Microbiologie Grila 28

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 28

1. Bacteriile sunt organisme vii:
a) cu organizare subcelulară;
b) pluricelulare, cu organizare de tip procariot;
c) unicelulare, cu organizare de tip eucariot;
d) unicelulare, cu organizare de tip procariot;
e) pluricelulare, cu organizare de tip eucariot;

2. În natură bacteriile se găsesc:
a) numai sub formă de spori;
b) numai sub formă de celule vegetative;
c) unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă de celule vegetative, când sub formă de spori;
d) numai sub formă de rezistenţă;
e) nici un răspuns nu este adevărat;

3. Leptospirele au formă de:
a) spiril;
b) spirochet;
c) vibrion;
d) cocobacil;
e) bacil;

4. Componentele obligatorii ale învelişului unei celule vegetative bacteriene sunt:
a) peretele celular;
b) membrana citoplasmatică;
c) capsula;
d) glicocalixul;
e) peretele celular şi membrana citoplasmatică;

5. La bacteriile Gram negative blefaroplastul este alcătuit din:
a) un singur disc;
b) două discuri;
c) trei discuri;
d) patru discuri;
e) bacteriile Gram negative nu posedă blefaroplaşti;

6. Care din următoarele specii bacteriene au dimensiuni mari:
a) rickettsiile, micoplasmele;
b) Salmonella bongori, Escherichia coli;
c) Pasteurella multocida, Brucella melitensis;
d) Clostridium septicum, Bacillus anthracis;
e) Leptospira interrogans;

7. Peptidoglicanul sau mureina este:
a) un homopolimer;
b) un heteropolimer;
c) un monomer;
d) un dimer;
e) un heptamer;

8. Care din următoarele specii bacteriene formează capsulă adevărată:
a) Staphylococcus aureus;
b) Pasteurella multocida;
c) Bacillus anthracis;
d) Salmonella enterica;
e) Brucella suis;

9. Ribozomii bacterieni au o constantă de sedimentare de:
a) 20 S;
b) 70 S;
c) 50 S;
d) 30 S;
e) 40 S;

10. Componentele structurale ale învelişului unui spor prezintă următoarea succesiune, de la interior spre exterior:
a) membrana sporală, tunici, cortex, exosporium;
b) membrana sporală, cortex, exosporium, tunici;
c) membrana sporală, cortex, tunici, exosporium;
d) cortex, membrana sporală, tunici, exosporium;
e) sporii au înveliş nestructurat;

11. Principalul procedeu de multiplicare asexuată la bacterii este:
a) diviziunea directă;
b) conjugarea;
c) transformarea;
d) transducţia;
e) înmugurirea;

12. Fimbriile sunt organite cu structură chimică:
a) proteică;
b) lipidică;
c) glucidică;
d) lipopolizaharidică;
e) lipoproteică;

13. Spaţiul periplasmic se întâlneşte:
a) numai la micoplasme;
b) numai la bacteriile Gram pozitive;
c) numai la bacteriile Gram negative;
d) la toate bacteriile;
e) numai la bacteriile sporogene;

14. Transformarea este transferul de material genetic de la o celulă donatoare la o celulă acceptoare, după ce acesta a fost eliberat din celula donatoare prin:
a) autoliză sau extracţie chimică;
b) intermediul unui bacteriofag;
c) exocitoză;
d) difuzie facilitată;
e) dializă;
15. Endonucleazele bacteriene de tip I prezintă proprietăţi caracteristice. Identificaţi afirmaţia falsă:
a) au masă moleculară mai mare;
b) sunt constituite din mai multe subunităţi;
c) sunt constituite dintr-o singură unitate;
d) acţionează condiţionat de S-adenozil-metionină;
e) acţionează condiţionat de ATP şi ionii de magneziu;

16. În compoziţia chimică a virusurilor există:
a) ambele tipuri de acizi nucleici;
b) numai ADN;
c) numai ARN;
d) un singur tip de acid nucleic, la unele numai ADN, la altele numai ARN;
e) toate virusurile au acelaşi tip de acid nucleic;

17. Care din următoarele familii încadrează virusuri de dimensiuni mici:
a) Rhabdoviridae;
b) Parvoviridae;
c) Poxviridae;
d) Filoviridae;
e) Herpesviridae;
18. Care din următoarele familii încadrează virusuri cu genom ARN dublucatenar:
a) Picornaviridae şi Caliciviridae;
b) Reoviridae şi Birnaviridae;
c) Rhabdoviridae şi Filoviridae;
d) Paramyxoviridae şi Reoviridae;
e) Picornaviridae şi Birnaviridae;
19. Din punct de vedere chimic pericapsida virusurilor este constituită:
a) numai din proteine;
b) numai din glico-proteine;
c) din proteine, lipide şi glucide;
d) predominant din lipide;
la unele numai din proteine, la altele numai din lipide;

