Microbiologie Grila 34

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 34

1. Bacteriile sunt organisme vii:
a) unicelulare, cu organizare de tip eucariot;
b) pluricelulare, cu organizare de tip procariot;
c) cu organizare unicelulară;
d) unicelulare, cu organizare de tip procariot.

2. Bacteriile peritricha posedǎ:
a) un singur cil, situat polar;
b) câte un cil situat la fiecare extremitate;
c) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
d) un smoc de cili situat la o extremitate a celulei.
3. Care din urmǎtoarele specii bacteriene capsulogene sintetizeazǎ capsulǎ mucoasǎ, cu aspect difuz:
a) Bacillus anthracis;
b) Streptococcus pneumoniae;
c) Klebsiella pneumoniae;
d) Pasteurella multocida.
4. Bacteriile obţin energia necesarǎ proceselor vitale:
a) numai prin degradarea substanţelor chimice;
b) numai prin fotosintezǎ;
c) majoritatea prin degradarea substanţelor chimice, altele prin fotosintezǎ;
d) prin fermentaţie şi fotosintezǎ.
5. Alegeţi expresia potrivitǎ:
a) micoplasmele nu au perete celular şi nici formǎ constantǎ;
b) micoplasmele nu au membranǎ citoplasmaticǎ şi nici formǎ constantǎ;
c) micoplasmele nu au perete celular, dar au formǎ constantǎ;
d) micoplasmele posedǎ înveliş complex.
6. Dimensiunile bacteriilor se exprimă în:
a) milimetri;
b) angströmi;
c) nanometri;
d) microni.
7. Selectaţi expresiile adevărate cu privire la citoplasma bacteriană:
a) este o componentă facultativă;
b) are consistenţă de gel;
c) prezintă curenţi citoplasmatici;
d) reprezintă sediul tuturor reacţiilor biochimice.
8. Ribozomii bacterieni au o constantă de sedimentare de:
a) 20 S;
b) 70 S;
c) 50 S;
d) 30 S.
9. La bacteriile Gram negative, blefaroplastul este constituit:
a) dintr-un singur disc;
b) din două discuri;
c) din trei discuri;
d) din patru discuri.
10. Componentele structurale ale învelişului unui spor prezintă următoarea succesiune, de la interior spre exterior:
a) membrană sporală, tunici, cortex, exosporium;
b) membrană sporală, cortex, exosporium, tunici;
c) membrana sporală, cortex, tunici, exosporium;
d) cortex, membrană sporală, tunici, exosporium.
11. Fimbriile sunt organite cu structură chimică:
a) proteică;
b) lipidică;
c) glucidică;
d) lipopolizaharidică.
12. Virusurile aparţinând următoarelor familii, au dimensiuni mici:
a) Picornaviridae, Poxviridae;
b) Poxviridae, Parvoviridae;
c) Parvoviridae, Picornaviridae;
d) Poxviridae, Rhabdoviridae.
13. Care virusuri au genomul constituit din ARN dublucatenar:
a) Parvoviridae;
b) Birnaviridae;
c) Reoviridae;
d) Picornaviridae.
14. Componentele structurale obligatorii ale unui virion sunt reprezentate de:
a) spiculii virali;
b) capsida virală;
c) genomul viral;
d) pericapsida virală.
15. În compoziţia chimică a unui virion, se întâlneşte:
a) un singur tip de acid nucleic;
b) ambele tipuri de acizi nucleici;
c) virusurile nu conţin acizi nucleici;
d) la unele, un singur tip de acid nucleic, la altele, ambele tipuri de acizi nucleici.
16. La virusurile ADN, genomul poate fi:
a) ADN monocatenar;
b) ADN dublucatenar;
c) ADN parţial dublucatenar;
d) numai ADN dublucatenar.
17. Ciupercile microscopice sunt organisme vii:
a) unicelulare sau pluricelulare;
b) întotdeauna, pluricelulare;
c) întotdeauna, unicelulare;
d) toate răspunsurile sunt false.
18. Levurile au corpul format din:
a) hife neseptate;
b) hife septate;
c) unele, din hife septate, altele, din hife neseptate;
d) toate răspunsurile sunt false.
19. Virusurile din familiile Papovaviridae, Adenoviridae şi Herpesviridae au genomul constituit din:
a) ADN monocatenar;
b) ADN dublucatenar;
c) ADN parţial dublucatenar;
d) ARN dublucatenar.
20. La bacterii, o unitate ribozomală este constituită din:
a) 21 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr;
b) 21 tipuri de proteine şi un tip de ARNr;
c) 55 tipuri de proteine şi trei tipuri de ARNr;
d) 34 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr.

21. Sterilizarea cu aer supraîncălzit se realizează la:
a) 120ºC, 30 minute;
b) 180ºC, 30 minute;
c) 170ºC, 120 minute;
d) 190ºC, 20 minute.
22. Pasteurizarea înaltă se realizează:
a) 30 minute, la 60-65ºC;
b) 10 minute, la 70-75ºC;
c) 20 minute, la 60-65ºC;
d) câteva secunde, la 85-95ºC.
23. Probele destinate examenului microbiologic, recoltate şi ambalate corespunzător, se expediază către laborator împreună cu un document oficial, întocmit şi semnat de medicul veterinar, numit:
a) certificat sanitar-veterinar;
b) certificat de transport;
c) notă de însoţire;
d) buletin de analiză.
24. Selectaţi metoda de sterilizare prin căldură umedă, ce se bazează pe încălzirea fracţionată sau discontinuă:
a) fierberea;
b) autoclavarea;
c) tindalizarea;
d) pasteurizarea.
25. Interpretarea testului catalazei se face:
a) după 1-3 ore;
b) după 24 de ore;
c) după 15 minute;
d) imediat (ex tempore)
26. Procedeul de sterilizare realizat cu ajutorul vaporilor de apă sub presiune, se numeşte:
a) pasteurizare;
b) tindalizare;
c) autoclavare;
d) uperizare.
27. În categoria testelor biochimice complexe, se încadrează:
a) testul de hemoliză;
b) testul utilizării citratului, ca unică sursă de carbon;
c) comportarea bacteriilor în lapte turnesolat;
d) testul de fermentare a glucidelor.
28. În mediul TSI se apreciază:
a) fermentarea glucozei;
b) fermentarea lactozei şi zaharozei;
c) producţia de hidrogen sulfurat;
d) producţia de urează.
29. Care dintre următoarele medii de cultură se utilizează pentru evidenţierea producţiei de indol:
a) mediul MIU;
b) mediul TSI;
c) mediul MILF:
d) mediul Chapman.
30. Pentru punerea în evidenţă a indolului, se utilizează:
a) apa oxigenată;
b) soluţia Lügol;
c) acetatul de plumb;
d) reactivul Ehrlich-Kovacs.

31. Alegeţi mediul de cultură necesar pentru evidenţierea lecitinazei:
a) agar cu sânge;
b) bulion cu ser;
c) cartof glicerinat;
d) agar cu emulsie de gălbenuş de ou.
32. Testul de coagulare a plasmei citratate se interpretează:
a) ex tempore;
b) după 1-3 ore;
c) după 24 de ore;
d) după 7 zile.
33. Selectaţi un mediu de cultură destinat bacteriilor anaerobe:
a) geloză Veillon;
b) cartof glicerinat;
c) mediul Czapeck;
d) agar moale.
34. Pentru evidenţierea hidrolizei amidonului, soluţia revelatoare este:
a) soluţia Lügol:
b) apa oxigenată:
c) acetatul de plumb;
d) reactivul Ehrlich-Kovacs.
35. În urma fermentării unui glucid în apa peptonată cu albastru de bromtimol, datorită acidifierii mediului, culoarea virează în:
a) galben;
b) roşu;
c) albastru intens;
d) violet.
36. Coloraţia Gram face parte din categoria metodelor de colorare:
a) simple;
b) complexe;
c) uzuale;
d) speciale.
37. Selectaţi o metodă de colorare pentru leptospire:
a) Gram;
b) Ziehl-Neelsen;
c) Fontana-Tribondeau;
d) Giemsa.
38. Identificaţi afirmaţiile false privind agarul din compoziţia mediilor de cultură solide sau semisolide:
a) este rezistent la acţiunea enzimelor bacteriene;
b) reprezintă sursă nutritivă pentru bacterii;
c) se solidifică la 65ºC;
d) se obţine din corpul unor alge marine.
39. Acetatul de plumb se foloseşte pentru evidenţierea producţiei de:
a) indol;
b) hemolizine;
c) urează;
d) hidrogen sulfurat.
40. Selectaţi o metodă specială de colorare, pentru evidenţierea cililor bactereni:
a) Giemsa;
b) Ziehl-Neelsen;
c) verde de malachit;
d) Casares-Gill.

