Microbiologie Grila 15

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 15

31. Care din următoarele specii bacteriene capsulogene sintetizează capsula mucoasă, cu aspect difuz:
a) Bacillus anthracis;
b) Streptococcus pneumoniae;
c) Klebsiella pneumoniae;
d) Rhodococcus equi;
e) Pasteurella multocida.
32. Bacteriile atricha posedă:
a) un singur cil;
b) un smoc de cili dispuşi la o extremitate;
c) câte un smoc de cili la fiecare extremitate;
d) mai mulţi cili pe toată suprafată celulei;
e) nu posedă cili.
33. Leptospirele au formă de:
a) spiril;
b) spirochet;
c) vibrion;
d) cocobacil;
e) bacil.
34. Componentele obligatorii ale învelişului unei celule vegetative bacteriene sunt:
a) peretele celular;
b) membrana citoplasmatică;
c) capsula;
d) glicocalixul;
e) peretele celular şi membrana citoplasmatică.
35. Proteinele prezente în membrana citoplasmatică a bacteriilor pot fi:
a) numai intrinseci şi transmembranare;
b) numai extrinseci şi transmembranare;
c) extrinseci, intrinseci şi transmembranare;
d) parietale, perimembranare şi transmembranare;
e) membrana citoplasmatică nu conţine proteine.
36. La bacteriile Gram pozitive, blefaroplastul este constituit din:
a) 4 discuri;
b) 3 discuri;
c) 2 discuri;
d) 1 disc;
e) bacteriile Gram pozitive nu posedă blefaroplast.
37. Peretele celular al bacteriilor îndeplineşte următoarele funcţii:
a) filtru biologic selectiv, barieră osmotică;
b) filtru mecanic, dă şi menţine forma constantă a celulei;
c) barieră osmotică;
d) filtru biologic şi selectiv;
e) barieră biologică.
38. Ribozomii bacterieni au o constantă de sedimentare de:
a) 20 S;
b) 70 S;
c) 50 S;
d) 30 S;
e) 40 S.

39. Subunitatea mare (L) a ribozomilor bacterieni este constituită din:
a) 21 tipuri de proteine, 2 tipuri de ARNr;
b) 21 tipuri de proteine, 1 tip de ARNr;
c) 55 tipuri de proteine, 3 tipuri de ARNr;
d) 34 tipuri de proteine, 2 tipuri de ARNr;
e) 75 tipuri de proteine, 4 tipuri de ARNr.
40. Diviziunea directă la bacterii se realizează prin:
a) corpi elementari;
b) fragmentare;
c) strangulare sau sept transversal;
d) înmugurire;
e) conjugare.
41. Conjugarea este procesul de transfer de material genetic prin intermediul:
a) unui pil sexual F;
b) unui bacteriofag temperat;
c) unui transpozom;
d) unui segment de inserţie;
e) unui cil.
42. La bacterii, variaţiile fenotipice sunt dependente de acţiunea factorilor de mediu şi:
a) se transmit ereditar;
b) nu se transmit ereditar;
c) se transmit ereditar numai în prima generaţie;
d) nu se transmit ereditar în prima generaţie dar se transmit ereditar în generaţiile următoare;
e) expresiile a), c) şi d) sunt adevărate.
43. În funcţie de starea în care se găseşte factorul F în celula donatoare, au fost descrise mai multe posibilităţi de conjugare. Selectaţi expresia falsă;
a) conjugare de la o celulă F+ către o celulă F-;
b) conjugare de la o celulă F-, căţre o celulă F+;
c) conjugare de la o celulă Hfr, către o celulă F-;
d) conjugare de la o celulă F’, căţre o celulă F-;
e) toate variantele sunt adevărate.
44. Genele “tra” fac parte din structura:
a) materialului nuclear;
b) ARN-ului mesager;
c) Cromozomului bacterian;
d) Plasmidelor F;
e) Plasmidelor col.
45. În cazul transferului de material genetic prin transducţie, celula receptoare este reprezentată de:
a) o celulă nelizogenă, sensibilă la fag;
b) celulă lizogenă, sensibilă la fag;
c) celulă nelizogenă, insensibilă la fag;
d) celulă lizogenă, insensibilă la fag;
e) celulă colicinogenă.
46. Conjugarea de la bacterii Hfr, către bacterii F- este denumită:
a) recombinare de înaltă frecvenţă;
b) recombinare de frecvenţă redusă;
c) sexducţie sau F-ducţie;
d) recombinare specializată;
e) recombinare generalizată.
47. Mutaţiile recesive se pot exprima doar atunci când:
a) toate copiile cromozomale dintr-o celulă poartă alela mutantă;
b) numai o copie cromozomală dintr-o celulă poartă alela mutantă;
c) nici o copie cromozomală dintr-o celulă nu poartă alela mutantă;
d) procesul nu este influenţat de alelele mutante;
e) toate răspunsurile sunt eronate.
48. Transducţia este o formă de transfer de material genetic de la o celulă donator la o celulă acceptor prin:
a) intermediul unui pil sexual (F);
b) intermediul unui bacteriofag;
c) intermediul unui pli I;
d) intermediul unui ARN mesager;
e) intermediul unei enzime de restricţie.
49. În condiţii naturale,în cursul procesului de replicare, după decapsidare virusul:
a) îşi pierde infectivitatea;
b) moare;
c) îşi exaltează infectivitatea;
d) este distrus de endonucleazele celulei gazdă;
e) se transformă în virus defectiv.
50. Selectaţi expresia adevărată privind tipurile de spiculi virali:
a) cu reverstranscriptază;
b) cu neuraminidază;
c) cu lizozim;
d) cu endonuclează;
e) cu polimerază.
51. Virusurile din familiile Papovaviridae, Adenoviridae şi Herpesviridae au genomul constituit din:
a) ARN monocatenar;
b) ARN dublucatenar;
c) ADN dublucatenar;
d) ADN monocatenar;
e) ADN parţial dublucatenar.
52. Ansamblul genom viral-capsidă virală constituie:
a) nucleocapsida virală;
b) pericapsida virală;
c) peplosul viral;
d) mantaua virală;
e) nici un răspuns nu este adevărat.
53. Clasificarea virusurilor în zoopatogene, fitopatogene, bacteriofagice etc, se face în funcţie de tropismul pentru:
a) regn;
b) specie;
c) ţesut;
d) numărul gazdelor afectate;
e) celula gazdă.

