Morfologia Plagilor si importanta lor in Medicina Legala

Morfologia Plagilor si importanta lor in Medicina Legala
An 6 Semestrul 1
Medicina Legala

Definitie:
Zonă de discontinuitate a pielii cu sau fără implicarea structurilor subiacente.

Clasificare dupa cauza:
Plagă contuză (zdrobită)
Plagă prin înţepare
Plagă prin tăiere
Plagă prin împuşcare

Clasificare dupa cauza/morfologie
Plagă prin strivire
Plăgile prin înţepare şi tăiere
Plăgile prin spintecare
Plăgile prin smulgere şi rupere
Plăgile prin muşcătură
Plăgile otrăvite
Plăgile rezultate prin accidente rutiere

Plaga zdrobita (Contuza)
Lovirea puternică a zonei afectate cu un obiect dur cu suprafaţă netedă sau neregulată.
Se soldează cu pierderea unei cantităţi variabile de sânge;
Adâncimea plăgii este mică, zona de distrucţie este direct proporţională cu mărimea şi forţa de acţiune a corpului vulnerant;
Ţesuturile sunt zdrobite, dilacerate şi devitalizate;
Variante ale acesteia: plaga plesnită (lovirea unei zone cutanate care acoperă o proeminenţă osoasă), plaga sfâşiată (produsă de animale sălbatice sau domestice – muşcătură de urs)
Atenţie! Discontinuitatea pielii nu apere întotdeauna, fapt ce va impune o jupuire atentă şi pe toată suprafaţa corpului.

Plaga prin Taiere
Este produsă de instrumente tăioase (cuţit, bisturiu, lamă);
Aspect alungit, margini perfect netede, lineare, pierderea de substanţă minimă sau absentă;
Marginile plăgii puţin depărtate, astfel că afrontarea acestora se poate face cu uşurinţă, capetele plăgii sunt fin efilate, dând aspectul de „codiţă de şoricel”;
Depărtarea evidentă a marginilor plăgii reprezintă un semn de reacţie vitală important;
Piederile de sânge variabile, influenţate direct de calibrul vaselor de sânge secţionate.

Plaga prin Intepare
Prezenţa unui orificiu de intrare cu dimensiuni mici produs de vârful unui instrument tăios (vârf de cuţit, foarfece, cui, colţi,furcă etc.);
Traiectul plăgii este rectiliniu, prin natura producerii lor fiind plăgi penetrante;
Nu se constată pierdere de substanţă, corpul vulnerat determinând o dilacerare a structurilor tisulare;
Centrul plăgii are adâncimea cea mai mare.

Plaga prin Impuscare
Balistica:
Balistica internă – mişcarea proiectilelor în interiorul armei;
Balistica externă – mişcarea proiectilelor în aer;
Balistica terminală – traiectul proiectilelor printr-un mediu mai dens decât aerul (balistica rănilor).
Balistica terminală:
Teste pe gelatină balistică – blocuri de gelatină de porc;
Gelatina reproduce cel mai bine densitatea, vâscozitatea şi rezistenţa electrică a musculaturii umane şi animale.
Alte medii de testare: bumbac, ziar, lână
Morfologia plăgii prin împuşcare:
Orificiul de intrare – punctul de intrare al proiectilului (obligatoriu);
Orificiul de ieşire – punctual de ieşire al proiectilului (facultativ);
Cavitatea temporară – cavitatea ce rezultă în urma şocului produs de proiectil, dimensiunile ei sunt proporţionale cu elasticitatea structurilor traversate de proiectil;
Cavitatea permanentă – cavitatea care rezultă în urma distrucţiilor produse de proiectil (mărimea ei este direct proporţională cu numărul proiectilelor, dimesiunea lor şi fragmentarea care rezultă în urma impactului, fie a proiectilului, fie a structurilor dure traversate).