41. Selectaţi testele prin care se evidenţiază acţiunea oxidoreducătoare a enzimelor bacteriene:
a) testul catalazei;
b) testul indolului;
c) testul ureazei;
d) testul de reducere a albastrului de metilen.
42. Care dintre următoarele ingrediente sunt indispensabile pentru prepararea unui mediu de cultură simplu:
a) apă distilată;
b) clorură de sodiu;
c) vitamine;
d) antibiotice.
43. Testul de hidroliză a amidonului se încadrează în categoria reacţiilor biochimice:
a) complexe;
b) de evidenţiere a proprietăţilor glucidolitice;
c) de evidenţiere a enzimelor active faţă de substanţe care conţin azot;
d) de evidenţiere a enzimelor oxidante şi reducătoare.
44. În timpul operaţiei de însămânţare, încălzirea la roşu a ansei de însămânţare este:
a) obligatorie numai înainte de însămânţare;
b) obligatorie numai după însămânţare;
c) obligatorie după scoaterea dopului şi înainte de repunerea dopului;
d) obligatorie înainte şi după însămânţare.
45. pH-ul mediilor de cultură utilizate în micologie este:
a) uşor acid;
b) puternic acid;
c) neutru;
d) uşor alcalin.
46. În ce tip cultural se încadrează o colonie cu margini regulate, suprafaţă netedă şi lucioasă, de formă circulară:
a) tipul S;
b) tipul R;
c) tipul M;
d) tipul T.
47. Pentru punerea în evidenţă a capsulei bacteriene, se foloseşte:
a) coloraţia Giemsa;
b) coloraţia cu albastru de toluidină;
c) coloraţia negativă cu tuş de China;
d) coloraţia Gram.
48. Selectaţi mediile de cultură naturale:
a) laptele ecremat;
b) serul sanguin;
c) bulionul cu ser;
d) agarul cu sânge.
49. Identificaţi metodele directe de evidenţiere a cililor bacterieni:
a) coloraţia Casares-Gill;
b) examenul la microscopul electronic;
c) examenul între lamă şi lamelă;
d) coloraţia Stamp.
50. Care dintre următoarele medii de cultură permit evidenţierea reacţiei de hidroliză a ureei:
a) Christensen;
b) TSI;
c) MIU;
d) Drigalski.

EXAMEN DE MICROBIOLOGIE GENERALǍ
GRILA nr. II

1. În natură, bacteriile nesporogene se găsesc:
a) numai sub formă de spori;
b) numai sub formă de celule vegetative;
c) bacteriile nesporogene nu trăiesc în medii naturale;
d) nici o afirmaţie nu este corectă.
2. Care din următoarele componente fac parte obligatoriu din structura celulei vegetative a bacteriilor:
a) peretele celular;
b) membrana citoplasmatică;
c) capsula;
d) glicocalixul.
3. Bacteriile sunt organisme vii:
a) unicelulare, cu organizare de tip eucariot;
b) pluricelulare, cu organizare de tip procariot;
c) cu organizare unicelulară;
d) unicelulare, cu organizare de tip procariot.
4. Selectaţi expresiile adevărate cu privire la citoplasma bacteriană:
a) este o componentă facultativă;
b) are consistenţă de gel;
c) prezintă curenţi citoplasmatici;
d) reprezintă sediul tuturor reacţiilor biochimice.
5. Ribozomii bacterieni au o constantă de sedimentare de:
a) 20 S;
b) 70 S;
c) 50 S;
d) 30 S.
6. Care dintre următoarele medii de cultură permit evidenţierea reacţiei de hidroliză a ureei:
a) Christensen;
b) TSI;
c) MIU;
d) Drigalski.
7. Componentele structurale ale învelişului unui spor prezintă următoarea succesiune, de la interior spre exterior:
a) membrană sporală, tunici, cortex, exosporium;
b) membrană sporală, cortex, exosporium, tunici;
c) membrană sporală, cortex, tunici, exosporium;
d) cortex, membrană sporală, tunici, exosporium.
8. La bacteriile Gram negative, blefaroplastul este constituit:
a) dintr-un singur disc;
b) din două discuri;
c) din trei discuri;
d) din patru discuri.
9. La bacterii, o unitate ribozomală este constituită din:
a) 21 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr;
b) 21 tipuri de proteine şi un tip de ARNr;
c) 55 tipuri de proteine şi trei tipuri de ARNr;
d) 34 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr.
10. Fimbriile sunt organite cu structură chimică:
a) proteică;
b) lipidică;
c) glucidică;
d) lipopolizaharidică.
11. Care virusuri au genomul constituit din ARN dublucatenar:
a) Parvoviridae;
b) Birnaviridae;
c) Reoviridae;
d) Picornaviridae.
12. În compoziţia chimică a unui virion, se întâlneşte:
a) un singur tip de acid nucleic;
b) ambele tipuri de acizi nucleici;
c) virusurile nu conţin acizi nucleici;
d) la unele, un singur tip de acid nucleic, la altele, ambele tipuri de acizi nucleici.
13. Virusurile aparţinând următoarelor familii, au dimensiuni mici:
a) Picornaviridae, Poxviridae;
b) Poxviridae, Parvoviridae;
c) Parvoviridae, Picornaviridae;
d) Poxviridae, Rhabdoviridae.
14. Levurile au corpul format din:
a) hife neseptate;
b) hife septate;
c) unele, din hife septate, altele, din hife neseptate;
d) toate răspunsurile sunt false.
15. Componentele structurale obligatorii ale unui virion sunt reprezentate de:
a) spiculii virali;
b) capsida virală;
c) genomul viral;
d) pericapsida virală.
16. Ciupercile microscopice sunt organisme vii:
a) unicelulare sau pluricelulare;
b) întotdeauna, pluricelulare;
c) întotdeauna, unicelulare;
d) toate răspunsurile sunt false.
17. Virusurile din familiile Papovaviridae, Adenoviridae şi Herpesviridae au genomul constituit din:
a) ADN monocatenar;
b) ADN dublucatenar;
c) ADN parţial dublucatenar;
d) ARN dublucatenar.
18. Selectaţi o metodă de colorare pentru leptospire:
a) Gram;
b) Ziehl-Neelsen;
c) Fontana-Tribondeau;
d) Giemsa.
19. Care dintre următoarele ingrediente sunt indispensabile pentru prepararea unui mediu de cultură simplu:
a) apă distilată;
b) clorură de sodiu;
c) vitamine;
d) antibiotice.
20. Probele destinate examenului microbiologic, recoltate şi ambalate corespunzător, se expediază către laborator împreună cu un document oficial, întocmit şi semnat de medicul veterinar, numit:
a) certificat sanitar-veterinar;
b) certificat de transport;
c) notă de însoţire;
d) buletin de analiză.

21. Pasteurizarea înaltă se realizează:
a) 30 minute, la 60-65ºC;
b) 10 minute, la 70-75ºC;
c) 20 minute, la 60-65ºC;
d) câteva secunde, la 85-95ºC.
22. Selectaţi metoda de sterilizare prin căldură umedă, ce se bazează pe încălzirea fracţionată sau discontinuă:
a) fierberea;
b) autoclavarea;
c) tindalizarea;
d) pasteurizarea.
23. Procedeul de sterilizare realizat cu ajutorul vaporilor de apă sub presiune, se numeşte:
a) pasteurizare;
b) tindalizare;
c) autoclavare;
d) uperizare.
24. Care dintre următoarele medii de cultură se utilizează pentru evidenţierea producţiei de indol:
a) mediul MIU;
b) mediul TSI;
c) mediul MILF:
d) mediul Chapman.
25. În categoria testelor biochimice complexe, se încadrează:
a) testul de hemoliză;
b) testul utilizării citratului, ca unică sursă de carbon;
c) comportarea bacteriilor în lapte turnesolat;
d) testul de fermentare a glucidelor.
26. Alegeţi mediul de cultură necesar pentru evidenţierea lecitinazei:
a) agar cu sânge;
b) bulion cu ser;
c) cartof glicerinat;
d) agar cu emulsie de gălbenuş de ou.
27. Sterilizarea cu aer supraîncălzit se realizează la:
a) 120ºC, 30 minute;
b) 180ºC, 30 minute;
c) 170ºC, 120 minute;
d) 190ºC, 20 minute.
28. Testul de coagulare a plasmei citratate se interpretează:
a) ex tempore;
b) după 1-3 ore;
c) după 24 de ore;
d) după 7 zile.
29. Pentru evidenţierea hidrolizei amidonului, soluţia revelatoare este:
a) soluţia Lügol:
b) apa oxigenată:
c) acetatul de plumb;
d) reactivul Ehrlich-Kovacs.
30. Interpretarea testului catalazei se face:
a) după 1-3 ore;
b) după 24 de ore;
c) după 15 minute;
d) imediat (ex tempore)

