Hiperlipidozele

Hiperlipidozele

Sunt, tulburări ale metabolismului lipidelor neutre.
În cazul hiperlipidozelor, există tendința de formare și amplificare a depozitelor lipidice corporale.
Hiperlipidozele se concretizează prin:
-hiperlipemie;
hepatosteatoză (încărcarea grasă a ficatului);
obezitate.
Hiperlipemia
Hiperlipemia se manifestă prin amplificarea nivelului sanguin al lipidelor. La animale, aceasta este o consecință a:
-unei carențe alimentare în glucide (hipoglicemie);
-diminuarea metabolizării celulare a glucozei (diabet zaharat).
Aceste situații conduc, în mod compensator la amplificarea lipolizei și mobilizarea lipidelor din depozitele adipoase și transferul acestora către:
-ficat, unde sunt folosite în sens glucogenetic;
-țesuturi, unde sunt utilizate în sens energogenic.

Hepatosteatoza
Hepatosteatoza se caracterizează prin acumularea de lipide la nivelul parenchimului hepatic. Hepatosteatoza este indusă în următoarele situații:
-aport lipidic crescut;
-lipsa din rație a factorilor lipotropi (colina, inozitolul, acidul folic), care protejează gicatul împotriva încărcării grase;
-intoxicații (fosfor, tetraclorută de carbon, alcool etc.), care afectează funcțiile hepatice (neoglucogeneza, lipoliza și lipogeneza);
Hepatosteatoza induce următoarele implicații efecte negative:
-amplificarea friabilității ficatului și inducerea riscului de rupere a ficatului și hemoperitoneu;
-instituirea de necroze hepatice, urmate de ciroză hepatică;
-insuficiență hepatică.

Obezitatea
Obezitatea este întâlnită cu precădere la carnivorele domestice, fiind o consecință a:
– importului energetic mai mare decât consumul , indus:
-fie printr-un aport exagerat de calorii (hiperfagei, polifagie);
-fie printr-un consum redus de energie (sedentarism);
-unei predispoziții genetice, inductoare de:
-alterări ale metabolismului intermediar, în sensul prevalenței anabolismului lipidic;
-alterări ale mecanismului de reglare a importului de hrană, în sensul prevalenței funcționale acentrului hipotalamic al foamei;
-unor leziuni hipotalamice, inductoare de tulburări ale imortului de hrană, în sensul prevalenței funcționale acentrului hipotalamic al foamei;
-unor factori stresanți, care prin amplificarea funcțională a somatostatinei și hormonilor glucocorticoizi, inhibă funcțional STH și implicit, efectul catabolizant lipidic al acestuia;
-unor afecțiuni endocrine (insulinoame, hipotiroidism, hiperadrenocorticism, sindromul adiposo-genital ).
Obezitatea se manifestă prin creșterea depozitelor lipidice corporale, în toate sectoarele anatomice și sistemice ale acestora. Amplificarea acestor depozite induce efecte negative asupra sănătății animalului, precum:
-afectarea funcțională a aparatului cardiovascular, prin suprasolicitarea inimii în condițiile unui efort suplimentar dictat de amplificarea masei corporale;
-afectarea funcțională a aparatului respirator, în condițiile unei suferințe funcționale a inimii;
-afectarea funcției de termoreglare, cu amplificarea suferinței, în special în condiții estivale;
-afectarea funcției de reproducere, prin diminuarea fecundității;
-afectarea producțiilor animaliere (lapte și ouă);
-afectarea echilibrului endocrin;
-afectarea mobilității individuale și a condiției fizice;
-afectarea funcțională a articulațiilor membrelor și a coloanei vertebrale.
În contextul hiperlipemiilor, în medicina veterinară sunt descrise trei sindroame:
-sindromul ficatului gras (hepatosteatoza);
-sindromul vacii grase;
-hiperlipemia esențială a câinelui.

♦ Sindromul ficatului gras (hepatosteatoza) este întâlnit cu precădere la păsările domestrice crescute în sistem intensiv, fiind indus de o alimentație cu un aport energetic masiv, pe fondul unor carențe în vitamine cu efect lipotrop.
Sindromul ficatului gras este însoțit de:
-hepatosteatoză;
-amplificarea depozitelor lipidice corporale periviscerale (peritoneu, epiploon, rinichi).
Formarea și amplificarea acestor depozite lipidice induce efecte negative asupra sănătății animalului, precum:
-amplificarea friabilității ficatului și inducerea riscului de rupere a ficatului și hemoperitoneu;
-insuficiență hepatică;
-peritonită vitelină, urmare a unor modificări topografice ale oviductului , fapt care conduce, în momentul ovulației, la imposibilitatea captării ovulei (gălbenușului) și căderea acesteia în cavitatea peritoneală, unde generează un proces inflamator.

♦ Sindromul vacii grase este indus în condițiile unei alimentații abundente (concentrate) și dezechilibrate.
Sindromul vacii grase este însoțit de:
-hepatosteatoză;
-obezitate.
Formarea și amplificarea acestor depozite lipidice induce efecte negative asupra sănătății animalului, precum:
-scăderea producției de lapte;
-dezechilibre endocrine;
-infertilitate;
-rezistență scăzută la stres și boli.

♦ Hiperlipemia esențială a câinelui, are etiologie incertă, având manifestări asemănătoare hiperlipemiei omului . Acest sindrom se manifestă prin:
-hipelipemie;
-hipercolesterolemie;
alopecie bilaterală simetrică.