Microbiologie Grila 29

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 29

1. Componentele obligatorii ale învelişulyui unei celule vegetative bacteriene sunt:
a) peretele celular;
b) membrana citoplasmaticǎ;
c) capsula;
d) glicocalixul.

2. Ribozomii bacterieni au o constantǎ de sedimentare de:
a) 20 S;
b) 70 S;
c) 50 S;
d) 30 S.

3. Componentele structurale ale învelişului unui spor prezintǎ urmǎtoarea succesiune, de la interior spre exterior:
a) membranǎ sporalǎ, tunici, cortex, exosporium;
b) membranǎ sporalǎ, cortex, exosporium, tunici;
c) membranǎ sporalǎ, cortex, tunici, exosporium.
d) Cortex, membranǎ sporalǎ, tunici, exosporium.

4. La bacteriile Gram negative, blefaroplastul este alcǎtuit din:
a) un singur disc;
b) douǎ discuri;
c) trei discuri;
d) patru discuri.

5. Spaţiul periplasmic se întâlneşte:
a) numai la micoplasme;
b) numai la bacteriile Gram pozitive;
c) numai la bacteriile Gram negative;
d) la toate bacteriile.

6. Bacteriile sunt organisme vii:
a) cu organizare subcelularǎ;
b) pluricelulare, cu organizare de tip procariot;
c) unicelulare, cu organizare de tip eucariot;
d) unicelulare, cu organizare de tip procariot.

7. Principalul procedeu de multiplicare asexuatǎ la bacterii este:
a) diviziunea directǎ;
b) conjugarea;
c) transducţia;
d) transformarea.

8. Transformarea este transferul de material genetic de la o celulǎ donatoare la o celulǎ acceptoare, dupǎ ce acesta a fost eliberat din celula donatoare prin:
a) autolizǎ;
b) intermediul unui bacteriofag;
c) exocitozǎ;
d) extracţie chimicǎ.

9. Peptidoglicanul sau mureina este:
a) un homopolimer;
b) un heteropolimer;
c) un monomer;
d) un dimer.

10. Fimbriile sunt organite cu structurǎ chimicǎ:
a) proteicǎ;
b) lipidicǎ;
c) glucidicǎ;
d) lipoproteicǎ.

11. Bacteriile amphitricha posedǎ:
a) un singur cil dispus polar;
b) câte un cil sau câte un smoc de cili, situaţi la fiecare extremitate;
c) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
d) un smoc de cili, situat la o singurǎ extremitate a celulei.

12. Bacteriile care se multiplicǎ la presiune hidrostaticǎ foarte mare se numesc:
a) Barodure;
b) Stenobare;
c) Euribare;
d) Barofobe.

13. În compoziţia chimicǎ a virusurilor existǎ:
a) Ambele tipuri de acizi nucleici;
b) Numai ADN;
c) Numai ARN;
d) Un singur tipi de acid nucleic, la unele numai ADN, la altele numai ARN.

14. Ciupercile microscopice îşi obţin energia necesarǎ proceselor lor vitale prin:
a) fotosintezǎ;
b) degradarea substanţelor chimice;
c) unele prin fotosintezǎ, altele prin degradarea substanţelor chimice;
d) toate afirmaţiile sunt false.

15. În cazul recombinǎrii generalizate, fragmentul de ADN strǎin poate fi incorporat în genomul celulei acceptoare prin unul din urmǎtoarele mecanisme moleculare:
a) recombinare situs specificǎ;
b) prin rupere-reunire;
c) prin copiere alternativǎ;
d) prin secvenţe de inserţie.

16. Indicatorii convenţionali folosiţi pentru a aprecia termorezistenţa bacteriilor sunt reprezentaţi de:
a) punctul termic mortal;
b) timpul termic mortal;
c) limita termicǎ mortalǎ;
d) zona termicǎ mortalǎ.

17. Virusurile din familia Papovaviridae, Adenoviridae şi Herpesviridae au genomul constituit din:
a) ARN monocatenar;
b) ARN dublucatenar;
c) ADN dublucatenar;
d) ADN monocatenar.

18. Identificaţi afirmaţia falsǎ referitoare la pilii F:
a) prezintǎ canal axial;
b) sunt alcǎtuiţi din molecule proteice;
c) intervin în transferul de material genetic prin conjugare;
d) conferǎ bacteriei calitatea de acceptor.

19. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi endogeni la ciupercile microscopice:
a) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii;
b) sporangiosporii, conidiosporii, blastosporii, macroconidia;
c) blastosporii, aleurisporii, ascosporii, bazidiosporii;
d) sporangiosporii, conidiosporii, artrosporii.

