornului Ammon, din ventriculul lateral, se secţionează longitudinal emisfera cerebrală, în sens rostro-caudal, pentru a o împărţi în două jumătăţi şi apoi, perpendicular pe această linie, se execută o secţiune transversală, la limita dintre treimea mijlocie şi cea posterioară. Pentru examenul encefalului se fac secţiuni transversale, seriate şi paralele, la distanţă de 0,5-2 cm între ele.
Examinarea cavităţilor nazale şi a sinusurilor frontale se realizează după tehnicile amintite la necropsia suinelor.
Enucleerea globilor oculari, presupune secţionarea structurilor musculo-membranoase ale pleoapei superioare, a conjunctivei, a muşchilor oculari şi a nervului optic. Globul ocular se recomandă a se păstra 2-3 zile într-o soluţie de formaldehidă 10% sau de acid acetic 3-5%.

Leave a Comment