Hepatita Infectioasa Canina (Rubarth)

Hepatita Infectioasa Canina (Rubarth)

– se manifesta prin febra
sindrom hepatogastroenteric
– tulburari nervoase
– identificata pentru prima data de Rubarth in 1947, in Suedia
– produsa de un virus specific aflat in celulele hepatice si ale endoteliului vascular
– incluzii intranucleare specifice la cainii bolnavi
– mare contagiozitate
– evolueaza asimptomatic
– pierderi insemnate in crescatorii de caini (depreciere a exemplarelor existente si mortalitate)
Etiologie
– agent etiologic – un Adenovirus, gamilia Adenoviridae
– are proprietati aglutinante fata de hematiile mai multor specii
– se numeste Adenovirus Canin tip I
– virusul are diametrul 80-80nm
– rezistent la actiunea factorilor de mediu extern
– supravietuieste pe saci, paie, gunoi, in acele de seringa, in stare umeda sau uscata timp de 3-11 zile
– rezista la eter,alcool,cloroform,fenol (sterilizarea la rece a instrumentarului nu este eficienta)
– inactivat de radiatii UV si de betapropriolactona
– se replica in culturi celulare de rinichi si testicul de caine, de rinichi de mustelide, porc, dihor
– pe celulele renale de porc pierde patogenitatea pentru caine, dar isi pastreaza insusirile imunizante
– efect citopatogen la 4 zile de la inoculare in culturi de tesut
Epidemiologie
– cainii si vulpile sensibile la virusul Rubarth in conditii naturale
– observata la lup,urs si un caz de infectie spontana inaparenta la maimuta
– receptivitate mare – cateii si puii de vulpe 2-8 luni
– rara la exemplarele mai mici de o luna – imunitate pasiva prin laptele colostral
– rara la animalele adulte – imunitate activa
– receptivitatea nu e influentata de sex, rasa
Surse:
– animalele bolnave, animalele trecute prin boala si animalele cu forme cronice si inaparente clinic
– exista si purtatori sanatosi de virus, in al caror organism virusul ramane in stare de latenta timp indelungat pana in momentul in care apar conditii favorabile pentru replicare
– lupii,vilpile, ursii sunt surse importante de infectie
– cadavrele animalelor moarte de hepatita infectioasa,
– cainii vagabonzi
– cainii de vanatoare
– cainii in misiune etc, genereaza focare de infectie
– in organismul animalelor bolnave in perioada febrila virusul se gaseste in sange si in toate organele parenchimatoase, cel mai bogat in virus fiind ficatul
– virusul se elimina in mediu prin secretii si excretii
– se localizeaza in rinichi de unde e eliminat prin urina pana la 271 de zile
– la cainii vindecati virusul poate fi evidentiat si din amigdale
Surse de infectie
– adaposturi, obiecte, furaje
Contaminarea directa
– muscatura animalelor bolnave sau muscaturi din timpul jocului
– inhalare de aerosoli virulenti, eliminati de cei bolnavi in timpul tusei, stranutului, latratului
– manipularea in serie a animalelor din adaposturi
– executii de injectii in serie cu instrumentar nesterilizat
Contaminare indirecta
– ingerare de apa, alimente contaminate cu urina, secretii, excretii
– prin intermediului personalului ingrijitor
– obiecte contaminate
– ectoparazitii au rol de vector
Cai de intrare a virusului in organism – digestiva si respiratorie
– e o boala enzootica cu difuzibilitate mare
– foarte contagioasa
– poate evolua si epizootic
– focarele cu hepatita Rubarth, pot persista ani de zile in unitatile contaminate avand ca rezultat imbolnavirea cateilor nou-nascuti in fiecare an
– incidenta mare a cazurilor primavara si toamna
– alimentatia deficitara
– supraaglomerarea
– igiena necorespunzatoare
– factorii de stres
– interventia unor boli recurente (boala lui Carre) sunt cauze ce duc la slabirea rezistentei organismului
– pe un animal pot evolua simultan boala lui Carre si hepatita Rubarth
Patogeneza
– virusul intra in organism, se multiplica in amigdale, in placile Peyer, ajunge in sange si determina o stare de viremie
– se raspandeste in intreg organismul prin sange
– se localizeaza in ficat
– se multiplica in ficat si determina procese inflamatorii acute si procese necrotice
– hipoglicemie
– actioneaza asupra endoteliilor vasculare si determina exsudate, edeme, hemoragii in diverse tesuturi
– se localizeaza si in rinichi de unde se elimina prin urina timp de aprox. 9 luni

