Microbiologie Grila 30

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 30

1. În cadrul speciei Pasteurella multocida există următoarele subspecii:
a) subspecia haemolztica;
b) subspecia galicida;
c) subspecia septica;
d) subspecia multocida.

2. Pasteurella multocida prezintă următoarele proprietăţi biochimice:
a) fermentează glucoza, zaharoza şi nu fermentează lactoza;
b) fermentează lactoza şi nu fermentează glucoza şi zaharoza;
c) produce indol, H2S şi catalază;
d) nu produce catalază, produce indol şi H2S.
3. Mannheimia haemolytica prezintă următoarele caracteristici:
a) este hemolitică, se dezvoltă pe mediul Mac Conkey;
b) este hemolitică, nu se dezvoltă pe mediul Mac Conkey;
c) produce indol;
d) nu produce indol.
4. Specia Actinobacillus pleuropneumoniae prezintă următoarele proprietăţi
a) necesită pt. dezvoltare factorul V şi factorul X;
b) necesită pt. dezvoltare factorul V;
c) este hemolitică şi produce urează;
d) este hemolitică şi nu produce urează.
5. Actinobacillus lignieresi prezintă următoarele proprietăţi morfologice şi biochimice:
a) cocobacil, nesporogen, necapsulogen, imobil, Gram negativ;
b) cocobacil, nesporogen, capsulogen, ciliat, Gram negativ;
c) produce indol, nu hidrolizează urea, reduce albastru de metilen;
d) nu produce indol, hidrolizează urea, reduce albastru de metilen.
6. Haemophilus parasuis produce la suine:
a) poliserozita infecţioasă;
b) pleuropneumonia infecţioasă;
c) actinobaciloza;
d) meningoencefalita tromboembolică.
7. Pseudomona aeruginosa prezintă următoarele proprietăţi biochimice:
a) produce urează, oxidază, catalază;
b) este hemolitică;
c) reduce nitraţii în nitriţi şi hidrolizează gelatina;
d) nu produce indol şi nici hidrogen sulfurat.
8. Burkholderia mallei prezintă următoarele proprietăţi:
a) bacil Gram negativ, necapsulat, nesporulat, ciliat;
b) bacil Gram negativ, necapsulat, nesporulat, neciliat;
c) parazit intracelular obligatoriu;
d) hidrolizează amidonul şi poli-β-hidroxibutiratul.
9. La infecţia experimentală cu Burkholderia pseudomallei cele mai receptive animale de laborator sunt:
a) cobaiul şi hamsterul;
b) cobaiul şi şobolanul;
c) cobaiul şi şoarecele alb;
d) porumbelul şi hamsterul.
10. KLebsiella pneumoniae prezintă următoarele proprietăţi:
a) este nesporogenă, imobilă, capsulogenă, unele tulpini posedă pili;
b) este nesporogenă, mobilă, capsulogenă;
c) fermentează glucoza, produce urează şi lizindecarboxilază;
d) fermentează glucoza, nu produce urează şi lizindecarboxilază.
11. Pe mediile TSI şi MILF Serratia marcescens se comportă asemănător cu:
a) Salmonella serotipul typhi;
b) Salmonella serotipul enteritidis;
c) Escherichia coli;
d) Proteus vulgaris.
12. Yersinia pestis produce:
a) ciuma la om;
b) yersinioză la om şi animale;
c) gura roşie la salmonide;
d) yersinioză la păsări
13. Yersinia pseudotuberculosis prezintă următoarele proprietăţi biochimice:
a) fermentează glucoza, nu fermentează lactoza;
b) fermentează glucoza şi lactoza;
c) nu produce indol, produce hidrogen sulfurat;
d) produce indol, nu produce hidrogen sulfurat.
14. Antigenele somatice ale bacteriilor din genul Salmonella sunt:
a) termostabile şi alcoolorezistente;
b) termostabile şi alcoolosensibile;
c) termolabile şi alcoolorezistente;
d) termolabile şi alcoolosensibile.