31. În mediul TSI se apreciază:
a) fermentarea glucozei;
b) fermentarea lactozei şi zaharozei;
c) producţia de hidrogen sulfurat;
d) producţia de urează.
32. Pentru punerea în evidenţă a capsulei bacteriene, se foloseşte:
a) coloraţia Giemsa;
b) coloraţia cu albastru de toluidină;
c) coloraţia negativă cu tuş de China;
d) coloraţia Gram.
33. În urma fermentării unui glucid în apa peptonată cu albastru de bromtimol, datorită acidifierii mediului, culoarea virează în:
a) galben;
b) roşu;
c) albastru intens;
d) violet.
34. Selectaţi un mediu de cultură destinat bacteriilor anaerobe:
a) geloză Veillon;
b) cartof glicerinat;
c) mediul Czapeck;
d) agar moale.
35. Coloraţia Gram face parte din categoria metodelor de colorare:
a) simple;
b) complexe;
c) uzuale;
d) speciale.
36. Identificaţi afirmaţiile false privind agarul din compoziţia mediilor de cultură solide sau semisolide:
a) este rezistent la acţiunea enzimelor bacteriene;
b) reprezintă sursă nutritivă pentru bacterii;
c) se solidifică la 65ºC;
d) se obţine din corpul unor alge marine.
37. Pentru punerea în evidenţă a indolului, se utilizează:
a) apa oxigenată;
b) soluţia Lügol;
c) acetatul de plumb;
d) reactivul Ehrlich-Kovacs.
38. Acetatul de plumb se foloseşte pentru evidenţierea producţiei de:
a) indol;
b) hemolizine;
c) urează;
d) hidrogen sulfurat.
39. Selectaţi o metodă specială de colorare, pentru evidenţierea cililor bactereni:
a) Giemsa;
b) Ziehl-Neelsen;
c) verde de malachit;
d) Casares-Gill.
40. Selectaţi testele prin care se evidenţiază acţiunea oxidoreducătoare a enzimelor bacteriene:
a) testul catalazei;
b) testul indolului;
c) testul ureazei;
d) testul de reducere a albastrului de metilen.

41. Testul de hidroliză a amidonului se încadrează în categoria reacţiilor biochimice:
a) complexe;
b) de evidenţiere a proprietăţilor glucidolitice;
c) de evidenţiere a enzimelor active faţă de substanţe care conţin azot;
d) de evidenţiere a enzimelor oxidante şi reducătoare.
42. În timpul operaţiei de însămânţare, încălzirea la roşu a ansei de însămânţare este:
a) obligatorie numai înainte de însămânţare;
b) obligatorie numai după însămânţare;
c) obligatorie după scoaterea dopului şi înainte de repunerea dopului;
d) obligatorie înainte şi după însămânţare.
43. În ce tip cultural se încadrează o colonie cu margini regulate, suprafaţă netedă şi lucioasă, de formă circulară:
a) tipul S;
b) tipul R;
c) tipul M;
d) tipul T.
44. Selectaţi mediile de cultură naturale:
a) laptele ecremat;
b) serul sanguin;
c) bulionul cu ser;
d) agarul cu sânge.
45. pH-ul mediilor de cultură utilizate în micologie este:
a) uşor acid;
b) puternic acid;
c) neutru;
d) uşor alcalin.
46. Identificaţi metodele directe de evidenţiere a cililor bacterieni:
a) coloraţia Casares-Gill;
b) examenul la microscopul electronic;
c) examenul între lamă şi lamelă;
d) Coloraţia Stamp.
47. Bacteriile amfitricha posedǎ:
a) un singur cil dispus polar;
b) câte un cil sau câte un smoc de cili situaţi la fiecare extremitate;
c) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
d) un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei.
48. La bacteriile din genul Bacillus, sporii pot avea poziţie:
a) centralǎ, subterminalǎ, lateralǎ;
b) centralǎ, subterminalǎ, terminalǎ;
c) subterminalǎ, lateralǎ, terminalǎ;
d) numai subterminalǎ
49. Sub acţiunea penicilinei şi a lizozimului, bacteriile Gram pozitive se transformǎ în:
a) sferoplaşti;
b) protoplaşti;
c) forme R;
d) forme S.
50. Acizii teichoici şi teichuronici se întâlnesc în compoziţia chimicǎ a:
a) sporilor bacterieni;
b) peretelui celular al bacteriilor Gram negative;
c) peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive;
d) peretelui celular al micoplasmelor.

EXAMEN DE MICROBIOLOGIE GENERALǍ
GRILA nr. III

1. La virusurile din familia Rhabdoviridae, genomul este reprezentat de:
a) ARN dublucatenar;
b) ARN monocatenar;
c) ADN parţial dublucatenar;
d) ADN monocatenar.
2. Care dintre următoarele familii virale necesită în cursul replicării lor o reverstranscriptază:
a) Parvoviridae;
b) Poxviridae;
c) Retroviridae;
d) Herpesviridae.
3. Care dintre următoarele genuri de ciuperci microscopice au miceliul constituit din hife septate:
a) Mucor;
b) Penicillium;
c) Aspergillus;
d) Absidia.
4. La bacteriile Gram pozitive, componenta principală a peretelui celular este reprezentată de:
a) fosfolipide;
b) poliglucide;
c) peptidoglican;
d) manan.
5. Care dintre următoarele specii bacteriene formează capsulă adevărată:
a) Klebsiella pneumoniae;
b) Bacillus anthracis;
c) Pasteurella multocida;
d) Staphylococcus aureus.
6. Selectaţi expresiile adevărate cu privire la citoplasma bacteriană:
a) este o componentă obligatorie;
b) are consistenţă de gel;
c) reprezintă sediul tuturor reacţiilor biochimice;
d) prezintă curenţi citoplasmatici.
7. Componentele obligatorii ale învelişului celulei vegetative al bacteriilor sunt:
a) membrana citoplasmatică;
b) peretele celular;
c) capsula;
d) glicocalixul.
8. Alegeţi expresiile false privind sporii bacterieni:
a) sunt forme de multiplicare;
b) sunt forme de rezistenţă;
c) sunt sensibili la antibiotice;
d) sunt termorezistenţi.
9. Materialul genetic al bacteriilor este reprezentat de:
a) material nuclear (genom);
b) plasmide (plasmon);
c) ribozomi;
d) incluzii şi vacuole.
10. Membrana citoplasmatică a celulelor bacteriene îndeplineşte următoarele funcţii:
a) filtru biologic selectiv;
b) determină şi menţine constantă forma celulei;
c) menţine constantă presiunea osmotică;
d) intervine în procesele respiratorii ale celulei.

11. Ciupercile microscopice conţin în compoziţia lor chimică:
a) numai ADN;
b) numai ARN;
c) unele, numai ADN, altele, numai ARN;
d) atât ADN, cât şi ARN.
12. Virusul turbării face parte din familia:
a) Rhabdoviridae;
b) Poxviridae;
c) Picornaviridae;
d) Birnaviridae.
13. Ciupercile microscopice din genul Mucor au hifele:
a) septate;
b) neseptate;
c) fac parte din grupa levurilor şi nu prezintă hife;
d) toate expresiile sunt false.
14. Bacteriile din grupa cocilor prezintă următoarele moduri de grupare caracteristice:
a) strepto;
b) stafilo;
c) diplo;
d) nu formează grupări caracteristice.
15. Bacteriile de formă alungită, dreaptă, poartă denumirea de:
a) spiril;
b) spirochet;
c) bacil;
d) vibrion.
16. Componentele obligatorii ale învelişului unei particule virale sunt:
a) capsida;
b) pericapsida;
c) spiculii;
d) capsida şi pericapsida.
17. Procedeele de sterilizare prin căldură uscată sunt reprezentate de:
a) tindalizare;
b) pasteurizare;
c) flambare;
d) încălzire la roşu.
18. Care dintre următoarele ingrediente folosite la prepararea mediilor de cultură, se obţin prin digestie enzimatică:
a) peptonă;
b) triptonă;
c) extract de carne;
d) extract de drojdie.
19. Selectaţi mediile de cultură necesare cultivării bacteriilor anaerobe:
a) bulion nutritiv;
b) bulion VL;
c) bulion VF;
d) geloză Veillon.
20. Selectaţi răspunsurile corecte privind succesiunea etapelor în efectuarea frotiurilor:
a) etalare, fixare, uscare, colorare;
b) etalare, colorare, fixare, uscare;
c) etalare, uscare, fixare, colorare;
d) etalare, uscare, colorare, fixare.