– proces ocular caracteristic – edem cornean si inflamatia tractului uveal ” ochi albastru”( daca in tratamentul sau se folosesc corticosteroizi se instaleaza cecitate permanenta)
– trecerea prin boala confera imunitate
Tablou Clinic
– perioada de incubatie 2-9 zile
– evolutie acuta, supraacuta, fulgeratoare dar si cronica sau inaparenta
Forma supraacuta
– la cateii foarte tineri – abatere accentuata, diaree hemoragica, vomitari, convulsii, hemoragii pe mucoasele explorabile, hemoragii in camera anterioara a ochiului si moarte in cateva ore
Forma acuta
– febra 40-41 grade C
– abatere
– inapetenta
– diaree
– mers vaccilant
– catar conjunctival seros
– sensibilitate la palpatia regiunii xifoidiene
– dureri abdominale
– crize hepatice
– stare de excitatie
– latrat
– gemete
– epuizare completa
– uneori sunt prezente stari convulsive
– mioclonii ale trenului anterior
– sindrom meningeal
– crize epileptiforme, pareze
– opacifieri ale corneei uni- sau bilaterale
– inflamatia amigdalelor – manifestata prin disfagie, sensibilitatea regiunii,
– reactie limfonodara
– edem parotidian si submaxilar
– uneori edeme ale capului si ale abdomenului
– mucoase aparente palide cu discrete petesii pe mucoasa gingivala
– albuminurie
– evolutie 2-4 zile la animalele care sfarsesc prin moarte si de 10-15zile la cele ce se vindeca
Forma cronica
– benigna
– febra moderata 39,5-39,8 grade C
– tulburari generale discrete
– conjunctivita mucopurulenta
– cheratita difuza
Forma inaparenta
– indispozitie
– anorexie partiala
– creste pasagera a temperaturii corporale
Tablou Lezional
– virusul are afinitate pentru celulele hepatice, tesuturile limfoide, endoteliile vasculare
– leziuni caracteristice – hepatita, limforeticulita, hemoragiile perivasculare
– mucoasele palide
– sangele slab coagulat
– tesutul conjunctiv subcutanat este edematiat cu usoare nuante icterice sau hemoragice
– in cavitatea abdominala – exsudat seros sau serohemoragic in care plutesc coaguli de fibrina de dimensiuni mici
– ficat hipertrofiat, congestionat, de culoare visinie, cu lobulatie evidenta si acoperit de membrane de fibrina ce fac peretii hepatici sa adere intre ei sau sa se produca sinechii intre ficat si diafragma
– la 90% din cazuri vezica biliara are peretii ingrosati, edematiati 4-5mm, cu hemoragii multiple
– splina poate fi normala sau marita in volum cu infarcte marginale pe fata gastrica
– ln. sunt congestionati, hemoragici, infiltrati
– mucoasa duodenala prezinta hemoragii
– continutul intestinal deseori hemoragic
– caracteristice, hemoragiile lineare de pe mucoasa gastrica asociate cu hemoragii pancreatice
Histopatologic
– focare de necroza in ficat
– exsudatie serofibrinoasa inconjurata de reactie mezenchimala
– focare de nefrita limfohistiocitara in rinichi
– focare de meningoencefalita nepurulenta in substanta nervoasa

