Grila 9 Microbiologie

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 9

BACTERIOLOGIE GENERALA

1. Bacteriile sunt :
A. Organisme vii cu organizare subcelulară;
B. Organisme vii pluricelulare cu organizare de tip procariot;
C. Organisme vii unicelulare cu organizare de tip eucariot;
D. Organisme vii unicelulare cu organizare de tip procariot;

2. În compoziţia chimică a bacteriilor se întâlnesc:
A. Ambii acizi nucleici;
B. Numai ADN;
C. Numai ARN;
D. La unele ADN, la altele ARN.
3. Bacteriile obţin energia necesară proceselor vitale:
A. Numai prin degradarea substanţelor chimice;
B. Numai prin procese fotosintetice;
C. Majoritatea prin degradarea substanţelor chimice şi altele prin procese de fotosinteză;
D. Numai prin procese fermentative.
4. Bacteriile se multiplică preponderent prin:
A. Conjugare;
B. Sciziparitate;
C. Corpusculi elementari;
D. Înmugurire.
5. În natură bacteriile se găsesc:
A. Numai sub formă de spori;
B. Numai sub formă de celule vegetative;
C. Unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă de spori, când sub formă de celule vegetative;
D. Numai sub formă de rezistenţă.
6. La bacteriile din genul Bacillus, sporii pot avea poziţie:
A. Centrală;
B. Subterminală;
C. Laterală;
D. Terminală.
7. La bacteriile sporogene dintr-o celulă vegetativă se formează :
A. Un singur spor;
B. Mai mulţi spori;
C. Depinde de specia bacteriană, unul sau mai mulţi spori;
D. Depinde de condiţiile de mediu, unul sau mai mulţi spori.
8. Agenţii chimici care acţionează prin denaturarea proteinelor sunt:
A. Acizii şi alcaliile;
B. Alcoolii;
C. Compuşii metalelor grele (Hg, Ag,Cu);
D. Formolul, glutaraldehida.
9. Hidroxifenolul este un decontaminant:
A. Blând;
B. Puternic;
C. Nu manifestă activitate antibacteriană;
D. Interzis.
10. Alegeţi expresia potrivită:
A. Micoplasmele nu au perete celular;
B. Micoplasmele nu au membrană citoplasmatică;
C. Micoplasmele sunt protoplaşti naturali;
D. Micoplasmele nu au formă constantă.
11. Formele principale ale bacteriilor sunt:
A. Forma rotundă sau aproximativ rotundă;
B. Forma alungită;
C. Forma de sticlă de lampă;
D. Forma de pişcot.
12. Leptospirele au formă de:
A. Spiril;
B. Spirochet;
C. Vibrion;
D. Răspunsurile A şi C sunt corecte.
13. Gruparea ,, strepto,, este întâlnită la:
A. Coci;
B. Bacili;
C. La coci şi bacili;
D. Nici un răspuns nu este corect.
14. Cele mai importante bacterii de dimensiuni mici sunt:
A. Micoplasmele, rickettsiile, Pasteurella, Brucella, Clostridium perfringens;
B. Bacillus anthracis, Clostridium septicum, Brucella;
C. Micoplasmele, rickettsiile, Pasteurella, Brucella;
D. E.coli, Pasteurella, Brucella, micoplasmele.
15. Componentele obligatorii ale învelişului unei celule vegetative bacteriene sunt:
A. Peretele celular;
B. Membrana citoplasmatică;
C. Capsula;
D. Răspunsurile A şi C sunt corecte.
16. În urma colorării prin metoda Gram, bacteriile se colorează:
A. Unele în roşu, altele în albastru;
B. Unele în violet, altele în albastru;
C. Unele în roşu, altele în violet;
D. Unele în albastru, altele în negru.
17. În compoziţia chimică a membranei citoplasmatice a bacteriilor se găsesc:
A. Fosfolipide amfipatice;
B. Complecşi glicolipopeptidici;
C. Peptidoglican;
D. Acizi diaminopimelici.
18. Mezozomii sunt structuri care derivă din:
A. Membrana citoplasmatică;
B. Perete celular;
C. Capsulă;
D. Glicocalix.
19. Proteinele prezente în structura membranei citoplasmatice a bacteriilor pot fi:
A. Numai intrinseci şi transmembranare;
B. Numai extrinseci şi transmembranare;
C. Extrinseci, intrinseci şi transmembranare;
D. Parietale, perimembranare, transmembranare
20. Mezozomii se pot evidenţia prin examene:
A. La microscopul optic;
B. La microscopul electronic;
C. La microscopul cu câmp întunecat;
D. La microscopul cu lumină oblică;
21. În funcţie de prezenţa, grosimea şi compoziţia chimică a peretelui celular, bacteriile se clasifică în următoarele grupe:
A. Duricutes, Tenericutes, Firmacutes, Molicutes;
B. Gracilicutes, Firmacutes, Molicutes, Mendosicutes;
C. Gracilicutes, Tenericutes, Arhicutes, Molicutes;
D. Mendosicutes, Tenericutes, Gracilicutes, Molicutes;
22. Sub acţiunea penicilinei şi a lizozimului bacteriile Gram pozitive se transformă în:
A. Sferoplaşti;
B. Protoplaşti;
C. Forme R;
D. Forme S.
23. La bacteriile Gram negative blefaroplastul este alcătuit din:
A. Un singur disc;
B. Două discuri;
C. Trei discuri;
D. Patru discuri.
24. Bacteriile barofile absolute nu se multiplică:
A. La presiuni hidrostatice ridicate;
B. La presiuni hidrostatice scăzute;
C. La presiuni hidrostatice sub 50 atmosfere;
D. La presiuni hidrostatice sub 2 atmosfere.
25. Fimbriile sunt organite cu structură chimică:
A. Proteică;
B. Lipidică;
C. Glucidică;
D. Lipopolizaharidică.
26. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la pilii F:
A. Prezintă canal axial;
B. Nu intervin în transferul de material genetic prin conjugare;
C. Se pot observa numai prin microscopie electronică;
D. Sunt alcătuiţi din molecule de natură proteică.
27. Consistenţa de gel a citoplasmei bacteriene rezultă din:
A. O fază de ,,sol” şi o fază de ,,col”;
B. O fază de ,,sol” şi o fază de ,,mol”;
C. O fază de ,,mol” şi o fază de ,,col”;
D. O fază de ,,mol” şi o fază de ,,gel”;
28. La bacteriile capsulogene se pot întâlni următoarele tipuri de capsulă:
A. Capsulă propriu-zisă, capsulă mucoasă, capsulă fibroasă, microcapsulă;
B. Capsulă propriu-zisă, capsulă mucoasă, microcapsulă, zooglee;
C. Capsulă propriu-zisă,, capsulă fibroasă, macrocapsulă, microcapsulă.
D. Macrocapsulă, capsulă mucoasă, zooglee, microcapsulă;
29. O unitate ribozomală este constituită din:
A. O subunitate mare L şi o subunitate mică S;
B. O subunitate mare L şi 2 subunităţi mici S;
C. 2 subunităţi mari L şi 2 subunităţi mici S;
D. 2 subunităţi mari L şi o subunitate mică S;
30. Bacteriile lophotricha prezintă:
A. câte un smoc de cili la fiecare extremitate;
B. un smoc de cili la o singură extremitate;
C. mai mulţi cili dispuşi pe toată suprafaţa;
D. un singur cil la fiecare extremitate.
31. Ordinea corectă a etapelor efectuării frotiurilor este:
A. etalarea, uscarea, fixarea, colorarea;
B. etalarea, fixarea, colorarea, uscarea;
C. etalarea, colorarea uscarea, fixarea;
D. etalarea, fixarea, uscarea, colorarea.
32. Selectaţi programul de autoclavare cel mai frecvent utilizat:
A. 180C/ 1h/2 atm;
B. 180C/ 0,5h/2 atm;
C. 120C/ 0,5h/1 atm;
D. 150C/ 1h/1 atm.
33. În coloraţia Gram următoarea soluţie are rol de mordant:
A. violet de genţiana;
B. Lügol;
C. Alcool-acetonă;
D. Fuxina.
34. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru cultivarea bacteriilor anaerobe:
A. Mac Conkey;
B. Geloza Veillon;
C. Chapman;
D. Cartof glicerinat.
35. Rezultatele antibiogramei prin metoda diluţiilor se exprimă prin:
A. Diametru zonelor de inhibiţie;
B. CMI;
C. DLM;
D. DL50.
36. Identificaţi un mediu de cultură utilizat în micologie:
A. Drigalski;
B. Sabouraud;
C. VL;
D. Levin.
37. Selectaţi o metodă de colorare pentru evidenţierea sporilor bacterieni:
A. Casares-Gill;
B. Giemsa;
C. Albastru de toluidină;
D. Verde de malachit.
38. pH-ul mediilor utilizate în micologie este:
A. Puternic acid;
B. Uşor acid;
C. Neutru;
D. Bazic.
39. Selectaţi metoda de sterilizare care se bazează pe încălzirea (căldură umedă) fracţionată sau discontinuă:
A. Fierberea;
B. Autoclavarea;
C. Tindalizarea;
D. Ultrapasteurizarea.
40. Pentru a stimula cilogeneza (sinteza cililor) la Listeria monocytogenes, incubarea se efectuează la:
A. 1C; B.10C; C.20-25C; D.37C.
41. În testul de hidroliză a amidonului, ca soluţie revelatoare se utilizează:
A. Sol. de fuxină diluată;
B. Sol. Lügol;
C. Sol. Ehrich-Kovacs;
D. Acetat de plumb.
42. Pentru evidenţierea metabolizării triptofanului din mediu se aplică testul:
A. De evidenţire a H2S;
B. De evidenţiere a indolului;
C. Lecitinazei;
D. CAMP.
43. Testul catalazei se încadrează în categoria de reacţii biochimice:
A. Complexe;
B. De evidenţierea a proprietăţilor glucidolitice;
C. De evidenţiere a enzimelor active faţă de substanţele ce conţin azot în moleculă;
D. De evidenţiere a enzimelor oxidante şi reducătoare.
44. În timpul operaţiei de însămânţare , flambarea gurii eprubetei este:
A. Obligatorie, înainte de însămânţare;
B. Obligatorie, după însămânţare;
C. Obligatorie, înainte şi după însămânţare;
D. Obligatorie, înainte de însămânţare, facultativă după însămânţare.
45. Selectaţi ingredientele (utilizate la prepararea mediilor de cultură), rezultate prin digestie enzimatică:
A. Hidolizat de cazeină;
B. Peptonă;
C. Apă,
D. NaCl.
46. Selectaţi o metodă de colorare simplă:
A. Gram;
B. Verde de malachit;
C. Albastru de toluidină;
D. Ziehl-Neelsen.
47. Embrionii destinaţi inoculării materialului viral în cavitatea alantoidiană se recomandă să aibă vârsta de :
A. 5-6 zile; B.2-3 zile; C. 10-11 zile; D. 18 zile.
48. În coloraţia cu verde de malachit a doua soluţie colorantă este:
A. fuxina;
B. violetul de genţiana;
C. tuş de China;
D. albastru de metilen.
49. Selectaţi procedeul utilizat pentru sterilizarea mediilor de cultură:
A. Flambarea;
B. Autoclavarea;
C. Fierberea;
D. Cu radiaţii UV:
50. Timpul de decolorare cu alcool-acetonă în coloraţia Gram este de:
A. 1 minut;
B. 1-3 minute;
C. 3-5 minute; D. Câteva secunde.

GRILE BACTERIOLOGIE GENERALA 2

1.Bacteriile posedă:
A. un număr variabil de cromozomi;
B. cele fotosintetizante 2 cromozomi, cele chimiosintetizante 4 cromozomi;
C. un singur cromozom;
D. bacteriile nu au cromozomi.
2. În cadrul morfologiei externe a bacteriilor se studiază:
A. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, metabolismul;
B. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, respiraţia;
C. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, tipul acizilor nucleici;
D. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, greutatea, volumul, suprafaţa, densitatea celulei;
