Model Grile. Medicina Legala

Model Grile
An 6 Semestrul 1
Medicina Legala

1. Menţionaţi care dintre leziunile de mai jos se încadrează în grupa reacţiilor vitale locale:

a) hematomul
b) embolia;
c) fractura;
d) aspiratul pulmonar;
e) plaga.

2. La deschiderea cavităţii peritoneale a unui cadavru de câine se observă prezenţa unor rupturi hepatice grave; zonele de ruptură sunt plombate cu coaguli sangvini care nu aderă la ţesutul hepatic limitrof. Cum interpretaţi această situaţie?
a) ruptura hepatică s-a produs cu câteva zile înainte de momentul morţii, coagulii formaţi pierzându-şi progresiv aderenţa la substrat;
b) este posibilă prezenţa unei distrofii hepatice care se asociază întotdeauna, indiferent de gravitate, cu tulburări de coagulabilitate a sângelui; c) este posibil ca ruptura hepatică să se fi produs la scurt timp după momentul morţii, înainte de instalarea coagulării postmortem a sângelui;

    d) este posibil ca ruptura hepatică să fi apărut pe fondul unei hemoconcentraţii produse consecutiv unei stări avansate de deshidratare.

    3. Menţionaţi care dintre variantele prezentate reprezintă reacţii vitale generale:
    a) aspiratul pulmonar;
    b) infiltratul hemoragic;
    c) embolia;
    d) şocul traumatic
    ;
    e) inflamaţia.

    4. Ce semnificaţie are prezenţa unei cantităţi mari de mucus în cavitatea bucală a unui cadavru?
    a) reprezintă o reacţie postvitală care atestă menţinerea temporară a activităţii secretorii a glandelor din acest segment al aparatului digestiv;
    b) reprezintă elementul de diagnostic cert pentru inflamaţia acută catarală derulată în timpul vieţii;
    c) reprezintă elementul de diagnostic cert pentru distrofia mucoidă derulată în timpul vieţii, deoarece lipsesc aspectele morfologice corespunzătoare hiperemiei.
    d) nici una dintre variantele prezentate nu este adevărată.

    5. Care sunt modificările cadaverice care pledează pentru moartea prin septicemie?
    a) coagularea postmortem a sângelui se produce într-un interval de 30-60 minute de la instalarea morţii;
    b) rigiditatea cadaverică se instalează brusc după moarte, durata de menţinere fiind mai lungă de 24 ore;
    c) nu se produce coagularea postmortem a sângelui;
    d) rigiditatea cadaverică se instalează brusc, este incompletă, durata de menţinere fiind scurtă.

    6. Completaţi spaţiile goale cu variantele potrivite:
    Imbibiţia cadaverică se caracterizează prin colorarea în……..a ………
    a) verzui-cenuşiu/peretelui abdominal ventral;
    b) roşu-aprins/endocardului şi intimei venelor;
    c) cărămiziu/intimei vaselor şi a endocardului;
    d) roşu-vânăt/regiunilor declive ale cadavrului.

    7. Menţionaţi care dintre următoarele situaţii descriu modificările cadaverice specifice globului ocular:
    a) pupila îşi păstrează sensibilitatea la lumină (mioză) în primele 30 minute de la instalarea morţii;
    b) pe scleră apar pete mici, cu contur neregulat, roşietice, apoi maronii şi în final verzui;
    c) pupila nu îşi păstrează sensibilitatea la lumină indiferent de timpul scurs de la instalarea morţii;
    d) corneea îşi păstrează aspectul convex indiferent de timpul scurs de la momentul morţii.