leziunea caracteristica – incluzii intranucleare in hepatocite, in celulele Kupffer, in endoteliul capilarelor glomerulare din rinichi, in celulele reticuloendoteliale din alte organe “incluzii Rubarth”
Diagnostic
– nu se stabileste usor deoarece la unii indivizi infectia evolueaza inaparent
– poate fi usor de stabilit daca se tine cont de varsta tanara a bolnavilor, de evolutia rapida, de sindromul gastroenteric, de absenta sindromului pulmonar, de prezenta amigdalitei, a cheratoconjunctivitei, a sensibilitatii din regiunea hipocondrului,
– leziunile macroscopice si microscopice ale ficatului si veziculei biliare sunt caracteristice
Confirmare Diagnostic
– izolare virus pe oua embrionate sau in culturi celulare
– inoculari pe catei tineri
– examen virusologic pentru a evidentia agentul viral prin imunofluorescenta directa in sectiuni hepatice sau renale
– examen histopatologic din ficat – pe probe luate de la cadavre sau recoltate prin biopsii hepatice, scopul fiind punerea in evidenta a incluziilor si a leziunilor degenerative din ficat
– pentru a detecta anticorpii specifici din serul sanguin al celor trecute prin boala se face seroneutralizare pe culturi celulare, inhibitia hemaglutinarii, fixarea complementului, difuziunea in gel de agar, imunofluorescenta indirecta
Diagnostic Diferential
– boala lui Carre – fenomene catarale,lipsesc leziunile hepatice si ale vezicii biliare
– leptospiroza – evolueaza cu icter, hemoglobinurie, leucocitoza,
– toxoplasmoza
Prognostic
– grav, avand in vedere gradul ridicat de mortalitate
Profilaxie
– masuri sanitar-veterinare: evitarea contactului cu caini de origine necunoscuta, sterilizarea instrumentarului folosit in diferite interventii (vaccinari, venisectii), dezinfectii profilactice in custi
– masuri de imunoprofilaxie: vaccinuri inactivate cu formol si caldura, vaccinuri vii din tulpini atenuate, obtinute pe culturi celulare de rinichi de porc
– in Ro. se prepara vaccinul BIVALENT-CH – vaccin viu liofilizat contra bolii lui Carre si a adenovirozelor canine,vaccinul TETRAVALENT-LCHP – vaccin viu liofilizat contra bolii lui Carre,adenovirozelor canine si parvovirozelor canine si concentrat bivalent contra leptospirozei
vaccinul NOBIVAC DHP – vaccin contra bolii lui Carre, hepatita contagioasa, adenovirozelor, parvovirozei si parainfluentei la caini
– vaccinul BIVALENT CH – folosit in prevenirea bolii lui Carre si a hepatitei infectioase canine incepand cu varsta de 2 luni, doza de 1ml,subcutanat sau intramuscular
– vaccin TETRAVALENT-LCHP – in prevenirea bolii lui Carre, hepatitei infectioase canine, parvovirozei canine, leptospirozei incepand cu 2 luni in doza de 1ml
Combatere
– izolarea animalelor bolnave si tratarea lor
– distrugerea cadavrelor si a materialelor virulente
– reglementarea in unitate a circulatiei persoanelor si a animalelor
– dezinfectii
Tratament
– etiologic, simptomatic, igieno-dietetic
– in faza initiala a bolii se poate utiliza serul de convalescent (iv,sc-4ml/kg) sau se pot face transfuzii de sange 15-20m/kg cu repetare dupa 48 de ore
– tratamentul simptomatic – administrare de metionina 0,5-2g/zi, pe cale bucala, glucoza2-25g iv pentru a combate hipoglicemia, vitamine A,C,B1,B6,B12
– antibioticele nu au efect asupra virusului, e necesara utilizarea lor cand apar infectii secundare
– animalele sanatoase din focar se vaccineaza de necesitate
– pentru a mentine starea de imunitate specifica se vaccineaza femelele inainte de imperechere
– tineretul se vaccineaza la 14 zile de la intarcare cu rappel dupa 21-30 de zile

One Comment

Comments are closed.