Microbiologie Grila 25

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 25

1. În compoziţia chimică a bacteriilor există:
a. un singur tip de acid nucleic;
b. ambele tipuri de acizi nucleici;
c. la unele numai ADN;
d. la altele numai ARN.

2. Virusurile sunt microorganisme cu un mod de organizare:
a. celular;
b. pluricelular;
c. subcelular;
d. molecular.

3. Alegeţi expresiile potrivite privind virusurile:
a. sunt sensibile la antibiotice;
b. nu sunt sensibile la antibiotice;
c. sunt antigenice;
d. nu sunt antigenice.

4. Virusul febrei aftoase este un virus:
a. neurotrop;
b. limfotrop;
c. epiteliotrop;
d. pantrop.

5. Alegeţi expresiile potrivite privind ciupercile microscopice:
a. foosintetizante;
b. chimiosintetizante;
c. preferă materia organică de origine vegetală;
d. preferă materia organică de origine animală.

6. Care din următoarele specii bacteriene au dimensiuni mici:
a. micoplasmele;
b. Pasteurella;
c. Brucella;
d. Rickettsiile.

7. În compoziţia chimică a membranei citoplasmatice a celulei vegetative bacteriene există proteine cu rol:
a. de enzime;
b. plastic;
c. încă neprecizat;
d. aceasta nu conţine proteine.

8. Spaţiul periplasmic este prezent în structura peretelui celular al bacteriilor:
a. Gram pozitive;
b. Gram negative;
c. micoplasmelor;
d. levurilor.

9. Extremităţile hidrofobe ale moleculelor de fosfolipide din structura membranei citoplasmatice sunt dispuse:
a. spre exteriorul bistratului, în contact cu citoplasma;
b. spre exteriorul bistratului, în contact cu peretele celular;
c. spre interiorul bistratului de fosfolipide;
d. unele spre interiorul bistrtaului de fosfolipide, altele spre exteriorul bistratului de fosfolipide.

10. Din punct de vedere al capacităţii de a sintetiza capsulă, bacteriile se clasifică în:
a. capsulogene;
b. acapsulogene;
c. capsulate;
d. acapsulate.

11. Selectaţi speciile bacteriene capsulogene a căror capsulă este de natură poliglucidică:
a. Bacillus anthracis;
b. Klebsiella pneumoniae;
c. Streptococcus pneuminiae;
d. Pasteurella multocida.

12. Selectaţi expresiile adevărate privind forma sporilor bacterieni:
a. sferică;
b. ovală;
c. cilindrică;
d. icosaedrală.

13. La bacteriile din genul Bacillus, poziţia sporului în interiorul celulei vegetative în care se formează poate fi:
a. terminală;
b. subterminală;
c. centrală;
d. laterală.

14. Învelişul sporului, de la interior spre exterior, are următoarea succesiune:
a. cortex, intină, exină, exosporium;
b. intină, cortex, exină, exosporium;
c. exină, intină, cortex, exosporium;
d. exosporium, intină, cortex, exină.

15. În arhistructura capsidei virusurilor cu simetrie icosaedrală, capsomerele componente se dispun:
a. pentonii pe feţele icosaedrului;
b. pentonii la colţurile icosaedrului;
c. hexonii la colţurile icosaedrului;
d. hexonii pe feţele şi laturile icosaedrului.

16. Care din următoarele genuri încadrează ciuperci filamentoase cu miceliul neseptat:
a. Aspergillus;
b. Mucor;
c. Rhizopus;
d. Absidia.

17. La ciupercile microscopice, într-o bazidie se formează:
a. 2 bazidiospori;
b. 4 bazidiospori;
c. 6 bazidiospori;
d. 8 bazidiospori.

18. Blefaroplastul bacteriilor Gram negative ciliate este constituit:
a. din două discuri;
b. din trei discuri;
c. din patru discuri;
d. din cinci discuri.

19. Care din următoarele tipuri de plasmide codifică sinteza bacteriocinelor:
a. plasmidele F;
b. plasmidele R;
c. plasmidele Col;
d. plasmidele B.

20. Peretele celular al bacteriilor este o structură:
a. obligatorie;
b. facultativă;
c. la unele, obligatorie, la altele facultativă;
d. bacteriile nu au perete celular, au înveliş.

21. În timpul operaţiei de însămânţare, încălzirea la roşu a ansei de însămânţare este:
a. obligatorie numai înainte de însămânţare;
b. obligatorie numai după însămânţare;
c. obligatorie după scoaterea dopului şi înainte de repunerea dopului;
d. obligatorie înainte şi după însămânţare.

22. Testul catalazei se interpretează:
a. ex tempore (imediat);
b. după 1-3 ore;
c. după 24 de ore;
d. după 7 zile.

23. Pentru evidenţierea hidrolizei amidonului, soluţia revelatoare este:
a. apa oxigenată;
b. acetatul de plumb;
c. reactivul Ehrlich-Kovacs;
d. soluţia Lügol.

24. Care dintre următoarele ingrediente sunt indispensabile pentru prepararea unui mediu de cultură simplu:
a. apa distilată/ bidistilată;
b. clorura de sodiu;
c. ser sanguin;
d. antibiotice.

25. După frecvenţa şi scopul utilizării, metodele de colorare se împart în:
a. uzuale şi speciale;
b. uzuale şi complexe;
c. simple şi complexe;
d. simple şi speciale.

26. Pentru evidenţierea producţiei de hidrogen sulfurat se foloseşte:
a. reactivul Ehrlich-Kovacs;
b. acetatul de plumb;
c. soluţia Lügol;
d. albastrul de brom timol.

