Grila 6 Microbiologie

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 6

1. Alegeţi expresiile adevărate privind compoziţia chimică a celulelor vegetative ale bacteriilor:
a. diferă de compoziţia chimică a sporilor;
b. este identică cu compoziţia chimică a sporilor;
c. este foarte asemănătoare cu a altor organisme vii;
d. este foarte diferită de a altor organisme vii.

2. Care din următoarele macroelemente fac parte din compoziţia chimică a tuturor componentelor celulei bacteriene:
a. H, N, K, Ca;
b. C, O, H, N;
c. C, O, H, Fe;
d. C, O, H, P.

3. O celula vegetativă a bacteriilor conţine aproximativ:
a. 3000-6000 tipuri de molecule diferite;
b. 2000-6000 tipuri de molecule diferite;
c. 4000-6000 tipuri de molecule diferite;
d. 5000-6000 tipuri de molecule diferite.

4. Sărurile minerale se găsesc în compoziţia chimică a bacteriilor, din greutatea uscată a celulei vegetative în proporţie de:
a. 10-25%;
b. 4-25%;
c. 2-30%;
d. 25-30%.

5. La bacterii, celuloza se găseşte în compoziţia chimică a:
a. peretelui celular;
b. citoplasmei;
c. granulelor de volutină;
d. toate răspunsurile sunt false.

6. După permanenţa sintezei lor, enzimele bacteriene se clasifică în:
a. constitutive, adaptative, inductive;
b. exoenzime, endoenzime;
c. cantitative, calitative;
d. enzime propriu-zise, proenzime.

7. Care din următoarele specii bacteriene sunt paracromofore:
a. Rhodococcus equi;
b. Staphylococcus aureus;
c. Pseudomonas aeruginosa;
d. Serratia marcescens.

8. Fiticolul este sintetizat de:
a. Staphylococcus aureus;
b. Mycobacterium phlei;
c. Serratia marcescens;
d. Pseudomonas aeruginosa.

9. Care din următoarele mecanisme de transport al nutrienţilor în interiorul celulelor bacteriene se realizează cu cel mai mare consum de energie:
a. difuziune pasivă (osmoză);
b. difuzia facilitată;
c. translocaţia de grup (fosforilarea vectorială);
d. transportul masiv (pinocitoză).

10. În cursul proceselor respiratorii ale bacteriilor, moleculele care cedează electroni:
a. se reduc;
b. se oxidează;
c. unele se reduc, altele se oxidează;
d. toate răspunsurile sunt false.

11. Efectul Pasteur (inhibiţia fermentaţiei de către respiraţie) este caracteristic:
a. bacteriilor strict anaerobe;
b. bacteriilor strict aerobe;
c. bacteriilor microaerofile;
d. bacteriilor facultativ anaerobe.

12. Bacteriile aparţinând căror tipuri respiratorii nu conţin citocromi, oxidaze, catalaze sau peroxidaze:
a. strict aerobe;
b. strict anaerobe;
c. facultativ anaerobe;
d. microaerofile.

13. Caracterele dobândite prin mutaţie:
a. nu se transmit ereditar;
b. se transmit întotdeauna ereditar;
c. se transmit numai rareori ereditar;
d. uneori se transmit ereditar, alteori nu se transmit ereditar.

14. Care din următoarele substanţe chimice exercită efect mutagen:
a. acidul nitros;
b. coloranţii de acridină;
c. hidroxilamina;
d. etil sau metilmetanul sulfurat.

15. După posibilitatea exprimării fenotipice, mutaţiile se clasifică în:
a. letale;
b. imperceptibile;
c. perceptibile;
d. induse.

16. Secvenţele de inserţie prezintă următoarele caracteristici:
a. au dimensiuni mici;
b. au dimensiuni mari;
c. se exprimă fenotipic;
d. nu se exprimă fenotipic.

17. Sexducţia sau F-ducţia este procesul de transfer de material genetic de la:
a. celula F+ la celula F-;
b. celulă Hfr către o celulă F-;
c. celulă F` către o celulă F-;
d. celula F+ către o celulă F`.

18. În celula donatoare, conjugonii (repliconii) sunt întotdeauna asociaţi:
a. materialului nuclear;
b. unei plasmide;
c. unui mezozom;
d. unui grup de ribozomi.

19. Alegeţi expresiile adevărate privind conjugarea între celulele Hfr şi celulele F-:
a. se realizează un transfer total sau parţial al cromozomului celulei donatoare în celula acceptoare;
b. acest tip de recombinare genetică se realizează cu o frecvenţă mare;
c. acest tip de recombinare genetică se realizează cu o frecvenţă redusă;
d. se realizează numai un transfer al plasmidei donatoare în celula acceptoare.