3. Dimensiunile bacteriilor se exprimă în:
A. nanometri;
B. milimetri;
C. microni;
D. răspunsurile A şi B sunt corecte.
4. Gruparea ,, stafilo,, este întâlnită la:
A. Coci;
B. Bacili;
C. În frotiurile din bulion ale bacililor;
D. În frotiurile de pe agar ale cocilor.
5. Bacteriile care se grupează în lanţuri lungi:
A. Tulbură intens bulionul şi formează depozit lax (aspect de vată);
B. Nu tulbură bulionul şi formează depozit lax (aspect de vată);
C. Nu tulbură bulionul şi formează depozit mic, punctiform,
D. Răspunsurile A şi B sunt corecte.
6. Colorarea diferenţiată a bacteriilor este consecinţa compoziţiei chimice şi particularităţilor structurale ale:
A. Membranei citoplasmatice;
B. Capsulei;
C. Peretelui celular;
D. Conţinutului celulei vegetative.
7. Membrana citoplasmatică a bacteriilor are o structură:
A. Trilamelară;
B. Bilamelară;
C. Subţire, fină, elastică;
D. Rigidă.
8. Moleculele de fosfolipide din bistratul membranei citoplasmatice se dispun cu extremităţile hidrofobe:
A. Spre citoplasmă;
B. Spre peretele celular;
C. Spre interiorul bistratului;
D. Răspunsurile A şi B sunt corecte.
9. Membrana citoplasmatică a bacteriilor îndeplineşte următoarele roluri:
A. Filtru biologic selectiv;
B. Intervine în procesele respiratorii;
C. Reglează şi menţine constantă presiunea osmotică;
D. Reglează şi menţine constant pH-ul.
10. În funcţie de poziţia pe care o ocupă mezozomii se clasifică:
A. Perimembranari, septali, ecuatoriali;
B. Parietali, perinucleari, septali;
C. Centrali,, periferici, ecuatoriali;
D. Perimembranari, perinucleari, parietali.
11. Mezozomii se evidenţiază mai uşor, sunt în număr mai mare şi mai voluminoşi la:
A. Bacteriile Gram labile;
B. Bacteriile Gram negative;
C. Bacteriile Gram pozitive;
D. Atât la bacteriile Gram pozitive cât şi la cele Gram negative.
12. Peretele celular al bacteriilor are rol de:
A. Filtru biologic selectiv;
B. Filtru mecanic;
C. Sită moleculară;
D. Nici un răspuns nu este corect.
13. Din punct de vedere al capacităţii de a sintetiza capsula bacteriile se clasifică:
A. Capsulogene şi acapsulogene;
B. Capsulate şi necapsulate;
C. Capsulogene şi acapsulate;
D. Capsulate şi acapsulogene.
14. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive este constituit din un:
A. Heteropolimer denumit peptidoglican şi un tetrapeptid;
B. Heteropolimer denumit peptidoglican şi o parte glicanică;
C. Dintr-un polizaharid şi acizi teichoici;
D. Nici un răspuns nu este corect.
15. Glicocalixul se întâlneşte :
A. La bacteriile care trăiesc în sol;
B. La bacteriile care trăiesc în ape;
C. La bacteriile cultivate pe medii de cultură;
D. La bacteriile care trăiesc în medii naturale.
16. Structurile înglobate în citoplasma celulei bacteriene :
A. Sunt mărginite de membrane proprii;
B. Nu sunt mărginite de membrane proprii;
C. Unele sunt mărginite de membrane proprii, altele nu;
D. Sunt mărginite de membrane proprii;
17. La celulele tinere citoplasma are aspect:
A. Uniform;
B. Granular;
C. Neuniform;
D. Fibrilar.
18. Materialul nuclear al bacteriilor este constituit din:
A. O singură moleculă de ARN dublucatenar;
B. O singură moleculă de ADN dublucatenar;
C. O singură moleculă de ARN monocatenar;
D. O singură moleculă de ADN monocatenar;
20. Microcapsula se întâlneşte la:
A. Klebsiella pneumoniae;
B. Staphylococcus aureus;
C. Pasteurella multocida;
D. Bacillus anthracis.
21. Plasmidele sunt molecule mici de :
A. ADN monocatenar;
B. ARN monocatenar;
C. ADN dublucatenar;
D. ARN dublucatenar.
22. Bacteriile sunt organisme vii:
A. Diploide;
B. Haploide;
C. Celulele vegetative sunt haploide iar sporii diploizi;
D. Celulele vegetative sunt diploide iar sporii haploizi
23. Bacteriile neciliate se încadrează în tipul:
A. Monotricha;
B. Peritricha;
C. Amphitricha;
D. Atricha.
24. Care dintre următorii compuşi se găsesc în peretele bacterian:
A. Peptidoglican;
B. Mureină;
C. Celuloză;
D. Acid teichoic.
25. Partea liberă a flagelului se numeşte:
A. Blefaroplast;
B. Cârlig;
C. Filament axial,
D. Articulaţie.
26. Sporii aparţinând cărui gen au diametrul mai mic decât al celulei vegetative:
A. Clostridium;
B. Bacillus;
C. Salmonella;
D. Staphylococcus;
27. Într-o celulă bacteriană se găsesc:
A. 4000-5000 de ribozomi;
B. 2-3 ribozomi;
C. 10-20 ribozomi;
D. bacteriile nu au ribozomi.
28. Pilii I sunt prezenţi la bacteriile care prezintă:
A. plasmide ,,col”;
B. plasmide ,,R”;
C. plasmide ,,F”;
D. epizomi.
29. Fenolii şi derivaţii lor sunt activi numai faţă de :
A. spori;
B. celule vegetative;
C. spori şi celule vegetative;
D. toate răspunsurile sunt corecte.
30. Detergenţii anionici manifestă activitate maximă asupra bacteriilor:
A. la pH acid;
B. la pH alcalin;
C. la orice valoare de pH;
D. activitatea nu este influenţată de pH.
31. Care dintre următoarele medii de cultură permit evidenţierea producerii de hidrogen sulfurat:
A. TSI;
B. MIU;
C. Simmons;
D. Christensen.
32. Selectaţi programul de sterilizare la etuvă cel mai frecvent utilizat:
A. 180C/ 1h;
B. 180C/ 0,5h;
C. 120C/ 0,5h;
D. 150C/ 1h.
33. În coloraţia Gram următoarea soluţie are rol de colorant în a doua etapă:
A. violet de genţiana;
B. Lügol;
C. Alcool-acetonă;
D. Fuxina.
34. Selectaţi mediul de cultură bifazic:
A. Mac Conkey;
B. Geloza Veillon;
C. Chapman;
D. Cartof glicerinat.
35. Rezultatele antibiogramei prin metoda difuzimetrică (tehnica microcomprimatelor) se exprimă prin:
A. Diametru zonelor de inhibiţie;
B. CMI;
C. DLM;
D. DL50.
36. Identificaţi un mediu de cultură utilizat în micologie:
A. Drigalski;
B. Sabouraud;
C. VL;
D. Levin.
37. Selectaţi o metodă de colorare pentru evidenţierea capsulei bacteriene:
A. Casares-Gill;
B. Giemsa;
C. Ziehl-Neelsen;
D. Verde de malachit.
38. pH-ul mediilor utilizate în bacteriologie este:
A. Puternic acid;
B. Uşor acid;
C. Neutru;
D. Bazic.
39. Selectaţi metoda de sterilizare care se bazează pe utilizarea vaporilor de apă supraîncălziţi, sub presiune:
A. Fierberea;
B. Autoclavarea;
C. Tindalizarea;
D. Ultrapasteurizarea.
40. Incubarea, în cazul speciei Bacillus cereus se efectuează la:
A.42C; B.10C; C.20-25C; D.37C.
41. În testul indolului, ca soluţie revelatoare se utilizează:
A. Sol. de fuxină diluată;
B. Sol. Lügol;
C. Sol. Ehrich-Kovacs;
D. Acetat de plumb.
42. Pentru evidenţierea metabolizării aminoacizilor care conţin sulf (cistină, cisteină etc.) din mediul de cultură se aplică testul:
A. De evidenţire a H2S;
B. De evidenţiere a indolului;
C. Lecitinazei;
D. CAMP.
43. Testul de hidroliză a ureei se încadrează în categoria de reacţii biochimice:
A. Complexe;
B. De evidenţierea a proprietăţilor glucidolitice;
C. De evidenţiere a enzimelor active faţă de substanţele ce conţin azot în moleculă;
D. De evidenţiere a enzimelor oxidante şi reducătoare.
44. În timpul operaţiei de însămânţare , încălzirea la roşu a ansei de însămânţare este:
A. Obligatorie, înainte de însămânţare;
B. Obligatorie, după însămânţare;
C. Obligatorie, înainte şi după însămânţare;
D. Obligatorie, înainte de însămânţare, facultativă după însămânţare.
45. Selectaţi ingredientele (utilizate la prepararea mediilor de cultură), rezultate prin hidroliză acidă:
A. Hidolizat de cazeină;
B. Peptonă;
C. Apă,
D. NaCl.
46. Selectaţi o metodă de colorare simplă:
A. Gram;
B. Verde de malachit;
C. Albastru de metilen;
D. Ziehl-Neelsen.
47. Embrionii destinaţi inoculării materialului viral în cavitatea vitelină se recomandă să aibă vârsta de :
A. 5-6 zile; B.2-3 zile; C. 10-11 zile; D. 18 zile.
48. Interpretarea pozitivă a testului de reducere a albastrului de metilen se aplică atunci când decolorarea culturii are loc în decurs de :
A. 1-3 ore;
B. 10-12 ore;
C. 24 ore;
D. până la maximum 7 zile.
49. Selectaţi procedeul utilizat pentru sterilizarea spaţiilor:
A. Flambarea;
B. Autoclavarea;
C. Fierberea;
D. Cu radiaţii UV:
50. Timpul de colorare cu violetul de genţiana în coloraţia Gram este de:
A. 1 minut;
B. 1-3 minute;
C. 3-5 minute;
D. Câteva secunde.

Leave a Comment