20. Capsida virală este constituită din:
a) un singur tip de proteine;
b) mai multe tipuri de proteine;
c) din unul sau mai multe tipuri de proteine;
d) din proteine şi fosfolipide;
e) din proteine şi glucide;

21. Selectaţi programul de autoclavare cel mai frecvent utilizat:
A. 180C/ 1h/2 atm;
B. 180C/ 0,5h/2 atm;
C. 120C/ 0,5h/1 atm;
D. 150C/ 1h/1 atm

22. Ordinea corectă a etapelor efectuării frotiurilor este:
A. etalarea, uscarea, fixarea, colorarea;
B. etalarea, fixarea, colorarea, uscarea;
C. etalarea, colorarea uscarea, fixarea;
D. etalarea, fixarea, uscarea, colorarea.

23. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru cultivarea bacteriilor anaerobe:
A. Mac Conkey;
B. Geloza Veillon;
C. Chapman;
D. Cartof glicerinat.

24 Rezultatele antibiogramei prin metoda diluţiilor se exprimă prin:
A. Diametrul zonelor de inhibiţie;
B. CMI;
C. DLM;
D. DL50.

25. Selectaţi o metodă de colorare pentru evidenţierea sporilor bacterieni:
A. Casares-Gill;
B. Giemsa;
C. Albastru de toluidină;
D. Verde de malachit.

26 .Pentru evidenţierea metabolizării triptofanului din mediu se aplică testul:
A. De evidenţire a H2S;
B. De evidenţiere a indolului;
C. Lecitinazei;
D. CAMP.

27. Testul catalazei se încadrează în categoria de reacţii biochimice:
A. Complexe;
B. De evidenţierea a proprietăţilor glucidolitice;
C. De evidenţiere a enzimelor active faţă de substanţele ce conţin azot în moleculă;
D. De evidenţiere a enzimelor oxidante şi reducătoare.

28. În timpul operaţiei de însămânţare , flambarea gurii eprubetei este:
A. Obligatorie, înainte de însămânţare;
B. Obligatorie, după însămânţare;
C. Obligatorie, înainte şi după însămânţare;
D. Obligatorie, înainte de însămânţare, facultativă după însămânţare

29. Selectaţi ingredientele (utilizate la prepararea mediilor de cultură), rezultate prin digestie enzimatică:
A. Hidrolizat de cazeină;
B. Peptonă;
C. Apă,
D. NaCl.

30. În coloraţia cu verde de malachit a doua soluţie colorantă este:
A. fuxina;
B. violetul de genţiana;
C. tuş de China;
D. albastru de metilen.

31. Pasteurella multocida prezintă următoarele proprietăţi biochimice:
a) fermentează glucoza, zaharoza şi nu fermentează lactoza;
b) fermentează lactoza şi nu fermentează glucoza şi zaharoza;
c) produce indol, H2S şi catalază;
d) nu produce catalază, produce indol şi H2S.

32. Haemophilus parasuis produce la suine:
a) poliserozita infecţioasă;
b) pleuropneumonia infecţioasă;
c) actinobaciloza;
d) meningoencefalita tromboembolică.

33. Burkholderia mallei prezintă următoarele proprietăţi:
a) bacil Gram negativ, necapsulat, nesporulat, ciliat;
b) bacil Gram negativ, necapsulat, nesporulat, neciliat;
c) parazit intracelular obligatoriu;
d) hidrolizează amidonul şi poli-β-hidroxibutiratul.

34.Yersinia pestis produce:
a) ciuma la om;
b) yersinioză la om şi animale;
c) gura roşie la salmonide;
d) yersinioză la păsări

35.Antigenele somatice ale bacteriilor din genul Salmonella sunt:
a) termostabile şi alcoolorezistente;
b) termostabile şi alcoolosensibile;
c) termolabile şi alcoolorezistente;
d) termolabile şi alcoolosensibile..

36. Escherichi coli rezistă:
a) o oră la 55ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
b) o oră la 65ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
c) 30 minute la 55ºC, 45 zile în fecale şi gunoiul de grajd;
d) 30 minute la 70ºC, 55 zile în fecale şi gunoiul de grajd.