15. Antigenele de suprafaţă (Vi) ale S. typhi, S. paratiphi şi S. dublin sunt:
a) termolabile, insensibile la alcool, insensibile la formol;
b) termostabile, insensibile la alcool, insensibile la formol;
c) termolabile, sensibile la alcool, insensibile la formol;
d) termolabile, insensibile la alcool, sensibile la formol.
16. Bacteriile din genul Salmonella prezintă următoarele proprietăţi biochimice:
a) fermentează glucoza, metabolizează citratul de amoniu ca unică sursă de carbon, reduce nitraţii în nitriţi;
b) fermentează glucoza, metabolizează citratul de amoniu ca unică sursă de carbon, nu reduce nitraţii în nitriţi;
c) nu produce indol, nici urează;
d) nu produce indol, produce urează.
17. Escherichi coli rezistă:
a) o oră la 55ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
b) o oră la 65ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
c) 30 minute la 55ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
d) 30 minute la 70ºC, 55 zile în fecale şi gunoiul de grajd.
18. Escherichia coli are următoarele proprietăţi biochimice:
a) produce indol, H2S şi urează;
b) produce indol, nu produce H2S şi urează;
c) produce indol, nu produce H2S şi produce urează;
d) nu produce indol, nici H2S şi nici urează.
19. Tulpinile patogene de Escerihia coli aparţin uneia din următoarele grupe:
a) enteroinvazice;
b) enterohemolitice;
c) enterotoxice;
d) septicotoxice.
20. Factorii de virulenţă la E. coli sunt reprezentaţi de :
a) capsula poliglucidică;
b) fimbriile;
c) hemolizinele α şi β;
d) exotoxinele.
21. Corynebacterium ovis determină:
a) abcese şi limadenită cervicală la porc şi viţel;
b) infecţii genitourinare la oi şi capre;
c) limadenită cazeoasă la oi şi limfangită ulceroasă la cal;
d) polinefrită şi cistită la bovine.
22. Rhodococcus equi prezintă următoarele caractere:
a) produce catalază, reduce nitraţii în nitriţi;
b) nu produce catalază, reduce nitraţii în nitriţi;
c) este urează negativ şi slab hemolitic;
a) este urează pozitiv şi slab hemolitic.
23. Corinebacterium renale prezintă următoarele caractere culturale:
a) colonii mici, opace, uscate, alb cenuşii sau crem;
b) colonii mari, opace, uscate, alb cenuşii sau crem;
c) colonii mici, transparente, umede, alb cenuşii sau crem;
d) colonii mari, transparente, umede, alb cenuşii sau crem.
24. Alegeţi variantele adevărate privind C. bovis:
a) este bacterie comensală a mucoasei galactofore la vacă;
b) fermentează maltoza, dextroza şi galactoza;
c) formează colonii mici, punctiforme de tip R;
d) produce mamite şi endometrite la vacă.
25. Arcanobacter pyogenes elaborează următoarele tipuri de specii moleculare:
a) exotoxine proteice;
b) neuraminidaze;
c) proteaze;
d) bacteriocine.
26. Actinomyces bovis prezintă următoarele caractere morfologice:
a) bacil mic, fin;
b) necilogen, necapsulogen, nesporogen, neacidorezistent;
c) bacil mare, cu capetele rotunjite;
d) nesporogen, ciliat, uşor acidorezistent.
27. Listeria monocytogenes este patogenă experimental pentru:
a) cobai, iepure, şoarece şi nepatogenă pentru porumbel;
b) cobai, porumbel, şoarece şi nepatogenă pentru iepure;
c) porumbel, iepure şi nepatogenă pentru cobai şi şoarece;
d) porumbel, iepure, şoarece şi nepatogenă pentru cobai.
28. E. rhusiopathiae preyintă următoarele proprietăţi biochimice:
a) nu produce catalază, produce hidrogen sulfurat, nu produce indol;
b) este nehemolitic;
c) produce catalază şi hidrogen sulfurat, nu produce indol;
d) este hemolitic.
29. Alegeţi expresiile adevărate privind toxina tetanică:
a) este de natură proteică;
b) este de natură glicoproteică;
c) conţine două componente: tetanolizina şi tetanospasmina;
d) conţine trei componente: tetanolizina, tetanospasmina şi neurospasmina.