20. În cadrul procesului de transducţie, celula acceptoare trebuie să fie:
a. lizogenă;
b. nelizogenă;
c. sensibilă la infecţia cu bacteriofagul transductor;
d. insensibilă la infecţi cu bacteriofagul transductor.

21. Factorii de agresivitate implicaţi în patogenitatea stafilococilor sunt:
a. coagulazele;
b. deoxiribonucleaza;
c. lipaza;
d. hemolizinele.

22. Stafilococii sunt bacterii:
a. necilogene;
b. cilogene;
c. necapsulogene;
d. capsulogene.

23. Factorii de toxicitate implicaţi în patogenitatea stafilococilor sunt:
a. hialuronidaza;
b. fibrinolizina;
c. enterotoxinele;
d. leucocidinele.

24. Selectaţi factorii care se corelează cu toxicitatea streptococilor:
a. streptokinaza (fibrinolizina);
b. streptolizina O;
c. streptolizina S;
d. eritrotoxina (toxina eritrogenă).

25. Selectaţi factorii care se corelează cu agresivitatea streptococilor:
a. streptolizina O;
b. streptokinaza (fibrinolizina);
c. hialuronidaza;
d. deoxiribonucleaza (streptodornaza).

26. În cazul mamitelor vacilor, cel mai frecvent se izolează:
a. S. agalactiae;
b. S. dysgalactiae subspecia dysgalactiae;
c. S. uberis;
d. S. pneumoniae.

27. Gurma la cabaline este produsă de:
a. S. dysgalactiae subspecia equisimilis;
b. S. equi subspecia zooepidemicus;
c. S. equi subspecia equi;
d. S. uberis.

28. La Bacillus anthracis au fost identificate următoarele tipuri de antigene:
a. antigene flagelare – de natură proteică;
b. antigene capsulare – de natură polipeptidică;
c. antigene somatice – de natură poliglucidică;
d. antigenul Gladstone – de natură proteică.

29. Pentru producerea experimentală a infecţiei cu B. anthracis, calea de inoculare cea mai severă este:
a. intradermică;
b. subcutanată;
c. intravenoasă;
d. intramusculară.

30. Selectaţi expresiile adevărate privind proprietăţile biochimice ale speciei B. cereus:
a. produce hemoliză intensă, de tip β;
b. produce lecitinază;
c. hidrolizează amidonul;
d. nu produce lecitinază.

31. Selectaţi expresiile adevărate privind caracterele morfologice ale speciei Bacillus cereus:
a. bacil Gram pozitiv;
b. mobil;
c. capsulogen;
d. necapsulogen.

32. Selectaţi expresiile adevărate privind toxina tetanică:
a. este o endotoxină;
b. este o exotoxină tipică;
c. are natură proteică;
d. este termolabilă.

33. Hemoglobinuria bacilară a bovinelor este produsă de:
a. Clostridium chauvoei;
b. Clostridium septicum;
c. Clostridium novyi, tip D;
d. Clostridium perfringens, tip B.

34. Cărbunele emfizematos este produs de:
a. Clostridium septicum;
b. Clostridium perfringens;
c. Clostridium chauvoei;
d. Clostridium novyi.

35. Boala rinichiului moale a bovinelor şi caprinelor este produsă de C. perfringens tipul:
a. A;
b. E;
c. D;
d. C.

36. În condiţii experimentale, Listeria monocytogenes este patogenă pentru:
a. porumbel;
b. cobai;
c. iepure;
d. şoarece.

37. Mediile de îmbogăţire selectivă folosite pentru izolarea bacteriilor din genul Listeria conţin:
a. tetraciclină;
b. acid nalidixic;
c. acriflavină;
d. streptomicină.

38. Însămânţat în agar moale, prin înţepare, bacilul rujetului formează o cultură cu aspect de:
a. brad răsturnat;
b. periuţă de spălat eprubete;
c. cap de meduză;
d. umbrelă.

39. E. rhusiopathiae este patogen, în condiţii experimentale, pentru:
a. porumbel;
b. cobai;
c. iepure;
d. şoarece.

40. Bacteriile din genul Corynebacterium sunt:
a. strict aerobe;
b. strict anaerobe;
c. facultativ anaerobe;
d. microaerofile.

41. Mamita de vară (piobacilară) a vacilor este produsă de:
a. Streptococcus uberis;
b. Staphylococcus aureus subspecia aureus;
c. Corynebacterium kutscheri;
d. Arcanobacterium pyogenes.

42. Pentru menţinerea în colecţii a bacteriilor din genul Mycobacterium se foloseşte:
a. cartoful glicerinat sau cartoful biliat;
b. mediul lichid Sauton;
c. agarul Löwenstein;
d. agarul nutritiv.

43. La Mycobacterium tuberculosis, coloniile devin vizibile macroscopic, după:
a. 15-30 zile de incubare;
b. 30-90 zile de incubare;
c. 10-15 zile de incubare;
d. 5-10 zile de incubare.