27. Agarul moale este utilizat în laborator pentru:
a. conservarea bacteriilor în colecţie;
b. examinarea mobilităţii bacteriilor;
c. cultivarea virusurilor;
d. cercetarea producţiei de bacteriocine.

28. Bulionul cu carne (mediul Kitt-Tarozzi) se foloseşte pentru:
a. cultivarea bacteriilor aerobe;
b. cultivarea bacteriilor anaerobe;
c. cultivarea micoplasmelor;
d. cultivarea rickettsiilor.

29. În timpul operaţiei de însămânţare, încălzirea gurii eprubetei este:
a. obligatorie doar înainte de însămânţare;
b. obligatorie doar după însămânţare;
c. obligatorie după scoaterea dopului şi înainte de repunerea dopului;
d. obligatorie înainte de însămânţare, facultativă după însămânţare.
30. Probele destinate examenului microbiologic, recoltate şi ambalate corespunzător, se expediază către laborator împreună cu un document oficial, întocmit şi semnat de medicul veterinar, numit:
a. buletin de analiză;
b. certificat de transport;
c. certificat sanitar-veterinar;
d. notă de însoţire.

31. Pasteurizarea înaltă se realizează:
a. 30 minute, la 60-65ºC;
b. 10 minute, la 70-75ºC;
c. 20 minute, la 60-65ºC;
d. câteva secunde, la 85-95ºC.

32. Procedeul de sterilizare realizat cu ajutorul vaporilor de apă sub presiune, se numeşte:
a. pasteurizare;
b. tindalizare;
c. autoclavare;
d. uperizare.

33. În categoria testelor biochimice complexe, se încadrează:
a. testul de hemoliză;
b. testul utilizării citratului, ca unică sursă de carbon;
c. comportarea bacteriilor în lapte turnesolat;
d. testul de fermentare a glucidelor.

34. Testul de coagulare a plasmei citratate se interpretează:
a. ex tempore;
b. după 1-3 ore;
c. după 24 de ore;
d. după 7 zile.

35.. Care dintre următoarele medii de cultură permit evidenţierea reacţiei de hidroliză a ureei:
a. Christensen;
b. TSI;
c. MIU;
d. Drigalski.
36. În profunzimea gelozei Veillon, bacteriile mobile din genul Clostridium produc:
a. colonii lenticulare;
b. colonii pufoase;
c. colonii sferice, mici;
d. colonii neregulate, mari şi mici.

37. Care dintre următoarele medii de cultură se utilizează pentru evidenţierea producţiei de indol:
a. mediul MIU;
b. mediul TSI;
c. mediul MILF:
d. mediul Chapman.

38. Colorarea prin metoda Ziehl-Neelsen se utilizează pentru evidenţierea:
a. virusurilor;
b. ciupercilor microscopice;
c. bacteriilor şi virusurilor;
d. bacteriilor acidorezistente.

39. pH-ul mediilor de cultură utilizate în micologie este:
a. uşor acid;
b. puternic acid;
c. neutru;
d. uşor alcalin.

40. Pasteurizarea joasă se realizează:
a. 10-20 minute, la 70-75ºC;
b. câteva secunde, la 85-95ºC;
c. 30 minute, la 60-65ºC;
d. 10 minute, la 65-70ºC.

41. Selectaţi metoda de sterilizare prin căldură umedă, ce se bazează pe încălzirea fracţionată sau discontinuă:
a. fierberea;
b. autoclavarea;
c. tindalizarea;
d. pasteurizarea.

42. Selectaţi răspunsurile corecte privind succesiunea etapelor în efectuarea frotiurilor:
a. etalare, fixare, uscare, colorare;
b. etalare, colorare, fixare, uscare;
c. etalare, uscare, fixare, colorare;
d. etalare, uscare, colorare, fixare.
43. În urma fermentării unui glucid în apa peptonată cu albastru de bromtimol, datorită acidifierii mediului, culoarea virează în:
a. galben;
b. roşu;
c. albastru intens;
d. violet.

44. Selectaţi mediile de cultură naturale:
a. laptele ecremat;
b. serul sanguin;
c. bulionul cu ser;
d. agarul cu sânge.

45. Membranele filtrante constituite din acetat de celuloză au dimensiunile porilor cuprinse între:
a. 1 nm şi 18 μm;
b. 10 nm şi 8 μm;
c. 100 nm şi 18 μm;
d. 100 nm şi 8 μm.

46. Sterilizarea lamelor de sticlă pe care se efectuează frotiurile se realizează prin:
a. flambare;
b. încălzire la roşu;
c. uperizare;
d. autoclavare.

47. La o cultură bacteriană obţinută în mediu lichid, pentru aprecierea caracterelor culturale, se examinează:
a. forma coloniilor;
b. gradul de turbiditate;
c. fenomenele de suprafaţă;
d. sedimentul (depozitul).

48. Acetatul de plumb se foloseşte pentru evidenţierea producţiei de:
a. indol;
b. hemolizine;
c. urează;
d. hidrogen sulfurat.

49. Mediul Simmons se foloseşte pentru evidenţierea:
a. producţiei de indol;
b. producţiei de catalază;
c. utilizării citratului de sodiu sau de potasiu ca unică sursă de carbon;
d. producţiei de urează.
50. În mediul TSI se evidenţiază:
a. producţia de hidrogen sulfurat;
b. comportarea faţă de glucoză;
c. comportarea faţă de lactoză;
d. comportarea faţă de zaharoză.