21. Colorarea prin metoda Ziehl-Neelsen se utilizează pentru evidenţierea:
a) virusurilor;
b) ciupercilor microscopice;
c) bacteriilor şi virusurilor;
d) bacteriilor acidorezistente.
22. La o cultură bacteriană obţinută în mediu lichid, pentru aprecierea caracterelor culturale, se examinează:
a) forma coloniilor;
b) gradul de turbiditate;
c) fenomenele de suprafaţă;
d) sedimentul (depozitul).
23. Indolul rezultă în urma degradării:
a) lizinei;
b) cisteinei;
c) triptofanului;
d) metioninei.
24. Pentru evidenţierea producţiei de hidrogen sulfurat se foloseşte:
a) reactivul Ehrlich-Kovacs;
b) acetatul de plumb;
c) soluţia Lügol;
d) albastrul de brom timol.
25. Ordinea însămânţării cu acul de însămânţare a unei perechi de medii de cultură (bulion şi agar nutritiv), în scopul cultivării bacteriilor, este:
a) mai întâi bulionul şi apoi agarul înclinat;
b) mai întâi agarul înclinat şi apoi bulionul;
c) nu există o regulă anume;
d) bacteriile sunt însămânţate numai în medii lichide.
26. În prezenţa indolului, reactivul Ehrlich-Kovacs capătă culoarea:
a) galbenă;
b) roşie;
c) albastră;
d) cafenie deschis.
27. Agarul moale este utilizat în laborator pentru:
a) conservarea bacteriilor în colecţie;
b) examinarea mobilităţii bacteriilor;
c) cultivarea virusurilor;
d) cercetarea producţiei de bacteriocine.
28. Bulionul cu carne (mediul Kitt-Tarozzi) se foloseşte pentru:
a) cultivarea bacteriilor aerobe;
b) cultivarea bacteriilor anaerobe;
c) cultivarea micoplasmelor;
d) cultivarea rickettsiilor.
29. După frecvenţa şi scopul utilizării, metodele de colorare se împart în:
a) uzuale şi speciale;
b) uzuale şi complexe;
c) simple şi complexe;
d) simple şi speciale.
30. Membranele filtrante constituite din acetat de celuloză au dimensiunile porilor cuprinse între:
a) 1 nm şi 18 μm;
b) 10 nm şi 8 μm;
c) 100 nm şi 18 μm;
d) 100 nm şi 8 μm.

31. Pasteurizarea joasă se realizează:
a) 10-20 minute, la 70-75ºC;
b) câteva secunde, la 85-95ºC;
c) 30 minute, la 60-65ºC;
d) 10 minute, la 65-70ºC.
32. Sterilizarea lamelor de sticlă pe care se efectuează frotiurile se realizează prin:
a) flambare;
b) încălzire la roşu;
c) uperizare;
d) autoclavare.
33. Care dintre următoarele medii de cultură fac parte din grupa celor de diagnostic diferenţial:
a) mediul Kauffmann-Müller;
b) mediul Drigalski;
c) mediul Istrati-Meitert;
d) mediul Chapman.
34. În profunzimea gelozei Veillon, bacteriile mobile din genul Clostridium produc:
a) colonii lenticulare;
b) colonii pufoase;
c) colonii sferice, mici;
d) colonii neregulate, mari şi mici.
35. Rofizarea este fenomenul prin care coloniile de tip S se transformă în:
a) colonii de tip M;
b) colonii de tip R;
c) colonii de tip B;
d) colonii de tip A.
36. Mediul TSI permite examinarea următoarelor caractere biochimice:
a) fermentarea glucozei;
b) producţia de hidrogen sulfurat;
c) producţia de urează;
d) fermentarea lactozei şi zaharozei.
37. Testul catalazei se interpretează:
a) ex tempore (imediat);
b) după 1-3 ore;
c) după 24 de ore;
d) după 7 zile.
38. Testul lecitinazei se efectuează pe:
a) agarul cu sânge;
b) agarul cu ser sanguin;
c) agarul cu emulsie de gălbenuş de ou;
d) mediul Chapman.
39. Selectaţi o metodă de colorare pentru leptospire:
a) Ziehl-Neelsen;
b) Giemsa;
c) Gram;
d) Fontana-Tribondeau.
40. Identificaţi afirmaţiile false privind agarul din compoziţia mediilor de cultură solide sau semisolide:
a) este rezistent la acţiunea enzimelor bacteriene;
b) reprezintă sursă nutritivă pentru bacterii;
c) se solidifică la 65ºC;
d) se obţine din corpul unor alge marine.

41. Pentru evidenţierea hidrolizei amidonului, soluţia revelatoare este:
a) apa oxigenată;
b) acetatul de plumb;
c) reactivul Ehrlich-Kovacs;
d) soluţia Lügol.
42. Coloraţia Gram face parte din categoria metodelor de colorare:
a) complexe;
b) uzuale;
c) simple;
d) speciale.
43. Care dintre următoarele ingrediente sunt indispensabile pentru prepararea unui mediu de cultură simplu:
a) apa distilată/ bidistilată;
b) clorura de sodiu;
c) ser sanguin;
d) antibiotice.
44. Care dintre următoarele medii de cultură permit evidenţierea reacţiei de hidroliză a ureei:
a) Christensen;
b) TSI;
c) MIU;
d) Drigalski.
45. În timpul operaţiei de însămânţare, încălzirea gurii eprubetei este:
a) obligatorie doar înainte de însămânţare;
b) obligatorie doar după însămânţare;
c) obligatorie după scoaterea dopului şi înainte de repunerea dopului;
d) obligatorie înainte de însămânţare, facultativă după însămânţare.
46. Probele destinate examenului microbiologic, recoltate şi ambalate corespunzător, se expediază către laborator împreună cu un document oficial, întocmit şi semnat de medicul veterinar, numit:
a) buletin de analiză;
b) certificat de transport;
c) certificat sanitar-veterinar;
d) notă de însoţire.
47. Glicocalixul se gǎseşte situat:
a) exterior capsulei;
b) exterior peretelui celular;
c) exterior membranei citoplasmatice;
d) pe suprafaţa sporilor.
48. Din punct de vedere chimic, ribozomii bacteriilor sunt constituiţi din:
a) ribonucleoproteine;
b) riboglucide;
c) fosfolipide amfipatice;
d) polimeri anorganici.
49. Sarcina este o grupare constituitǎ din:
a) 4 coci;
b) 4 bacili;
c) 8 coci;
d) 8 bacili.
50. Scheletul biochimic al membranei citoplasmatice este constituit din:
a) un strat de fosfolipide;
b) un strat dublu de proteine;
c) un strat dublu de glucide;
d) un strat dublu de fosfolipide amfipatice.

