Masuri ulterioare confirmarii prezentei unei forme de EST

Masuri ulterioare confirmarii prezentei unei forme de EST

Investigaţiile trebuie sa identifice:

În cazul bovinelor:
toate celelalte rumegătoare prezente în expoataţie de care aparţine animalul la care s+a confirmat boala
în cazul unei femele la care s-a confirmat boala: toţi descendenţii săi născuţi în intervalul de 2 ani (înainte şi după apariţia semnelor clinice)
toate animalele din cohorta de care aparţinea animalul cu boală
originea posibilă a bolii
celelalte animale prezente în exploataţia de care aparţinea animalul bolnav sau în orice altă exploataţie susceptibilă de a fi fost infectată cu EST sau de a fi expusă la aceiaşi alimentaţie/ sursă de contaminare
circulaţia hranei care ar fi putut transmite EST la/de la exploataţia în cauză

În cazul ovinelor şi caprinelor:
toate celelalte rumegătoare, în afară de ovine şi caprine, prezente în exploataţia de care aparţine animalul bolnav
părinţii, iar în cazul femelei, toţi embrionii, ovulele şi ultimii descendenţi la care a fost confirmată boala (în măsura în care se pot identifica)
toate celelalte ovine şi caprine de la exploataţia de care aparţinea animalul cu boală
originea posibilă a bolii
circulaţia hranei care ar fi putut transmite EST la/de la exploataţia în cauză

FIŞA DE EVALUARE pt verifivarea modului de aplicare a Reg 999/2001 privind stabilirea regulilor de prevenire, control şi eradicare a unor EST
ANSVSA face evaluări trimestriale ala unităţilor care abatorizează, tranşează sau fabrică produse din carne de la animalele susceptibile de a contacta EST
Prin aceste fişe de evaluare se monitorizează şi se verifică nrţ de animale tăiate în ultimele 12 luni şi condiţiile de funcţionare şi desfoşurare a:
identificarea animalelor
controlul de documente,
prevenirea contaminări capului cu ţesut nervos central
îndepărtarea măduvei spinării la rumegătoare
îndepărtarea şi marcarea MRS
asigurarea transabilităţii carcaselor şi a MRS
recoltarea probelor şi efectuarea instruirii personalului
Pe baza punctajului obţinut, unitatea poate fi desenmată ca:
1. acceptabilă pentru desfăşurarea activităţii
2. acceptabilă, cu recontrol pentru remedierea unor deficienţe minore
3. supusă suspendării temporare
4. supusă suspendării definitive

LABORATOARE NAŢIONALE DE REFERINŢĂ
Laboratoarul naţional de referinţă desemnat trebuie:
a) să aibe la dispoziţie facilităţi şi personal asecializat care să poată prezenta în orice moment, în special la apariţia bolii respective, tipul de suşă a agentului EST şi să poată confirma rezultatele obţinute de laboratoarele regionale de diagnosticare. În situaţia în care nu se poate identifica tipul de suşă a agentului EST, se stabileşte o procedură prin care să se asigure deferirea procesului de identificare a suşei către un laborator de referinţă al Comunităţii;

b) să verifice metodele de diagnosticare utilizate în laboratoarele regionale de diagnosticare;

c) să fie responsabil cu coordonarea standardelor şi metodelor de diagnosticare în statele membreţ În acest sens, laboratorul trebuie:
– să pună la dispoziţia laboratoarelor desemnate de statele membre reactivi de diagnosticare;
– să controleze calitatea tuturor reactivilor de diagnosticare utilizaţi în statele membre;
– să organizeze în mod regulat teste comparative;
– să păstreze în izolaţie agenţii bolii respective sau ţesuturile corespunzătoare care conțin aceşti agenţi şi care provin de la cazurile confirmate în statele membre;
– să asigure confirmarea rezultatelor obţinute în laboratoarele de diagnosticare desemnate de statul membru;
d) să colaboreze cu laboratorul de referinţă al Comunităţii

Laboratorul naţional de referinţă desemnat în ROmânia: IDSA
Laboratorul naţional de referinţă pentru formele de EST: Agenţia pentru laboratoare veterinare Woodham Lane New Haw Addlestone din UK

FUNCŢIILE ŞI ÎNDATORIRILE LABORATORULUI COMUNITAR DE REFERINŢĂ SUNT:
a) coordonarea, în urma consultării Comisiei, a metodelor de diagnosticare a ESB pe care le utilizează statele membre, în special prin:
– păstrarea şi punerea la dispoziţie a ţesuturilor corespunzătoare ce conţin agentul, pentru dezvoltarea sau producerea testelor de diagnosticare relevante sau pentru înscrierea suşelor agentului;
– punerea la dispoziţia laboratoarelor naţionale de referinţă a serurilor standard şi a altor reactivi de referinţă în vederea standardizării testelor şi reactivilor utilizaţi în statele membre;
– alcătuirea şi păstrarea unei colecţii de ţesuturi corespunzătoare ce conţin agenţi şi suşe ale formelor de EST;
– organizarea testelor comparative periodice pentru procedurile de diagnosticare la nivel comunitar;
– culegerea şi compilarea datelor şi informaţiilor privind metodele de diagnosticare utilizate şi rezultatele testelor efectuate în Comunitate;
– caracterizarea probelor izolate de agent EST prin cele mai recente metode pentru a permite o mai bună înţelegere a epidemiologiei bolii;
– însuşirea ultimelor tendinţe în domeniul monitorizării, epidemiologiei şi preîntâmpinării formelor de EST din întreaga lume;
– păstrarea evidenţelor referitoare la bolile anterioare, pentru a se permite o diagnosticare diferenţială rapidă;
– obţinerea unor cunoştinţe solide în pregătirea şi utilizarea metodelor de diagnosticare utilizate pentru controlul şi eradicarea formelor de EST;
b) asistarea în mod activ a diagnosticării epidemiilor de EST în ţările membre prin studierea probelor recoltate de la animalele infectate cu forme de EST trimise pentru confirmarea diagnosticului, caracterizare şi studii epidemiologice
c) facilitarea pregătirii şi specializării experţilor în laboratoare de diagnosticare în vederea armonizării tehnicilor de diagnosticare în întreaga Comunitate