37. Corynebacterium ovis determină:
a) abcese şi limadenită cervicală la porc şi viţel;
b) infecţii genitourinare la oi şi capre;
c) limadenită cazeoasă la oi şi limfangită ulceroasă la cal;
d) polinefrită şi cistită la bovine.

38. Rhodococcus equi prezintă următoarele caractere:
a) produce catalază, reduce nitraţii în nitriţi;
b) nu produce catalază, reduce nitraţii în nitriţi;
c) este urează negativ şi slab hemolitic;
d) este urează pozitiv şi slab hemolitic.

39. Arcanobacter pyogenes elaborează următoarele tipuri de specii moleculare:
a) exotoxine proteice;
b) neuraminidaze;
c) proteaze;
d) bacteriocine.

40. Actinomyces bovis prezintă următoarele caractere morfologice:
a) bacil mic, fin;
b) necilogen, necapsulogen, nesporogen, neacidorezistent;
c) bacil mare, cu capetele rotunjite;
d) nesporogen, ciliat, uşor acidorezistent.

41. E. rhusiopathiae prezintă următoarele proprietăţi biochimice:
a) nu produce catalază, produce hidrogen sulfurat, nu produce indol;
b) este nehemolitic;
c) produce catalază şi hidrogen sulfurat, nu produce indol;
d) este hemolitic.

42. Alegeţi expresiile adevărate pentru C. septicum:
a) este hemolitic;
b) nu produce indol;
c) coagulează lent laptele turnesolat;
d) lichefiază gelatina.

43. Pentru izolarea stafilococilor din probe contaminate se folosesc medii speciale de izolare:
a) Mac Conkey, Chapman, Bayrd –Parker;
b) Chapman, Bayrd –Parker, Levin;
c) Bayrd –Parker, Vogel- Johnson, Sabouraud;
d) Chapman, Bayrd –Parker; Vogel- Johnson,

44.Principalele substanţe cu rol toxic elaborate de stafilococi sunt reprezentate de:
a) Hemolizine, leucocidine, enterotoxine, toxina epidermolitică – exfoliantă, proteina A
b) Hemolizine, hialuronidaza, coagulaza, nucleaze, proteina A;
c) Hialuronidază, coagulază, leucocidină, hemolizine, proteina A;
d) Hemolizine, enterotoxine, coagulază, lipaze, nucleaze.

45. Poliglucidul C din peretele celular al majorităţii tulpinilor de streptococ, ajută la stabilirea:
a) Grupei serologice (serogrupa);
b) Tipului serologic (serotipul);
c) Hipersensibilitatea de tip întârziat;
d) Patogenitatea streptococului.

46. Loca europeană a albinelor este produsă de:
a) Vagococcus apis;
b) Melisococcus pluton;
c) Enterococcus fluvialis;
d) Leuconostoc mesenteroides.

47. Bacillus anthracis elaborează o toxină constituită din 3 fracţiuni antigenice distincte. Care ?
a) Fracţiunea I este o fosfoglicoproteină cu acţiune edematogenă, fracţiunea II este o proteină cu acţiune puternic edematogenă, fracţiunea III are efect letal;
b) Fracţiunea I este o fosfoglicoproteină cu acţiune imunogenă, fracţiunea II este o proteină cu acţiune puternic edematogenă, fracţiunea III are efect letal;
c) Fracţiunea I este o proteină cu acţiune edematogenă, fracţiunea II este o fosfoglicoproteină cu acţiune imunogenă, fracţiunea III are efect letal;
d) Fracţiunea I are efect leatal, fracţiunea II este o proteină cu acţiune puternic imunogenă, fracţiunea III este o fosfoglicoproteină cu efect edematogen.

48.Următoarele specii patogene ale genului Clostridium sunt toxigene şi virulente:
a) C. chauvoei, C. perfringens, C. novyi, C. septicum;
b) C. chauvoei, C. histolyticum, C. bifermentans, C. sporogenes;
c) C. botulinum, C. butiricum, C. perfringens, C. septicum;
d) C. butiricum, C. bifermentans, C. sporogenes, C. histolyticum.

49. Care dintre următoarele specii de Clostridium produc în geloza Veillon colonii pufoase:
a) C. tetani, C. perfringens, C. botulinum;
b) C. perfringens, C. butiricum, C. tetanomorphum;
c) C. putrefaciens, C. perfringens, C. chauvoei;
d) C. tetani, C. chauvoei, C. septicum.
50. Pentru imunoprofilaxia tetanosului, în funcţie de situaţia epidemiologică se utilizează:
a) Anatoxina tetanică;
b) Serul antitetanic;
c) Vaccin viu atenuat;
d) Sporovaccin