EXAMEN DE MICROBIOLOGIE GENERALǍ
GRILA nr. IV

1. La virusurile din familia Rhabdoviridae, genomul este reprezentat de:
a) ARN dublucatenar;
b) ARN monocatenar;
c) ADN parţial dublucatenar;
d) ADN monocatenar.
2. Care dintre următoarele familii virale necesită în cursul replicării lor o reverstranscriptază:
a) Parvoviridae;
b) Poxviridae;
c) Retroviridae;
d) Herpesviridae.
3. La bacteriile Gram pozitive, componenta principală a peretelui celular este reprezentată de:
a) fosfolipide;
b) poliglucide;
c) peptidoglican;
d) manan.
4. La bacteriile Gram negative, blefaroplastul este constituit din:
a) patru discuri;
b) trei discuri;
c) două discuri;
d) un disc.
5. Alegeţi expresiile adevărate privind funcţiile peretelui celular al bacteriilor:
a) filtru biologic selectiv;
b) filtru mecanic;
c) barieră osmotică;
d) determină şi menţine constantă forma celulei bacteriene.
6. Ciupercile microscopice conţin în compoziţia lor chimică:
a) numai ADN;
b) numai ARN;
c) unele, numai ADN, altele, numai ARN;
d) atât ADN, cât şi ARN.
7. Ciupercile microscopice din genul Mucor au hifele:
a) septate;
b) neseptate;
c) fac parte din grupa levurilor şi nu prezintă hife;
d) toate expresiile sunt false.
8. Componentele obligatorii ale învelişului celulei vegetative al bacteriilor sunt:
a) membrana citoplasmatică;
b) peretele celular;
c) capsula;
d) glicocalixul.
9. Spiculii virali sunt structuri inclavate în învelişul particulei virale, prezenţi la virusurile:
a) nude;
b) care prezintă peplos;
c) care prezintă nucleocapsidă;
d) la orice virus.
10. Alegeţi expresiile false privind sporii bacterieni:
a) sunt forme de multiplicare;
b) sunt forme de rezistenţă;
c) sunt sensibili la antibiotice;
d) sunt termorezistenţi.

11. Selectaţi tipurile de capsulă întâlnite la bacterii:
a) capsulă adevărată;
b) capsula mucoasă;
c) microcapsulă;
d) zooglee.
12. Care dintre următoarele specii bacteriene formează capsulă adevărată:
a) Klebsiella pneumoniae;
b) Bacillus anthracis;
c) Pasteurella multocida;
d) Staphylococcus aureus.
13. Membrana citoplasmatică a celulelor bacteriene îndeplineşte următoarele funcţii:
a) filtru biologic selectiv;
b) determină şi menţine constantă forma celulei;
c) menţine constantă presiunea osmotică;
d) intervine în procesele respiratorii ale celulei.
14. Bacteriile de formă alungită, dreaptă, poartă denumirea de:
a) spiril;
b) spirochet;
c) bacil;
d) vibrion.
15. Componentele obligatorii ale învelişului unei particule virale sunt:
a) capsida;
b) pericapsida;
c) spiculii;
d) capsida şi pericapsida.
16. Procedeele de sterilizare prin căldură uscată sunt reprezentate de:
a) tindalizare;
b) pasteurizare;
c) flambare;
d) încălzire la roşu.
17. Bacteriile din grupa cocilor prezintă următoarele moduri de grupare caracteristice:
a) strepto;
b) stafilo;
c) diplo;
d) nu formează grupări caracteristice.
18. Care dintre următoarele ingrediente folosite la prepararea mediilor de cultură, se obţin prin digestie enzimatică:
a) peptonă;
b) triptonă;
c) extract de carne;
d) extract de drojdie.
19. În prezenţa indolului, reactivul Ehrlich-Kovacs capătă culoarea:
a) galbenă;
b) roşie;
c) albastră;
d) cafenie deschis.
20. Selectaţi mediile de cultură necesare cultivării bacteriilor anaerobe:
a) bulion nutritiv;
b) bulion VL;
c) bulion VF;
d) geloză Veillon.

21. După frecvenţa şi scopul utilizării, metodele de colorare se împart în:
a) uzuale şi speciale;
b) uzuale şi complexe;
c) simple şi complexe;
d) simple şi speciale.
22. Selectaţi răspunsurile corecte privind succesiunea etapelor în efectuarea frotiurilor:
a) etalare, fixare, uscare, colorare;
b) etalare, colorare, fixare, uscare;
c) etalare, uscare, fixare, colorare;
d) etalare, uscare, colorare, fixare.
23. Sterilizarea lamelor de sticlă pe care se efectuează frotiurile se realizează prin:
a) flambare;
b) încălzire la roşu;
c) uperizare;
d) autoclavare.
24. Colorarea prin metoda Ziehl-Neelsen se utilizează pentru evidenţierea:
a) virusurilor;
b) ciupercilor microscopice;
c) bacteriilor şi virusurilor;
d) bacteriilor acidorezistente.
25. La o cultură bacteriană obţinută în mediu lichid, pentru aprecierea caracterelor culturale, se examinează:
a) forma coloniilor;
b) gradul de turbiditate;
c) fenomenele de suprafaţă;
d) sedimentul (depozitul).
26. Pentru evidenţierea producţiei de hidrogen sulfurat se foloseşte:
a) reactivul Ehrlich-Kovacs;
b) acetatul de plumb;
c) soluţia Lügol;
d) albastrul de brom timol.
27. Ordinea însămânţării cu acul de însămânţare a unei perechi de medii de cultură (bulion şi agar nutritiv), în scopul cultivării bacteriilor, este:
a) mai întâi bulionul şi apoi agarul înclinat;
b) mai întâi agarul înclinat şi apoi bulionul;
c) nu există o regulă anume;
d) bacteriile sunt însămânţate numai în medii lichide.
28. Agarul moale este utilizat în laborator pentru:
a) conservarea bacteriilor în colecţie;
b) examinarea mobilităţii bacteriilor;
c) cultivarea virusurilor;
d) cercetarea producţiei de bacteriocine.
29. Bulionul cu carne (mediul Kitt-Tarozzi) se foloseşte pentru:
a) cultivarea bacteriilor aerobe;
b) cultivarea bacteriilor anaerobe;
c) cultivarea micoplasmelor;
d) cultivarea rickettsiilor.
30. Membranele filtrante constituite din acetat de celuloză au dimensiunile porilor cuprinse între:
a) 1 nm şi 18 μm;
b) 10 nm şi 8 μm;
c) 100 nm şi 18 μm;
d) 100 nm şi 8 μm.

31. Pasteurizarea joasă se realizează:
a) 10-20 minute, la 70-75ºC;
b) câteva secunde, la 85-95ºC;
c) 30 minute, la 60-65ºC;
d) 10 minute, la 65-70ºC.
32. Care dintre următoarele medii de cultură fac parte din grupa celor de diagnostic diferenţial:
a) mediul Kauffmann-Müller;
b) mediul Drigalski;
c) mediul Istrati-Meitert;
d) mediul Chapman.
33. În profunzimea gelozei Veillon, bacteriile mobile din genul Clostridium produc:
a) colonii lenticulare;
b) colonii pufoase;
c) colonii sferice, mici;
d) colonii neregulate, mari şi mici.
34. Rofizarea este fenomenul prin care coloniile de tip S se transformă în:
a) colonii de tip M;
b) colonii de tip R;
c) colonii de tip B;
d) colonii de tip A.
35. Selectaţi o metodă de colorare pentru leptospire:
a) Ziehl-Neelsen;
b) Giemsa;
c) Gram;
d) Fontana-Tribondeau.
36. Testul catalazei se interpretează:
a) ex tempore (imediat);
b) după 1-3 ore;
c) după 24 de ore;
d) după 7 zile.
37. Identificaţi afirmaţiile false privind agarul din compoziţia mediilor de cultură solide sau semisolide:
a) este rezistent la acţiunea enzimelor bacteriene;
b) reprezintă sursă nutritivă pentru bacterii;
c) se solidifică la 65ºC;
d) se obţine din corpul unor alge marine.
38. Pentru evidenţierea hidrolizei amidonului, soluţia revelatoare este:
a) apa oxigenată;
b) acetatul de plumb;
c) reactivul Ehrlich-Kovacs;
d) soluţia Lügol.
39. Coloraţia Gram face parte din categoria metodelor de colorare:
a) complexe;
b) uzuale;
c) simple;
d) speciale.
40. Care dintre următoarele ingrediente sunt indispensabile pentru prepararea unui mediu de cultură simplu:
a) apa distilată/ bidistilată;
b) clorura de sodiu;
c) ser sanguin;
d) antibiotice.

