Microbiologie Grila 36

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 36

1. Ciupercile microscopice îşi obţin energia necesarǎ proceselor lor vitale prin:
a) fotosintezǎ;
b) degradarea substanţelor chimice;
c) unele prin fotosintezǎ, altele prin degradarea substanţelor chimice;
d) toate afirmaţiile sunt false.

2. La ciupercile din genul Mucor, corpul fructificant poartǎ denumirea de:
a) sporangiofor;
b) conidiofor;
c) macroconidie;
d) microconidie.

3. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi exogeni, caracteristici ciupercilor microscopice:
a) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, sporangiosporii;
b) sporangiosporii, conidiosporii, artrosporii, blastosporii, aleurisporii;
c) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, macroconidia;
d) blastosporii, sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii.

4. Dupǎ permanenţa sintezei lor, enzimele bacteriene se clasificǎ în:
a) enzime constitutive, enzime adaptative, enzime mutative;
b) enzime solubile, enzime particulate, enzime constitutive;
c) enzime solubile, enzime particulate, enzime mutative;
d) enzime constitutive, enzime adaptative, enzime particulate.

5. Multiplicarea prin sept transversal este caracteristicǎ bacteriilor care se aflǎ în fazǎ:
a) S;
b) R;
c) M;
d) toate afirmaţiile sunt false.

6. Indicatorii convenţionali folosiţi pentru a aprecia termorezistenţa bacteriilor sunt reprezentaţi de:
a) punctul termic mortal;
b) timpul termic mortal;
c) limita termicǎ mortalǎ;
d) zona termicǎ mortalǎ.

7. Bacteriile psicrophile se multiplicǎ la valori de temperaturǎ:
a) scǎzute;
b) moderate;
c) crescute;
d) toate afirmaţiile sunt false.

8. Bacteriile termofile se multiplicǎ la valori de temperaturǎ cuprinse între:
a) 10˚C – 50˚C;
b) 45˚C – 80˚C;
c) 60˚C – 80˚C;
d) 25˚C – 45˚C.

9. Bacteriile capnofile necesitǎ în atmosfera de incubare:
a) absenţa oxigenului atmosferic;
b) prezenţa oxigenului atmosferic;
c) prezenţa de 5-10% bioxid de carbon;
d) prezenţǎ unui gaz inert.
10. Bacteriile care se pot dezvolta la presiune osmoticǎ mare se numesc:
a) osmofobe;
b) osmofile;
c) osmotolerante;
d) facultativ osmofobe.

11. Bacteriile care se multiplicǎ la presiune hidrostaticǎ foarte mare se numesc:
a) barodure;
b) stenobare;
c) euribare;
d) barofobe.

12. Alegeţi expresiile potrivite pentru variaţiile fenotipice:
a) se transmit ereditar;
b) nu se transmit ereditar;
c) implicǎ modificǎri ale genomului;
d) nu implicǎ modificǎri ale genomului.

13. La microorganisme, variaţiile genotipice se pot produce prin:
a) mutaţie;
b) recombinare geneticǎ;
c) tranziţie;
d) transversie.

14. Mutaţiile se produc prin urmǎtoarele mecanisme moleculare:
a) transformare, conjugare, transducţie;
b) sexducţie;
c) substituţie, tranziţie, transversie, deleţie, inserţie, inversie;
d) substuţie, tranziţie, sexducţie, transformare.

15. În cursul recombinǎrii genetice, în celula bacterianǎ gazdǎ, materialul genetic strǎin poate suferi unul din urmǎtoarele procese:
a) restricţie;
b) deleţie;
c) modificare;
d) amplificare.

16. În cazul recombinǎrii generalizate, fragmentul de ADN strǎin poate fi încorporat în genomul celulei acceptoare prin unul din urmǎtoarele mecanisme moleculare:
a) recombinare situs specificǎ;
b) prin rupere-reunire;
c) prin copiere alternativǎ;
d) prin secvenţe de inserţie.

17. Recombinarea situs specificǎ se realizaezǎ prin:
a) translocare (transpoziţie);
b) conjugare;
c) transformare;
d) transducţie.

18. În procesul de transformare, transferul materialului genetic se realizeazǎ prin:
a) intermediul unui bacteriofag;
b) intermediul unui pil sexual;
c) intermediul unei plasmide F;
d) toate afirmaţiile sunt false.

19. Factorul F, dupǎ extragere din celula în care se gǎseşte, :
a) îşi pǎstreazǎ capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+;
b) îşi pierde capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+;
c) îşi mǎreşte capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+;
d) îşi micşoreazǎ, dar nu îşi pierde, capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+.