20. Capsida viralǎ este constituitǎ din:
a) un singur tip de proteine;
b) mai multe tipuri deproteine;
c) din unul sau mai multe tipuri de proteine;
d) din proteine şi fosfolipide.

21. Selectaţi testele prin care se evidenţiazǎ acţiunea oxidoreducǎtoare a enzimelor bacteriene:
a) testul catalazei;
b) testul indolului;
c) testul ureazei;
d) testul de reducere a albastrului de metilen.

22. Selectaţi mediile de culturǎ naturale:
a) Laptele ecremat;
b) Serul sangvin;
c) Bulionul cu ser;
d) Agarul cu sânge.

23. Pe mediul TSI se apreciazǎ:
a) fermentarea glucozei;
b) fermentarea lactozei şi zaharozei;
c) producţia de hidrogen sulfurat;
d) producţia de ureazǎ.

24. Pasteurizarea înaltǎ se realizeazǎ:
a) 30 minute, la 60-65˚C;
b) 10 minute, la 70-75˚C;
c) 20 minute, la 60-65˚C;
d) câteva secunde, la 85-95˚C.

25. Yersinia pestis produce:
a) ciuma la om;
b) yersinioză la om şi animale;
c) gura roşie la salmonide;
d) yersinioză la păsări.

26. Antigenele somatice ale bacteriilor din genul Salmonella sunt:
a) termostabile şi alcoolorezistente;
b) termostabile şi alcoolosensibile;
c) termolabile şi alcoolorezistente;
d) termolabile şi alcoolosensibile.

27. Rezultatele antibiogramei prin metoda diluţiilor se exprimǎ prin:
a) Diametrul zonelor de inhibiţie;
b) CMI;
c) DLM;
d) DL50.

28. Pasteurella multocida prezintă următoarele proprietăţi biochimice:
a) fermentează glucoza, zaharoza şi nu fermentează lactoza;
b) fermentează lactoza şi nu fermentează glucoza şi zaharoza;
c) produce indol, H2S şi catalază;
d) nu produce catalază, produce indol şi H2S.

29. Alegeţi expresiile adevărate pentru C. septicum:
a) este hemolitic;
b) nu produce indol;
c) coagulează lent laptele turnesolat;
d) lichefiază gelatina.

30. Pentru izolarea stafilococilor din probe contaminate se folosesc medii speciale de izolare:
a) Mac Conkey, Chapman, Bayrd –Parker;
b) Chapman, Bayrd –Parker, Levin;
c) Bayrd –Parker, Vogel-Johnson, Sabouraud;
d) Chapman, Bayrd –Parker, Vogel- Johnson,

31. Identificaţi afirmaţiile false privind agarul din compoziţia mediilor de culturǎ solide sau semisolide:
a) este rezistent la acţiunea enzimelor bacteriene;
b) reprezintǎ sursǎ nutritivǎ pentru bacterii;
c) se solidificǎ la 65˚C;
d) se obţine din corpul unor alge marine.

32. Principalele substanţe cu rol toxic elaborate de stafilococi sunt reprezentate de:
a) Hemolizine, leucocidine, enterotoxine, toxina epidermolitică – exfoliantă, proteina A;
b) Hemolizine, hialuronidaza, coagulaza, nucleaze, proteina A;
c) Hialuronidază, coagulază, leucocidină, hemolizine, proteina A;
d) Hemolizine, enterotoxine, coagulază, lipaze, nucleaze.

33. Poliglucidul C din peretele celular al majorităţii tulpinilor de streptococ, ajută la stabilirea:
a) Grupei serologice (serogrupa);
b) Tipului serologic (serotipul);
c) Hipersensibilitatea de tip întârziat;
d) Patogenitatea streptococului.

34. Bacillus anthracis elaborează o toxină constituită din 3 fracţiuni antigenice distincte. Care sunt acestea ?
a) Fracţiunea I este o fosfoglicoproteină cu acţiune edematogenă, fracţiunea II este o proteină cu acţiune puternic edematogenă, fracţiunea III are efect letal;
b) Fracţiunea I este o fosfoglicoproteină cu acţiune imunogenă, fracţiunea II este o proteină cu acţiune puternic edematogenă, fracţiunea III are efect letal;
c) Fracţiunea I este o proteină cu acţiune edematogenă, fracţiunea II este o fosfoglicoproteină cu acţiune imunogenă, fracţiunea III are efect letal;
d) Fracţiunea I are efect leatal, fracţiunea II este o proteină cu acţiune puternic imunogenă, fracţiunea III este o fosfoglicoproteină cu efect edematogen.