41. Care dintre următoarele medii de cultură permit evidenţierea reacţiei de hidroliză a ureei:
a) Christensen;
b) TSI;
c) MIU;
d) Drigalski.
42. În timpul operaţiei de însămânţare, încălzirea gurii eprubetei este:
a) obligatorie doar înainte de însămânţare;
b) obligatorie doar după însămânţare;
c) obligatorie după scoaterea dopului şi înainte de repunerea dopului;
d) obligatorie înainte de însămânţare, facultativă după însămânţare.
43. Testul lecitinazei se efectuează pe:
a) agarul cu sânge;
b) agarul cu ser sanguin;
c) agarul cu emulsie de gălbenuş de ou;
d) mediul Chapman.
44. Probele destinate examenului microbiologic, recoltate şi ambalate corespunzător, se expediază către laborator împreună cu un document oficial, întocmit şi semnat de medicul veterinar, numit:
a) buletin de analiză;
b) certificat de transport;
c) certificat sanitar-veterinar;
d) notă de însoţire.
45. Indolul rezultă în urma degradării:
a) lizinei;
b) cisteinei;
c) triptofanului;
d) metioninei.
46. Mediul TSI permite examinarea următoarelor caractere biochimice:
a) fermentarea glucozei;
b) producţia de hidrogen sulfurat;
c) producţia de urează;
d) fermentarea lactozei şi zaharozei.
47. La bacterii, mezozomii sunt structuri derivate din:
a) citoplasmǎ;
b) perete celular;
c) stratul extern al peretelui celular;
d) membrana citoplasmaticǎ.
48. Proteinele prezente în membrana citoplasmaticǎ a bacteriilor pot fi:
a) numai intrinseci şi transmembranare;
b) numai extrinseci şi transmembranare;
c) extrinseci, intrinseci şi transmembranare;
d) parietale, perimembranare şi transmembranare.
49. În structura membranei citoplasmatice, moleculele de fosfolipide sunt aşezate cu extremitǎţile hidrofile:
a) spre interiorul bistratului;
b) spre exteriorul bistratului;
c) unele spre interiorul bistratului, altele spre exteriorul bistratului:
d) nici o variantǎ nu este adevǎratǎ.
50. Spaţiul periplasmic se întâlneşte numai:
a) la micoplasme;
b) bacteriile Gram pozitive;
c) bacteriile Gram negative;
d) la toate bacteriile.

EXAMEN DE MICROBIOLOGIE GENERALǍ
GRILA nr. V

1. În funcţie de poziţia lor, mezozomii bacterieni se clasificǎ în:
a) parietali;
b) septali;
c) perinucleari;
d) citoplasmatici.
2. Mezozomii se evidenţiazǎ mai uşor, sunt în numǎr mai mare şi mai voluminoşi la bacterii:
a) Gram labile;
b) Gram negative;
c) Gram pozitive;
d) atât la cele Gram pozitive, cât şi la cele Gram negative.
3. Forma metabolic activǎ a unei bacterii este reprezentatǎ de:
a) celula vegetativǎ;
b) spor;
c) protoplast;
d) atât de celula vegetativǎ, cât şi de spor.
4. Alegeţi expresia falsǎ privind sporii bacterieni:
a) se formeazǎ în interiorul celulei vegetative;
b) reprezintǎ forme de multiplicare a bacteriilor;
c) sunt lipsiţi de activitate biosinteticǎ;
d) are o rezistenţǎ crescutǎ la acţiunea factorului de mediu.
5. În natură, bacteriile nesporogene se găsesc:
a) numai sub formă de spori;
b) numai sub formă de celule vegetative;
c) bacteriile nesporogene nu trăiesc în mediile naturale;
d) nici o afirmaţie nu este corectă.
6. În funcţie de poziţia lor, mezozomii pot fi:
a) parietali;
b) perinucleari;
c) septali;
d) laterali.
7. Care din următoarele componente fac parte obligatoriu din structura celulei vegetative a bacteriilor:
a) peretele celular;
b) membrana citoplasmatică;
c) capsula;
d) glicocalixul
8. Virusurile sunt microorganisme cu un mod de organizare:
a) subcelulară, de tip procariot;
b) celulară, de tip eucariot;
c) celulară, de tip procariot;
d) subcelulară.
9. Dimensiunile bacteriilor se exprimă în:
a) milimetri;
b) angströmi;
c) nanometri;
d) microni.
10. Spiculii virali sunt structuri inclavate în învelişul particulei virale, prezenţi la virusurile:
a) nude;
b) care prezintă peplos;
c) care prezintă nucleocapsidă;
d) la orice virus.
11. La bacteriile Gram negative, blefaroplastul este constituit din:
a) patru discuri;
b) trei discuri;
c) două discuri;
d) un disc.
12. Alegeţi expresiile adevărate privind funcţiile peretelui celular al bacteriilor:
a) filtru biologic selectiv;
b) filtru mecanic;
c) barieră osmotică;
d) determină şi menţine constantă forma celulei bacteriene.
13. Selectaţi tipurile de capsulă întâlnite la bacterii:
a) capsulă adevărată;
b) capsula mucoasă;
c) microcapsulă;
d) zooglee.
14. Selectaţi expresiile adevărate cu privire la citoplasma bacteriană:
a) este o componentă obligatorie;
b) are consistenţă de gel;
c) reprezintă sediul tuturor reacţiilor biochimice;
d) prezintă curenţi citoplasmatici.
15. Care dintre următoarele genuri de ciuperci microscopice au miceliul constituit din hife septate:
a) Mucor;
b) Penicillium;
c) Aspergillus;
d) Absidia.
16. Materialul genetic al bacteriilor este reprezentat de:
a) material nuclear (genom);
b) plasmide (plasmon);
c) ribozomi;
d) incluzii şi vacuole.
17. Virusul turbării face parte din familia:
a) Rhabdoviridae;
b) Poxviridae;
c) Picornaviridae;
d) Birnaviridae.

EXAMEN PARŢIAL LA MICROBIOLOGIE

5. Bacteriile peritricha posedǎ:
e) un singur cil, situat polar;
f) câte un cil situat la fiecare extremitate;
g) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
h) un smoc de cili situat la o extremitate a celulei.
6. Bacteriile amfitricha posedǎ:
a) un singur cil situat dispus polar;
b) câte un cil sau câte un smoc de cili situaţi la fiecare extremitate;
c) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
d) un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei.
7. La bacterii, mezozomii sunt structuri derivate din:
a) citoplasmǎ;
b) perete celular;
c) stratul extern al peretelui celular;
d) membrana citoplasmaticǎ.
8. În funcţie de poziţia lor, mezozomii bacterieni se clasificǎ în:
e) parietali;
f) septali;
g) perinucleari;
h) citoplasmatici.
9. Mezozomii se evidenţiazǎ mai uşor, sunt în numǎr mai mare şi mai voluminoşi la bacterii:
e) Gram labile;
f) Gram negative;
g) Gram pozitive;
h) atât la cele Gram pozitive, cât şi la cele Gram negative.
10. Care din urmǎtoarele specii bacteriene capsulogene sintetizeazǎ capsulǎ mucoasǎ, cu aspect difuz:
e) Bacillus anthracis;
f) Streptococcus pneumoniae;
g) Klebsiella pneumoniae;
h) Pasteurella multocida.
11. Bacteriile obţin energia proceselor vitale:
e) Numai prin degradarea substanţelor chimice;
f) Numai prin fotosintezǎ;
g) Majoritatea prin degradarea substanţelor chimice, altele prin fotosintezǎ;
h) Prin fermentaţie şi fotosintezǎ.
12. La bacteriile din genul Bacillus, sporii pot avea poziţie:
a) Centralǎ, subterminalǎ, lateralǎ;
b) Centralǎ, subterminalǎ, terminalǎ;
c) Subterminalǎ, lateralǎ, terminalǎ;
d) Numai subterminalǎ.
13. Alegeţi expresia potrivitǎ:
e) micoplasmele nu au perete celular şi nici formǎ constantǎ;
f) micoplasmele nu au membranǎ citoplasmaticǎ şi nici formǎ constantǎ;
g) micoplasmele nu au perete celular, dar cu formǎ constantǎ;
h) micoplasmele posedǎ înveliş complex.
14. Proteinele prezente în membrana citoplasmaticǎ a bacteriilor pot fi:
a) numai intrinseci şi transmembranare;
b) numai extrinseci şi transmembranare;
c) extrinseci, intrinseci şi transmembranare;
d) parietale, perimembranare şi transmembranare.
15. Sub acţiunea penicilinei şi a lizozimului, bacteriile Gram pozitive se transformǎ în:
a) sferoplaşti;
b) protoplaşti;
c) forme R;
d) forme S.
16. În structura membranei citoplasmatice, moleculele de fosfolipide sunt aşezate cu extremitǎţile hidrofile:
a) spre interiorul bistratului;
b) spre exteriorul bistratului;
c) unele spre interiorul bistratului, altele spre exteriorul bistratului:
d) nici o variantǎ nu este adevǎratǎ.
17. Acizii teichoici şi teichuronici se întâlnesc în compoziţia chimicǎ a:
a) sporilor bacterieni;
b) peretelui celular al bacteriilor Gram negative;
c) peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive negative;
d) peretelui celular al micoplasmelor.
18. Forma metabolici activǎ a unei bacterii este reprezentatǎ de:
e) celula vegetativǎ;
f) spor;
g) protoplast;
h) atât de celula vegetativǎ, cât şi de spor.
19. Glicocalixul se gǎseşte situat:
a) exterior capsulei;
b) exterior peretelui celular;
c) exterior membranei citoplasmatice;
d) pe suprafaţa sporilor.
20. Scheletul biochimic al membranei citoplasmatice este constituit din:
a) un strat de fosfolipide;
b) un strat dublu de proteine;
c) un strat dublu de glucide;
d) un strat dublu de fosfolipide amfipatice.
21. Spaţiul periplasmic se întâlneşte numai:
a) la micoplasme;
b) bacteriile Gram pozitive;
c) bacteriile Gram negative;
d) la toate bacteriile.
22. Din punct de vedere chimic, ribozomii bacteriilor sunt constituiţi din:
a) ribonucleoproteine;
b) riboglucide;
c) fosfolipide amfipatice;
d) polimeri anorganici.
23. Sarcini este o grupare constituitǎ din:
a) 4 coci;
b) 4 bacili;
c) 8 coci;
d) 8 bacili.
24. Alegeţi expresia falsǎ privind sporii bacterieni:
e) se formeazǎ în interiorul celulei vegetative;
f) reprezintǎ forme de multiplicare a bacteriilor;
g) sunt lipsiţi de activitate biosinteticǎ;
h) are o rezistenţǎ crescutǎ la acţiunea factorului de mediu.