    8. În urma examinării unui cadavru de vacă se apreciază că moartea s-a produs în urmă cu aproximativ 60 ore (în timpul verii, animalul prezintă o stare de întreţinere foarte bună). Precizaţi care sunt modificările cadaverice corespunzătoare acestui interval postmortem:
    a) rezoluţia cadaverică este totală, timpanismul cadaveric este pronunţat (producerea unui prolaps rectal postmortem);
    b) la examinarea ochiului cu fascicul luminos se induce mioză, se constată exoftalmie bilaterală;
    c) examinarea macroscopică a ficatului pune în evidenţă imbibiţia sulfmethemoglobinică;
    d) rigiditatea cadaverică este totală, toate articulaţiile sunt imobile, se constată hipostază cadaverică evidentă la nivelul pulmonului şi rinichiului stâng.

    9. Stabiliţi cât timp a trecut de la instalarea morţii (animal de talie mare, cu stare bună de întreţinere, nejupuit, în anotimp rece):
    a) aproximativ 24 ore deoarece în urma măsurării pH-lui cadavrului acesta înregistra valoarea 7,5;
    b) aproximativ 24 ore, deoarece valoarea pH-ului muscular este de 5,4;
    c) aproximativ 24 ore,deoarece valoarea temperaturii intrarectale este de 25˚C;
    d) aproximativ 24 ore, deoarece rigiditatea cadaverică este complet instalată.

    10. Stabiliţi care sunt organele cheie responsabile de producerea şocului metabolic:
    a) ficatul, datorită afectării indirecte prin leziunile produse în alte viscere;
    b) pulmonul, datorită acidozei locale care însoţeşte diferite tipuri lezionale;
    c) musculatura somatică, prin mioglobina eliberată din fibrele necrozate;
    d) pielea, prin leziunile inflamatorii şi tumorale aceasta pierzându-şi capacitatea de protecţie.

    11. Stabiliţi corelaţiile posibile între cele două coloane de termeni şi alegeţi variantele corecte şi complete:
    A. electrocutare I. moarte violentă
    B. pericardită II. moarte clinică
    C. ruptura arterei mezenterice III. moarte subită
    D. hematom extradural IV. moarte patologică

    a) A şi IV; B şi I, III;
    b) A şi I, II, III; D şi I, III;
    c) C şi I, IV; D şi I, IV;
    d) B şi IV; D şi I, III.

    12. Pigmentaţia brună a musculaturii scheletice şi cardiace consecutivă acumulării de lipofuscină şi a altor pigmenţi de uzură pledează pentru:
    a) moartea patologică;
    b) moartea accidentală;
    c) moartea fiziologică;
    d) moartea subită.

    13. Precizaţi în care dintre situaţiile de mai jos se produce moartea prin prăbuşirea funcţiilor respiratorii:
    a) la un animal diagnosticat cu insuficienţă cardiacă de cord drept, corelată cu stază pulmonară cronică;
    b) la un animal diagnosticat cu tromboembolism;
    c) la un animal cu uremie instalată consecutiv insuficienţei renale acute;
    d) la un pisică cu traumatism în regiunea occipito-atloidiană.

    14. Stabiliţi care dintre variantele de mai jos sunt corect formulate:
    a) şocul neurogen determină secundar producerea unei meningoencefalite supurative;
    b) şocul neurogen apare pe fondul ischemiei cerebrale, care va genera consecutiv edem cerebral;
    c) terapia în şocul neurogen poate duce la vasodilataţie, care va genera consecutiv edem cerebral;
    d) terapia în şocul neurogen poate duce la ischemie cerebrală, cu producere de edem cerebral.

    15. Stabiliţi în care dintre situaţiile de mai jos termenul de preagonie este incorect folosit:
    a) starea de preagonie se caracterizează prin prezenţa în aceeaşi măsură a semnelor vitale, dar şi a celor caracteristice morţii;
    b) starea de preagonie se caracterizează prin instituirea stării de catalepsie, animalul pierzând capacitatea de contractură voluntară a musculaturii scheletice;
    c) starea de preagonie se caracterizează instituirea stării de catalepsie, manifestată ca o contractură generalizată, tetaniformă a musculaturii scheletice;
    d) starea de preagonie face parte din categoria stărilor premergătoare morţii.