20. În celula donatoare, conjugonii (repliconii) sunt întotdeauna asociaţi:
a) materialului nuclear;
b) ribozomilor;
c) unui mezozom;
d) ADN-ului celular.

21. Pasteurella multocida prezintă următoarele proprietăţi biochimice:
a) fermentează glucoza, zaharoza şi nu fermentează lactoza;
b) fermentează lactoza şi nu fermentează glucoza şi zaharoza;
c) produce indol, H2S şi catalază;
d) nu produce catalază, produce indol şi H2S.

22. Haemophilus parasuis produce la suine:
a) poliserozita infecţioasă;
b) pleuropneumonia infecţioasă;
c) actinobaciloza;
d) meningoencefalita tromboembolică.

23. Burkholderia mallei prezintă următoarele proprietăţi:
a) bacil Gram negativ, necapsulat, nesporulat, ciliat;
b) bacil Gram negativ, necapsulat, nesporulat, neciliat;
c) parazit intracelular obligatoriu;
d) hidrolizează amidonul şi poli-β-hidroxibutiratul.

24. Yersinia pestis produce:
a) ciuma la om;
b) yersinioză la om şi animale;
c) gura roşie la salmonide;
d) yersinioză la păsări.

25. Antigenele somatice ale bacteriilor din genul Salmonella sunt:
a) termostabile şi alcoolorezistente;
b) termostabile şi alcoolosensibile;
c) termolabile şi alcoolorezistente;
d) termolabile şi alcoolosensibile..

26. Escherichi coli rezistă:
a) o oră la 55ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
b) o oră la 65ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
c) 30 minute la 55ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
d) 30 minute la 70ºC, 55 zile în fecale şi gunoiul de grajd.

27. Corynebacterium ovis determină:
a) abcese şi limfadenită cervicală la porc şi viţel;
b) infecţii genitourinare la oi şi capre;
c) limadenită cazeoasă la oi şi limfangită ulceroasă la cal;
d) polinefrită şi cistită la bovine.

28. Rhodococcus equi prezintă următoarele caractere:
a) produce catalază, reduce nitraţii în nitriţi;
b) nu produce catalază, reduce nitraţii în nitriţi;
c) este urează negativ şi slab hemolitic;
d) este urează pozitiv şi slab hemolitic.

29. Arcanobacter pyogenes elaborează următoarele tipuri de specii moleculare cu rol în patogenitate:
a) exotoxine proteice;
b) neuraminidaze;
c) proteaze;
d) bacteriocine.

30. Actinomyces bovis prezintă următoarele caractere morfologice:
a) bacil mic, fin;
b) necilogen, necapsulogen, nesporogen, neacidorezistent;
c) bacil mare, cu capetele rotunjite;
d) nesporogen, ciliat, uşor acidorezistent.

31. E. rhusiopathiae prezintă următoarele proprietăţi biochimice:
a) nu produce catalază, produce hidrogen sulfurat, nu produce indol;
b) este nehemolitic;
c) produce catalază şi hidrogen sulfurat, nu produce indol;
d) este hemolitic.

32. Alegeţi expresiile adevărate pentru C. septicum:
a) este hemolitic;
b) nu produce indol;
c) coagulează lent laptele turnesolat;
d) lichefiază gelatina.

33. Pentru izolarea stafilococilor din probe contaminate se folosesc medii speciale de izolare:
a) Mac Conkey, Chapman, Bayrd –Parker;
b) Chapman, Bayrd –Parker, Levin;
c) Bayrd –Parker, Vogel-Johnson, Sabouraud;
d) Chapman, Bayrd –Parker, Vogel- Johnson,

34. Principalele substanţe cu rol toxic elaborate de stafilococi sunt reprezentate de:
a) Hemolizine, leucocidine, enterotoxine, toxina epidermolitică – exfoliantă, proteina A;
b) Hemolizine, hialuronidaza, coagulaza, nucleaze, proteina A;
c) Hialuronidază, coagulază, leucocidină, hemolizine, proteina A;
d) Hemolizine, enterotoxine, coagulază, lipaze, nucleaze.

35. Poliglucidul C din peretele celular al majorităţii tulpinilor de streptococ, ajută la stabilirea:
a) Grupei serologice (serogrupa);
b) Tipului serologic (serotipul);
c) Hipersensibilitatea de tip întârziat;
d) Patogenitatea streptococului.

36. Selectaţi caracteristicile toxinei botulinice:
a) exsotoxinǎ de naturǎproteicǎ, termolabilǎ;
b) exotoxinǎ de naturǎ proteicǎ, termostabilǎ;
c) este inactivatǎ de permanganatul de potasiu şi de alcool;
d) nu este inactivatǎ de permanganatul de potasiu şi de alcool.

