Grila 7 Microbiologie

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 7

43. Testul de hidroliză a amidonului se încadrează în categoria reacţiilor biochimice:
a) complexe;
b) de evidenţiere a proprietăţilor glucidolitice;
c) de evidenţiere a enzimelor active faţă de substanţe care conţin azot;
d) de evidenţiere a enzimelor oxidante şi reducătoare.

42. În timpul operaţiei de însămânţare, încălzirea la roşu a ansei de însămânţare este:
a) obligatorie numai înainte de însămânţare;
b) obligatorie numai după însămânţare;
c) obligatorie după scoaterea dopului şi înainte de repunerea dopului;
d) obligatorie înainte şi după însămânţare.
43. În ce tip cultural se încadrează o colonie cu margini regulate, suprafaţă netedă şi lucioasă, de formă circulară:
a) tipul S;
b) tipul R;
c) tipul M;
d) tipul T.
44. Selectaţi mediile de cultură naturale:
a) laptele ecremat;
b) serul sanguin;
c) bulionul cu ser;
d) agarul cu sânge.
45. pH-ul mediilor de cultură utilizate în micologie este:
a) uşor acid;
b) puternic acid;
c) neutru;
d) uşor alcalin.
46. Identificaţi metodele directe de evidenţiere a cililor bacterieni:
a) coloraţia Casares-Gill;
b) examenul la microscopul electronic;
c) examenul între lamă şi lamelă;
d) Coloraţia Stamp.
31. Pasteurizarea joasă se realizează:
a) 10-20 minute, la 70-75ºC;
b) câteva secunde, la 85-95ºC;
c) 30 minute, la 60-65ºC;
d) 10 minute, la 65-70ºC.
32. Care dintre următoarele medii de cultură fac parte din grupa celor de diagnostic diferenţial:
a) mediul Kauffmann-Müller;
b) mediul Drigalski;
c) mediul Istrati-Meitert;
d) mediul Chapman.
33. În profunzimea gelozei Veillon, bacteriile mobile din genul Clostridium produc:
a) colonii lenticulare;
b) colonii pufoase;
c) colonii sferice, mici;
d) colonii neregulate, mari şi mici.
34. Rofizarea este fenomenul prin care coloniile de tip S se transformă în:
a) colonii de tip M;
b) colonii de tip R;
c) colonii de tip B;
d) colonii de tip A.
35. Selectaţi o metodă de colorare pentru leptospire:
a) Ziehl-Neelsen;
b) Giemsa;
c) Gram;
d) Fontana-Tribondeau.
36. Testul catalazei se interpretează:
a) ex tempore (imediat);
b) după 1-3 ore;
c) după 24 de ore;
d) după 7 zile.
37. Identificaţi afirmaţiile false privind agarul din compoziţia mediilor de cultură solide sau semisolide:
a) este rezistent la acţiunea enzimelor bacteriene;
b) reprezintă sursă nutritivă pentru bacterii;
c) se solidifică la 65ºC;
d) se obţine din corpul unor alge marine.
38. Pentru evidenţierea hidrolizei amidonului, soluţia revelatoare este:
a) apa oxigenată;
b) acetatul de plumb;
c) reactivul Ehrlich-Kovacs;
d) soluţia Lügol.
39. Coloraţia Gram face parte din categoria metodelor de colorare:
a) complexe;
b) uzuale;
c) simple;
d) speciale.
40. Care dintre următoarele ingrediente sunt indispensabile pentru prepararea unui mediu de cultură simplu:
a) apa distilată/ bidistilată;
b) clorura de sodiu;
c) ser sanguin;
d) antibiotice.
21. După frecvenţa şi scopul utilizării, metodele de colorare se împart în:
a) uzuale şi speciale;
b) uzuale şi complexe;
c) simple şi complexe;
d) simple şi speciale.
22. Selectaţi răspunsurile corecte privind succesiunea etapelor în efectuarea frotiurilor:
a) etalare, fixare, uscare, colorare;
b) etalare, colorare, fixare, uscare;
c) etalare, uscare, fixare, colorare;
d) etalare, uscare, colorare, fixare.
23. Sterilizarea lamelor de sticlă pe care se efectuează frotiurile se realizează prin:
a) flambare;
b) încălzire la roşu;
c) uperizare;
d) autoclavare.
24. Colorarea prin metoda Ziehl-Neelsen se utilizează pentru evidenţierea:
a) virusurilor;
b) ciupercilor microscopice;
c) bacteriilor şi virusurilor;
d) bacteriilor acidorezistente.
25. La o cultură bacteriană obţinută în mediu lichid, pentru aprecierea caracterelor culturale, se examinează:
a) forma coloniilor;
b) gradul de turbiditate;
c) fenomenele de suprafaţă;
d) sedimentul (depozitul).
26. Pentru evidenţierea producţiei de hidrogen sulfurat se foloseşte:
a) reactivul Ehrlich-Kovacs;
b) acetatul de plumb;
c) soluţia Lügol;
d) albastrul de brom timol.