30. Alegeţi expresiile adevărate pentru C. septicum:
a) este hemolitic;
b) nu produce indol;
c) coagulează lent laptele turnesolat;
d) lichefiază gelatina.
31. În celulele donatoare întotdeauna conjugonul (repliconul) este asociat:
a) unui mezozom;
b) materialului nuclear;
c) mai multor ribozomi;
d) membranei citoplasmatice.
32. După mărimea segmentului de material genetic afectat, mutaţiile pot fi:
a) spontane;
b) induse;
c) punctiforme;
d) extinse.
33. După posibilitatea de a se exprima fenotipic mutaţiile pot fi:
a) imperceptibile;
b) perceptibile;
c) letale ;
d) recesive.
34. Celulele F- devenite F+, în urma procesului de conjugare produc în descendenţă:
a) numai celule F+;
b) atât celule F+ cât şi celule F-;
c) numai celule Hfr;
d) numai celule F-.
35. Endonucleazele de tip II acţionează condiţionat de :
a) S-adenozil metionină;
b) ATP;
c) ioni de Mg2+;
d) ioni de Ca 2+.
36. Transferul de material genetic prin conjugare de la o bacterie F’ la o bacterieF-, se numeşte:
a) recombinare de înaltă frecvenţă;
b) sexducţie (F ducţie);
c) recombinare specializată;
d) recombinare generalizată.
37. În cadrul reacţiilor catabolice ale bacteriilor, aminoacizii sunt degradaţi prin:
a) dezaminare;
b) decarboxilare;
c) aminare directă;
d) transaminare.
38. În cadrul reacţiilor catabolice acizii graşi, după activare prin coenzima A, sunt degradaţi prin:
a) beta-oxidare;
b) cetooxidare;
c) hidroxioxidare;
d) fosforilare.
39. În compoziţia chimică a bacteriilor glucidele reprezintă:
a) 15-20%;
b) 10-25%;
c) 4-25%;
d) 5-30%.
40. Celuloza se găseşte în compoziţia chimică a bacteriilor numai:
a) în celulele vegetative;
b) în spori;
c) atât în celule vegetative ,cât şi în spori;
d) nici un răspuns nu este adevărat.
41. După permanenţa sintezei lor, enzimele bacteriene se clasifică în:
a) constitutive;
b) adaptative;
c) mutative;
d) letale.
42. Bacteriile pigmentogene se clasifică în:
a) cromofobe;
b) cromofore;
c) cromogene;
d) cromopare.
43. În compoziţia chimică a bacteriilor apa se găseşte sub formă:
a) liberă;
b) legată;
c) cristalizată;
d) disociată.
44. Bacteriile mezofile se multiplică la temperaturi cuprinse între:
a) 4-30ºC, optim 24ºC;
b) 10-45ºC, optim 35-37ºC;
c) 15-85ºC, optim 55ºC;
d) 30-45ºC, optim 35-37ºC.
45. Bacteriile iradiate cu UV, aparent moarte, îşi pot recăpăta viabilitatea prin expunere:
a) la acţiunea luminii solare;
b) la acţiunea luminii difuze;
c) la acţiunea rapidă a razelor UV;
d) la întuneric.
46. Metabolismul bacteriilor încetează atunci când ,,activitatea apei- Wa ,, este cuprinsă între:
a) 0,60-0,65;
b) 0,20-0,45;
c) 0,70-0,85;
d) 0,40-0,65.
47. Principalele procedee de multiplicare asexuată la bacterii sunt:
a) diviziunea directă;
b) conjugarea;
c) înmugurirea;
d) transformarea.
48. Diviziunea directă la bacterii se realizează prin:
a) corpi elementari;
b) fragmentare;
c) sept transversal;
d) strangulare.
49. În cursul proceselor de fermentaţie:
a) substratul se oxidează parţial;
b) substratul se oxidează total;
c) atât donatorul de H , cât şi acceptorul de H sunt substaţe organice;
d) atât donatorul de H , cât şi acceptorul de H sunt substaţe anorganice.
50. Escherichia coli se conservă mai bine la temperatura de :
a) -20ºC;
b) -2ºC;
c) 24ºC;
d) 37ºC;

Leave a Comment