54. În cursul procesului de replicare al virusurilor, proteinele precoce sunt:
a) proteine care intră în structura noilor virioni;
b) proteine care fac parte din compoziţia chimică a celulelor gazdă;
c) de regulă, enzime care coordonează replicarea virusurilor;
d) proteine care intervin în asamblarea noilor virioni;
e) proteine care intervin în eliberarea noilor virioni din celula gazdă.
55. La virusurile cu capsidă icosaedrală, colţurile icosaedrului sunt constituite din:
a) monomere;
b) pentamere;
c) hexamere;
d) la unele, hexamere, la altele pentamere;
e) la unele monomere, la altele hexamere.
56. În compoziţia chimică a virusurilor există:
a) ambele tipuri de acizi nucleici;
b) numai ADN;
c) numai ARN;
d) un singur tip de acid nucleic, la unele numai ADN, la altele, numai ARN;
e) toate virusurile au acelaşi tip de acid nucleic.
57. Din punct de vedere al spectrului de patogenitate, virusul rabic se încadrează în categoria virusurilor:
a) cu spectru îngust de patogenitate;
b) cu spectru larg de patogenitate;
c) monopatogene;
d) patogene pentru carnivore şi om;
e) răspunsurile a), c) şi d) sunt adevărate.
58. Virusurile cărei familii posedă în structura internă, de o parte şi alta a genomului, doi corpi laterali:
a) Rhabdoviridae;
b) Picornaviridae;
c) Retroviridae;
d) Poxviridae;
e) Caliciviridae.
59. În taxonomia virală, pentru desemnarea unei subfamilii se utilizează sufixul:
a) viridae;
b) virus;
c) virinae;
d) la virusuri, nu există taxonul subfamilie;
e) la cele cu genom ADN – “viridae”, iar la cele cu ARN – “virus”.
60. Morfologia externă a virionului poate fi apreciată:
a) numai la microscopul optic;
b) atât la microscopul optic, cât şi la cel electronic;
c) numai la microscopul electronic;
d) numai la microscopul cu câmp întunecat;
e) numai la microscopul cu contrast de fază.

Leave a Comment