GRILE PENTRU EXAMENUL DE MICROBIOLOGIE
SESIUNEA IUNIE-IULIE 2006
ANUL II

1. Ciupercile microscopice îşi obţin energia necesarǎ proceselor lor vitale prin:
a) fotosintezǎ;
b) degradarea substanţelor chimice;
c) unele prin fotosintezǎ, altele prin degradarea substanţelor chimice;
d) toate afirmaţiile sunt false.
2. Alegeţi expresiile adevǎrate privind ciupercile microscopice:
a) sunt organisme unicelulare;
b) sunt organisme pluricelulare;
c) toate sunt organisme unicelulare;
d) toate sunt organisme pluricelulare.
3. La ciupercile din genul Mucor, corpul fructificant poartǎ denumirea de:
a) sporangiofor;
b) conidiofor;
c) macroconidie;
d) microconidie.
4. Ciupercile microscopice care au miceliul format din hife specializate pentru îndeplinirea anumitor funcţiii constituie grupa ciupercilor:
a) holocarpice;
b) eucarpice;
c) multicarpice;
d) monocarpice.
5. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi exogeni, caracteristici ciupercilor microscopice:
a) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, sporangiosporii;
b) sporangiosporii, conidiosporii, artrosporii, blastosporii, aleurisporii;
c) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, macroconidia;
d) blastosporii, sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii.
6. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi endogeni:
a) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii;
b) sporangiosporii, conidiosporii, blastosporii, macroconidia;
c) blastosporii, aleurisporii, ascosporii, bazidiosporii;
d) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, artrosporii.
7. Dupǎ permanenţa sintezei lor, enzimele bacteriene se clasificǎ în:
a) enzime constitutive, enzime adaptative, enzime mutative;
b) enzime solubile, enzime particulate, enzime constitutive;
c) enzime solubile, enzime particulate, enzime mutative;
d) enzime constitutive, enzime adaptative, enzime particulate.
8. Multiplicarea prin strangulare este caracteristicǎ bacteriilor care se aflǎ în fazǎ:
a) S;
b) R;
c) M;
d) toate afirmaţiile sunt false.
9. Multiplicarea prin sept transversal este caracteristicǎ bacteriilor care se aflǎ în fazǎ:
a) S;
b) R;
c) M;
d) toate afirmaţiile sunt false.
10. Formele vegetative ale bacteriilor îşi pierd viabilitatea între:
a) 60˚C – 70˚C;
b) 70˚C – 90˚C;
c) 45˚C – 70˚C;
d) 90˚C – 100˚C.
11. Indicatorii convenţionali folosiţi pentru a aprecia termorezistenţa bacteriilor sunt reprezentaţi de:
a) punctul termic mortal;
b) timpul termic mortal;
c) limita termicǎ mortalǎ;
d) zona termicǎ mortalǎ.
12. Bacteriile psicrophile se multiplicǎ la valori de temperaturǎ:
a) scǎzute;
b) moderate;
c) crescute;
d) toate afirmaţiile sunt false.
13. Temperaturǎ optimǎ de dezvoltare a bacteriilor mezofile este cuprinsǎ între:
a) 20˚C – 40˚C;
b) 10˚C – 50˚C;
c) 4˚C – 20˚C;
d) 35˚C – 37˚C.
14. Bacteriile termofile se multiplicǎ la valori de temperaturǎ cuprinse între:
a) 10˚C – 50˚C;
b) 45˚C – 80˚C;
c) 60˚C – 80˚C;
d) 25˚C – 45˚C.
15. Temperatura optimǎ pentru multiplicarea bacteriilor termofile este:
a) 60˚C;
b) 50˚C;
c) 70˚C;
d) 80˚C.
16. Bacteriile capnofile necesitǎ în atmosfera de incubare:
a) absenţa oxigenului atmosferic;
b) prezenţa oxigenului atmosferic;
c) prezenţa de 5-10% bioxid de carbon;
d) prezenţǎ unui gaz inert.
17. Metabolismul celulelor vegetative ale bacteriilor înceteazǎ la valori ale activitǎţii apei:
a) mai mici de 0.96 0.65;
b) mai mari de 0.96 0.65;
c) cuprinse între 0.30-0.40;
d) toate afirmaţiile sunt false.
18. Bacteriile care se pot dezvolta la presiune osmoticǎ mare se numesc:
a) osmofobe;
b) osmofile;
c) osmotolerante;
d) facultativ osmofobe.
19. Presiunea hidrostaticǎ creşte liniar cu adâncimea, cu câte o atmosferǎ la fiecare:
a) 1 metru adâncime;
b) 10 metri adâncime;
c) 100 metri adâncime;
d) 50 metri adâncime.
20. Bacteriile care se multiplicǎ la presiune hidrostaticǎ foarte mare se numesc:
a) barodure;
b) stenobare;
c) euribare;
d) barofobe.
21. Efectul bactericid al razelor ultraviolete este maxim în domeniul:
a) 136 nm – 400 nm;
b) 300 nm – 500 nm;
c) 260 nm – 270 nm;
d) 100 nm – 260 nm.
22. Alegeţi expresiile potrivite pentru variaţiile fenotipice:
a) se transmit ereditar;
b) nu se transmit ereditar;
c) implicǎ modificǎri ale genomului;
d) nu implicǎ modificǎri ale genomului.
23. Alegeţi expresiile potrivite pentru variaţiile genotipice:
a) nu se transmit ereditar;
b) se transmit ereditar;
c) sunt stabile;
d) implicǎ modificǎri ale genomului.
24. La bacterii, mutaţiile se produc:
a) în faza stabilǎ a ADN-ului;
b) în cursul autoreplicǎrii ADN-ului;
c) …………
d) toate expresiile sunt false.

