Medicatia Aparatului Digestiv
An 3 Semestrul 2

Preluare dupa Farmacologie – FMVB

Mucoasa gastrică are activitate secretorie ce constă în:
- secreţie clorhidropeptică, cu rol în digestie;
- secreţie de mucus şi bicarbonat de sodiu cu rol protector pentru mucoasă împotriva agresiunii clorhidropeptice.
Reglarea secreţiei de acid clorhidric se poate face pe următoarele căi:
- pe cale nervoasă parasimpatică, vagală, cu efect excitosecretor;
- pe cale endocrină hormonală, prin hormonul gastrina, cu efect excitosecretor;
- pe cale paracrină şi umorală: – prin histamină, cu efect hipersecretor;
- prin PGE2 şi receptorii PG, cu efect hiposecretor;
- prin somatostatină, cu efect hiposecretor.
Calea nervoasă – impulsul nervos, pe calea nervului vag, eliberează neuromediatorul colinergic acetilcolina, ce stimulează receptorii colinergici M1 (din sinapsa ganglionară parasimpatică la nivelul plexului intramural) şi M3 (din sinapsa neuroefectoare parasimpatică), rezultatul fiind eliberarea de gastrină, histamină şi acid.
Calea hormonală – hormonul gastrina, secretat de celule ale mucoasei gastrice, stimulează receptorii gastrinici de pe membrana celulelor endocrine şi parietale, rezultatul fiind eliberarea de histamină şi acid.
Secreţia de gastrină este modulată prin mecanism de feed-back pozitiv sau negativ în funcţie de concentraţia de H+ şi pH.
Calea umorală – histamina eliberată de mastocitele din mucoasa gastrică (sub influenţă vagală şi gastrinică) activează receptorii H2 situaţi pe membrana celulelor parietale şi secreţia acidă.
Somatostatina, hormon secretat de hipotalamus şi de celulele pancreasului, inhibă secreţia de gastrină şi de acid.
Prostaglandinele din seria E (PGE2) au efect citoprotector prin stimularea secreţiei de mucus şi carbonat acid de sodiu, stimularea troficităţii şi regenerării mucoasei şi prin stimularea fluxului sanguin în mucoasă.
Verigile implicate în secreţia gastrică acidă sunt următoarele:
- acetilcolina şi receptorii muscarinici;
- gastrina şi receptorii gastrinici;
- histamina şi receptorii histaminici H2;
- anhidraza carbonică, ce favorizează formarea protonului H+;
- pompa de H+, ce transferă ionul H+ din celula secretorie gastrică în lumenul gastric, reacţia protonului H+ cu anionul Cl- şi formarea HCl;
- PGE2, prin receptorii specifici, diminuă concentraţia de AMPC.
Dereglările în ceea ce priveşte secreţia gastrică conduc la hiperaciditate sau hipoaciditate. În funcţie de mecanismul fiziopatologic, stimulatoarele secreţiei gastrice acţionează astfel:
- activarea receptorilor H2: histamina;
- activarea receptorilor gastrinici: pentagastrin;
- stimularea nespecifică: alcoolul etilic;
- stimularea directă şi prin reflex condiţionat: substanţe amare şi aromatice (din specii vegetale).
Pentru medicina veterinară prezintă o oarecare importanţă ultima categorie. Cu toate acestea, vom menţiona şi histamina, mai ales pentru efectele sale la nivelul organismului.
Histamina este mediator al transmiterii histaminergice centrale şi periferice. Receptorii pentru histamină sunt H1, H2 şi H3. Activarea receptorilor H2 induce hipersecreţie gastrică şi este antagonizată prin antihistaminice H2.
a. Efectele secundare tip H1 (antagonizate de antihistaminicele H1) sunt:
- vasodilataţie cu hipotensiune şi tahicardie reflexă; hiperemie şi creşterea temperaturii tegumentelor; creşterea permeabilităţii capilare cu edeme;
- dispnee (prin bronhoconstricţie şi creşterea permeabilităţii capilare);
- colici abdominale, diaree.
b. Reacţiile alergice de tip I, anafilactic imediat, sunt antagonizate de antihistaminicele H1 şi de adrenalină.
Medicamentele din acest grup îmbunătăţesc apetitul şi digestia prin stimularea funcţiilor secreto– motorii digestive, pe cale reflexă sau directă, cu urmări favorabile pentru întregul organism. Ca urmare a acestor acţiuni, se clasifică în mai multe grupe şi subgrupe (după Veturia Nueleanu, 2004):
- Activatori ai secreţiilor şi motilităţii gastrointestinale:
- substanţe digestive;
- medicaţia rumenului;
- vomitive;
- purgative.
- Moderatori ai secreţiilor şi motilităţii gastrointestinale:
- antidiareice;
- spasmolitice (antispastice);
- antivomitive;
- antiacide.
- Reglatori ai motilităţii gastrointestinale;
- Medicaţia hepatobiliară.

Post to Twitter Post to Facebook

Anul 3 Semestrul 2