27. Ordinea însămânţării cu acul de însămânţare a unei perechi de medii de cultură (bulion şi agar nutritiv), în scopul cultivării bacteriilor, este:
a) mai întâi bulionul şi apoi agarul înclinat;
b) mai întâi agarul înclinat şi apoi bulionul;
c) nu există o regulă anume;
d) bacteriile sunt însămânţate numai în medii lichide.
28. Agarul moale este utilizat în laborator pentru:
a) conservarea bacteriilor în colecţie;
b) examinarea mobilităţii bacteriilor;
c) cultivarea virusurilor;
d) cercetarea producţiei de bacteriocine.
29. Bulionul cu carne (mediul Kitt-Tarozzi) se foloseşte pentru:
a) cultivarea bacteriilor aerobe;
b) cultivarea bacteriilor anaerobe;
c) cultivarea micoplasmelor;
d) cultivarea rickettsiilor.
30. Membranele filtrante constituite din acetat de celuloză au dimensiunile porilor cuprinse între:
a) 1 nm şi 18 μm;
b) 10 nm şi 8 μm;
c) 100 nm şi 18 μm;
d) 100 nm şi 8 μm.
41. Care dintre următoarele medii de cultură permit evidenţierea reacţiei de hidroliză a ureei:
a) Christensen;
b) TSI;
c) MIU;
d) Drigalski.
42. În timpul operaţiei de însămânţare, încălzirea gurii eprubetei este:
a) obligatorie doar înainte de însămânţare;
b) obligatorie doar după însămânţare;
c) obligatorie după scoaterea dopului şi înainte de repunerea dopului;
d) obligatorie înainte de însămânţare, facultativă după însămânţare.
43. Testul lecitinazei se efectuează pe:
a) agarul cu sânge;
b) agarul cu ser sanguin;
c) agarul cu emulsie de gălbenuş de ou;
d) mediul Chapman.
44. Probele destinate examenului microbiologic, recoltate şi ambalate corespunzător, se expediază către laborator împreună cu un document oficial, întocmit şi semnat de medicul veterinar, numit:
a) buletin de analiză;
b) certificat de transport;
c) certificat sanitar-veterinar;
d) notă de însoţire.
45. Indolul rezultă în urma degradării:
a) lizinei;
b) cisteinei;
c) triptofanului;
d) metioninei.
46. Mediul TSI permite examinarea următoarelor caractere biochimice:
a) fermentarea glucozei;
b) producţia de hidrogen sulfurat;
c) producţia de urează;
d) fermentarea lactozei şi zaharozei.
21. Pasteurizarea înaltă se realizează:
a) 30 minute, la 60-65ºC;
b) 10 minute, la 70-75ºC;
c) 20 minute, la 60-65ºC;
d) câteva secunde, la 85-95ºC.
22. Selectaţi metoda de sterilizare prin căldură umedă, ce se bazează pe încălzirea fracţionată sau discontinuă:
a) fierberea;
b) autoclavarea;
c) tindalizarea;
d) pasteurizarea.
23. Procedeul de sterilizare realizat cu ajutorul vaporilor de apă sub presiune, se numeşte:
a) pasteurizare;
b) tindalizare;
c) autoclavare;
d) uperizare.
24. Care dintre următoarele medii de cultură se utilizează pentru evidenţierea producţiei de indol:
a) mediul MIU;
b) mediul TSI;
c) mediul MILF:
d) mediul Chapman.
25. În categoria testelor biochimice complexe, se încadrează:
a) testul de hemoliză;
b) testul utilizării citratului, ca unică sursă de carbon;
c) comportarea bacteriilor în lapte turnesolat;
d) testul de fermentare a glucidelor.
26. Alegeţi mediul de cultură necesar pentru evidenţierea lecitinazei:
a) agar cu sânge;
b) bulion cu ser;
c) cartof glicerinat;
d) agar cu emulsie de gălbenuş de ou.
27. Sterilizarea cu aer supraîncălzit se realizează la:
a) 120ºC, 30 minute;
b) 180ºC, 30 minute;
c) 170ºC, 120 minute;
d) 190ºC, 20 minute.
28. Testul de coagulare a plasmei citratate se interpretează:
a) ex tempore;
b) după 1-3 ore;
c) după 24 de ore;
d) după 7 zile.
26. În prezenţa indolului, reactivul Ehrlich-Kovacs capătă culoarea:
a) galbenă;
b) roşie;
c) albastră;
d) cafenie deschis.
33. În urma fermentării unui glucid în apa peptonată cu albastru de bromtimol, datorită acidifierii mediului, culoarea virează în:
a) galben;
b) roşu;
c) albastru intens;
d) violet.
38. Acetatul de plumb se foloseşte pentru evidenţierea producţiei de:
a) indol;
b) hemolizine;
c) urează;
d) hidrogen sulfurat.
40. Selectaţi testele prin care se evidenţiază acţiunea oxidoreducătoare a enzimelor bacteriene:
a) testul catalazei;
b) testul indolului;
c) testul ureazei;
d) testul de reducere a albastrului de metilen.