35. Interpretarea tsetului catalazei se face:
a) dupǎ 1-3 ore;
b) dupǎ 24 ore;
c) dupǎ 15 minute;
d) imediat (ex tempore).

36. Care dintre următoarele specii de Clostridium produc în geloza Veillon colonii pufoase:
a) C. tetani, C. perfringens, C. botulinum;
b) C. perfringens, C. butiricum, C. tetanomorphum;
c) C. putrefaciens, C. perfringens, C. chauvoei;
d) C. tetani, C. chauvoei, C. septicum.

37. Pentru imunoprofilaxia tetanosului, în funcţie de situaţia epidemiologică se utilizează:
a) Anatoxina tetanică;
b) Serul antitetanic;
c) Vaccin viu atenuat;
d) Sporovaccin.

38. Coloraţia Gram face parte din categoria metodelor de colorare:
a) simple;
b) complexe;
c) uzuale;
d) speciale.

39. Haemophilus parasuis produce la suine:
a) poliserozita infecţioasă;
b) pleuropneumonia infecţioasă;
c) actinobaciloza;
d) meningoencefalita tromboembolică.

40. Burkholderia mallei prezintă următoarele proprietăţi:
a) bacil Gram negativ, necapsulat, nesporulat, ciliat;
b) bacil Gram negativ, necapsulat, nesporulat, neciliat;
c) parazit intracelular obligatoriu;
d) hidrolizează amidonul şi poli-β-hidroxibutiratul.

41. Selectaţi caracteristicile toxinei botulinice:
a) exsotoxinǎ de naturǎproteicǎ, termolabilǎ;
b) exotoxinǎ de naturǎ proteicǎ, termostabilǎ;
c) este inactivatǎ de permanganatul de potasiu şi de alcool;
d) nu este inactivatǎ de permanganatul de potasiu şi de alcool.

42. Următoarele specii patogene ale genului Clostridium sunt toxigene şi virulente:
a) C. chauvoei, C. perfringens, C. novyi, C. septicum;
b) C. chauvoei, C. histolyticum, C. bifermentans, C. sporogenes;
c) C. botulinum, C. butiricum, C. perfringens, C. septicum;
d) C. butiricum, C. bifermentans, C. sporogenes, C. histolyticum.

43. Care din urmǎtoarele medii de culturǎ permit evidenţierea reacţiei de hidrolizǎ a ureei:
a) Christensen;
b) TSI;
c) MIU;
d) Drigalski.

44. Membranele filtrante constituite din acetat de celulozǎ au dimensiunile porilor cuprinse între:
a) 1 nm şi 18 μm;
b) 10 nm şi 8 μm;
c) 100 nm şi 18 μm;
d) 100 nm şi 8 μm.

45. Actinomyces bovis prezintă următoarele caractere morfologice:
a) bacil mic, fin;
b) necilogen, necapsulogen, nesporogen, neacidorezistent;
c) bacil mare, cu capetele rotunjite;
d) nesporogen, ciliat, uşor acidorezistent.

46. E. rhusiopathiae prezintă următoarele proprietăţi biochimice:
a) nu produce catalază, produce hidrogen sulfurat, nu produce indol;
b) este nehemolitic;
c) produce catalază şi hidrogen sulfurat, nu produce indol;
d) este hemolitic.

47. Rhodococcus equi prezintă următoarele caractere:
a) produce catalază, reduce nitraţii în nitriţi;
b) nu produce catalază, reduce nitraţii în nitriţi;
c) este urează negativ şi slab hemolitic;
d) este urează pozitiv şi slab hemolitic.

48. Corynebacterium ovis determină:
a) abcese şi limfadenită cervicală la porc şi viţel;
b) infecţii genitourinare la oi şi capre;
c) limadenită cazeoasă la oi şi limfangită ulceroasă la cal;
d) polinefrită şi cistită la bovine.

49. Arcanobacter pyogenes elaborează următoarele tipuri de specii moleculare cu rol în patogenitate:
a) exotoxine proteice;
b) neuraminidaze;
c) proteaze;
d) bacteriocine.

50. Escherichia coli rezistă:
a) o oră la 55ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
b) o oră la 65ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
c) 30 minute la 55ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
d) 30 minute la 70ºC, 55 zile în fecale şi gunoiul de grajd.

Leave a Comment