1. La microorganisme, variaţiile genotipice se pot produce prin:
a) mutaţie;
b) recombinare geneticǎ;
c) tranziţie;
d) transversie.
2. În cazul recombinǎrilor genetice, transferul de material genetic se face întotdeauna:
a) bidirecţional;
b) unidirecţional;
c) nu existǎ o regulǎ anume;
d) toate expresiile sunt false.
3. Mutaţiile se produc prin urmǎtoarele mecanisme moleculare:
a) transformare, conjugare, transducţie;
b) sexducţie;
c) substituţie, tranziţie, transversie, deleţie, inserţie, inversie;
d) substuţie, tranziţie, sexducţie, transformare.
4. Testul fluctuaţiei a fost imaginat în 1943 de:
a) Luria şi Delbrück;
b) Lederberg şi Lederberg;
c) Griffith;
d) Avery O.T. şi colaboratorii.
5. În cursul recombinǎrii genetice, în celula bacterianǎ gazdǎ, materialul genetic strǎin poate suferi unul din urmǎtoarele procese:
a) restricţie;
b) deleţie;
c) modificare;
d) amplificare.
6. În cazul recombinǎrii generalizate, fragmentul de ADN strǎin poate fi încorporat în genomul celulei acceptoare prin unul din urmǎtoarele mecanisme moleculare:
a) recombinare situs specificǎ;
b) prin rupere-reunire;
c) prin copiere alternativǎ;
d) prin secvenţe de inserţie.
7. Recombinarea situs specificǎ se realizaezǎ prin:
a) translocare (transpoziţie);
b) conjugare;
c) transformare;
d) transducţie.
8. În procesul de transformare, transferul materialului genetic se realizeazǎ prin:
a) intermediul unui bacteriofag;
b) intermediul unui pil sexual;
c) intermediul unei plasmide F;
d) toate afirmaţiile sunt false.
9. Transferul de material genetic de la o celulǎ F’ la o celulǎ F— se numeşte:
a) sexducţie;
b) recombinare geneticǎ de înaltǎ frecvenţǎ;
c) transpoziţie;
d) transducţie specializatǎ.
10. Factorul F, dupǎ extragere din celula în care se gǎseşte, :
a) îşi pǎstreazǎ capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+;
b) îşi pierde capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+;
c) îşi mǎreşte capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+;
d) îşi micşoreazǎ, dar nu îşi pierde, capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+.
11. În celula donatoare, conjugonii (repliconii) sunt întotdeauna asociaţi:
a) materialului nuclear;
b) ribozomilor;
c) unui mezozom;
d) ADN-ului celular.
12. Elementele transpozabile sunt reprezentate de mici segmente de:
a) ADN;
b) ARN ribozomal;
c) ARN mesager;
d) ARN solubil.

GRILA nr. I

1. Bacteriile sunt organisme vii:
a) unicelulare, cu organizare de tip eucariot;
b) pluricelulare, cu organizare de tip procariot;
c) cu organizare unicelulară;
d) unicelulare, cu organizare de tip procariot.
2. Bacteriile peritricha posedǎ:
a) un singur cil, situat polar;
b) câte un cil situat la fiecare extremitate;
c) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
d) un smoc de cili situat la o extremitate a celulei.
6. Care din urmǎtoarele specii bacteriene capsulogene sintetizeazǎ capsulǎ mucoasǎ, cu aspect difuz:
a) Bacillus anthracis;
b) Streptococcus pneumoniae;
c) Klebsiella pneumoniae;
d) Pasteurella multocida.
7. Bacteriile obţin energia necesarǎ proceselor vitale:
a) numai prin degradarea substanţelor chimice;
b) numai prin fotosintezǎ;
c) majoritatea prin degradarea substanţelor chimice, altele prin fotosintezǎ;
d) prin fermentaţie şi fotosintezǎ.
8. Alegeţi expresia potrivitǎ:
a) micoplasmele nu au perete celular şi nici formǎ constantǎ;
b) micoplasmele nu au membranǎ citoplasmaticǎ şi nici formǎ constantǎ;
c) micoplasmele nu au perete celular, dar au formǎ constantǎ;
d) micoplasmele posedǎ înveliş complex.
6. Dimensiunile bacteriilor se exprimă în:
a) milimetri;
b) angströmi;
c) nanometri;
d) microni.
7. Selectaţi expresiile adevărate cu privire la citoplasma bacteriană:
a) este o componentă facultativă;
b) are consistenţă de gel;
c) prezintă curenţi citoplasmatici;
d) reprezintă sediul tuturor reacţiilor biochimice.
8. Ribozomii bacterieni au o constantă de sedimentare de:
a) 20 S;
b) 70 S;
c) 50 S;
d) 30 S.
9. La bacteriile Gram negative, blefaroplastul este constituit:
a) dintr-un singur disc;
b) din două discuri;
c) din trei discuri;
d) din patru discuri.
10. Componentele structurale ale învelişului unui spor prezintă următoarea succesiune, de la interior spre exterior:
a) membrană sporală, tunici, cortex, exosporium;
b) membrană sporală, cortex, exosporium, tunici;
c) membrana sporală, cortex, tunici, exosporium;
d) cortex, membrană sporală, tunici, exosporium.
11. Fimbriile sunt organite cu structură chimică:
a) proteică;
b) lipidică;
c) glucidică;
d) lipopolizaharidică.
12. Virusurile aparţinând următoarelor familii, au dimensiuni mici:
a) Picornaviridae, Poxviridae;
b) Poxviridae, Parvoviridae;
c) Parvoviridae, Picornaviridae;
d) Poxviridae, Rhabdoviridae.
13. Care virusuri au genomul constituit din ARN dublucatenar:
a) Parvoviridae;
b) Birnaviridae;
c) Reoviridae;
d) Picornaviridae.
14. Componentele structurale obligatorii ale unui virion sunt reprezentate de:
a) spiculii virali;
b) capsida virală;
c) genomul viral;
d) pericapsida virală.
15. În compoziţia chimică a unui virion, se întâlneşte:
a) un singur tip de acid nucleic;
b) ambele tipuri de acizi nucleici;
c) virusurile nu conţin acizi nucleici;
d) la unele, un singur tip de acid nucleic, la altele, ambele tipuri de acizi nucleici.
16. La virusurile ADN, genomul poate fi:
a) ADN monocatenar;
b) ADN dublucatenar;
c) ADN parţial dublucatenar;
d) numai ADN dublucatenar.
17. Ciupercile microscopice sunt organisme vii:
a) unicelulare sau pluricelulare;
b) întotdeauna, pluricelulare;
c) întotdeauna, unicelulare;
d) toate răspunsurile sunt false.
18. Levurile au corpul format din:
a) hife neseptate;
b) hife septate;
c) unele, din hife septate, altele, din hife neseptate;
d) toate răspunsurile sunt false.
19. Virusurile din familiile Papovaviridae, Adenoviridae şi Herpesviridae au genomul constituit din:
a) ADN monocatenar;
b) ADN dublucatenar;
c) ADN parţial dublucatenar;
d) ARN dublucatenar.
20. La bacterii, o unitate ribozomală este constituită din:
a) 21 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr;
b) 21 tipuri de proteine şi un tip de ARNr;
c) 55 tipuri de proteine şi trei tipuri de ARNr;
d) 34 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr.
GRILA nr. II

1. În natură, bacteriile nesporogene se găsesc:
a) numai sub formă de spori;
b) numai sub formă de celule vegetative;
c) bacteriile nesporogene nu trăiesc în medii naturale;
d) nici o afirmaţie nu este corectă.
2. Care din următoarele componente fac parte obligatoriu din structura celulei vegetative a bacteriilor:
a) peretele celular;
b) membrana citoplasmatică;
c) capsula;
d) glicocalixul.
51. Bacteriile amfitricha posedǎ:
a) un singur cil dispus polar;
b) câte un cil sau câte un smoc de cili situaţi la fiecare extremitate;
c) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
d) un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei.
52. La bacteriile din genul Bacillus, sporii pot avea poziţie:
a) centralǎ, subterminalǎ, lateralǎ;
b) centralǎ, subterminalǎ, terminalǎ;
c) subterminalǎ, lateralǎ, terminalǎ;
d) numai subterminalǎ
53. Sub acţiunea penicilinei şi a lizozimului, bacteriile Gram pozitive se transformǎ în:
a) sferoplaşti;
b) protoplaşti;
c) forme R;
d) forme S.
54. Acizii teichoici şi teichuronici se întâlnesc în compoziţia chimicǎ a:
a) sporilor bacterieni;
b) peretelui celular al bacteriilor Gram negative;
c) peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive;
d) peretelui celular al micoplasmelor.
Grila III
2. Care dintre următoarele familii virale necesită în cursul replicării lor o reverstranscriptază:
a) Parvoviridae;
b) Poxviridae;
c) Retroviridae;
d) Herpesviridae.
3. Care dintre următoarele genuri de ciuperci microscopice au miceliul constituit din hife septate:
a) Mucor;
b) Penicillium;
c) Aspergillus;
d) Absidia.
5. Care dintre următoarele specii bacteriene formează capsulă adevărată:
a) Klebsiella pneumoniae;
b) Bacillus anthracis;
c) Pasteurella multocida;
d) Staphylococcus aureus.
8. Alegeţi expresiile false privind sporii bacterieni:
a) sunt forme de multiplicare;
b) sunt forme de rezistenţă;
c) sunt sensibili la antibiotice;
d) sunt termorezistenţi.