37. Bacillus anthracis elaborează o toxină constituită din 3 fracţiuni antigenice distincte. Care sunt acestea ?
a) Fracţiunea I este o fosfoglicoproteină cu acţiune edematogenă, fracţiunea II este o proteină cu acţiune puternic edematogenă, fracţiunea III are efect letal;
b) Fracţiunea I este o fosfoglicoproteină cu acţiune imunogenă, fracţiunea II este o proteină cu acţiune puternic edematogenă, fracţiunea III are efect letal;
c) Fracţiunea I este o proteină cu acţiune edematogenă, fracţiunea II este o fosfoglicoproteină cu acţiune imunogenă, fracţiunea III are efect letal;
d) Fracţiunea I are efect leatal, fracţiunea II este o proteină cu acţiune puternic imunogenă, fracţiunea III este o fosfoglicoproteină cu efect edematogen.

38. Următoarele specii patogene ale genului Clostridium sunt toxigene şi virulente:
a) C. chauvoei, C. perfringens, C. novyi, C. septicum;
b) C. chauvoei, C. histolyticum, C. bifermentans, C. sporogenes;
c) C. botulinum, C. butiricum, C. perfringens, C. septicum;
d) C. butiricum, C. bifermentans, C. sporogenes, C. histolyticum.

39. Care dintre următoarele specii de Clostridium produc în geloza Veillon colonii pufoase:
a) C. tetani, C. perfringens, C. botulinum;
b) C. perfringens, C. butiricum, C. tetanomorphum;
c) C. putrefaciens, C. perfringens, C. chauvoei;
d) C. tetani, C. chauvoei, C. septicum.

40. Pentru imunoprofilaxia tetanosului, în funcţie de situaţia epidemiologică se utilizează:
a) Anatoxina tetanică;
b) Serul antitetanic;
c) Vaccin viu atenuat;
d) Sporovaccin

41. Corynebacterium renale prezintă următoarele caractere culturale:
a) colonii mici, opace, uscate, alb cenuşii sau crem;
b) colonii mari, opace, uscate, alb cenuşii sau crem;
c) colonii mici, transparente, umede, alb cenuşii sau crem;
d) colonii mari, transparente, umede, alb cenuşii sau crem.

42. Alegeţi variantele adevărate privind C. bovis:
a) este bacterie comensală a mucoasei galactofore la vacă;
b) fermentează maltoza, dextroza şi galactoza;
c) formează colonii mici, punctiforme de tip R;
d) produce mamite şi endometrite la vacă.

43. Pe suprafaţa mediilor solide stafilococii formează colonii:
a) Mijlocii, de tip R, pigmentate, cu pigment difuzibil;
b) Mijlocii, de tip S, pigmentate, cu pigment nedifuzibil;
c) Mici, de tip R, pigmentate, cu pigment nedifuzibil;
d) Mici, de tip S, pigmentate, cu pigment difuzibil.

44. Care dintre următoarele specii de Clostridium sunt imobile:
a) C. tetani,
b) C. perfringens;
c) C. butiricum,
d) C. botulinum.

45. Bacillus anthracis prezintă următoarele caractere morfologice:
a) Bacil Gram pozitiv, nesporogen, capsulogen, neciliat;
b) Bacil Gram pozitiv, sporogen, acapsulogen, neciliat;
c) Bacil Gram pozitiv, sporogen, capsulogen, neciliat;
d) Bacil Gram pozitiv, nesporogen, acapsulogen, neciliat.

46. Pe suprafaţa agarului cu ser sau cu sânge streptococii formează colonii:
a) Mici, tip S, semitransparente, nepigmentate;
b) Mijlocii, tip S, opace, nepigmentate;
c) Mici, tip S, semitransparente, pigmentate în roz;
d) Mijlocii, tip S, semitransparente, pigmentate în roz.

47. În complexul M. bovis se încadreazǎ urmǎtoarele subspecii
a) subspecia M. bovis;
b) subspecia M. africanum;
c) subspecia BCG;
d) subspecia silvaticum.

48. Care din urmǎtoarele serotipuri de Salmonella sunt monopatogene:
a) S. abortusovis;
b) S. abortusequi;
c) S. enteritidis;
d) S. typhimurium.

49. Pesta umanǎ este produsǎ de:
a) Yersinia enterocolitica;
b) Yersinia pestis;
c) Yersina ruckeri;
d) Yersinia pseudotuberculosis.

50. Brucella melitensis este patogenǎ pentru:
a) suine;
b) ovine;
c) caprine;
d) om.