44. Selectaţi expresiile adevărate privind tulpinile de E. coli verotoxigene (VTEC):
a. produc sindromul hemolitic-uremic, la om;
b. produc colite hemoragice, la om şi animale;
c. aparţin serotipului O157:H7;
d. nu elaborează toxine.

45. Septicemia colibacilară este determinată de tulpini:
a. enteroinvazive;
b. enterohemoragice sau necrotoxigene;
c. verotoxigene;
d. enterotoxice.

46. La bacteriile din genul Salmonella se întâlnesc următoarele tipuri de antigene:
a. antigene “O” termostabile;
b. antigene “O” termolabile;
c. antigene “H” termostabile;
d. antigene “H” termolabile.

47. Antigenele “Vi” ale salmonelelor prezintă următoarele caracteristici:
a. sunt termolabile;
b. sunt alcoolo- şi formol-rezistente;
c. sunt termostabile;
d. sunt alcoolo- şi formol-sensibile.

48. Pseudotuberculoza (rodenţioza) este produsă de:
a. Yersinia enterocolitica;
b. Yersinia pestis;
c. Mycobacterium avium subspecia paratuberculosis;
d. bacilul lui Malassez şi Vignal.

49. La iepuri, pasteureloza evoluează acut sau cronic, cu trei forme de manifestare:
a. pleuropneumonie;
b. rinită;
c. artrite;
d. abcese reci, subcutanate.

50. Pleuropneumonia infecţioasă a porcului este produsă de:
a. Pasteurella multocida;
b. Actinobacillus lignieresii;
c. Actinobacillus pleuropneumoniae;
d. Actinobacillus suis.

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
Facultatea de Medicină Veterinară
Catedra de Ştiinţe Preclinice
Disciplina de Microbiologie-Imunologie
Sesiune de examene: iunie-iulie 2008

GRILA 2

Medicină Veterinară

1. Bioelementele majore întâlnite în compoziţia chimică bacteriilor reprezintă, din greutatea uscată a celulei:
a. aproximativ 75%;
b. aproximativ 85%;
c. aproximativ 65%;
d. aproximativ 95%.

2. Bioelementele minore reprezintă, din greutatea uscată a celulei bacteriene:
a. 25%;
b. 15%;
c. 10%;
d. 5%.

3. Care din următoarele componente structurale ale celulelor vegetative bacteriene conţin cantităţi mari de apă liberă:
a. ribozomii;
b. capsula;
c. citoplasma;
d. materialul nuclear.

4. Glucidele reprezintă, din greutate uscată a celulelor vegetative:
a. 2-30%;
b. 4-25%;
c. 10-25%;
d. 20-25%.

5. La bacterii, lipidele reprezintă, din greutate uscată a celulei:
a. 1-20%;
b. 4-25%;
c. 2-30%;
d. 10-25%.

6. Bacteriile cromopare sintetizează pigment care, după sinteză,:
a. se depune la locul sintezei;
b. se depune la nivelul învelişului celular;
c. este eliberat în afara celulei în mediul ei de viaţă;
d. toate răspunsurile sun false.

7. Care din următoarele specii bacteriene sintetizează pigmenţi in grupa fenazinelor:
a. Staphylococcus aureus;
b. Mycobacterium phlei;
c. Pseudomonas aeruginosa;
d. Nocardia asteroides.

8. La Escherichia coli, transportul glucozei spre interiorul celulei sub formă de glucozo-6-fosfat se realizează prin:
a. difuziune pasivă;
b. difuziune facilitată;
c. fosforilare vectorială;
d. pinocitoză.

9. Care din următoarele grupe de bacterii descompun monoglucidele (glucoza) pe calea fosfocetolizei:
a. actinomicetele;
b. bacteriile acidorezistente;
c. bacteriile lactice heterofermentative;
d. enterobacteriile.

10. Care din următoarele specii bacteriene sunt strict aerobe:
a. Lactobacillus acidophilus;
b. Clostridium perfringens;
c. Mycobacterium tuberculosis;
d. Bacillus subtilis.

11. Care din următoarele genuri încadrează bacterii strict anaerobe şi Gram negative:
a. Fusobacterium;
b. Dichelobacter;
c. Bacteroides;
d. Clostridium.

12. Multiplicarea prin sept transversal este caracteristică bacteriilor care formează colonii de tip:
a. S;
b. R;
c. M;
d. L.

13. Testul fluctuaţiei a fost descris de:
a. Luria şi Delbruck, în 1945;
b. Lederberg şi Lederberg, în 1952;
c. Luria şi Delbruck, în 1952;
d. Lederberg şi Lederberg, în 1945.

14. În cazul mutaţiilor, substituţia unei baze cu o altă bază din aceeaşi categorie se numeşte:
a. transversie;
b. tranziţie;
c. inversare;
d. inserţie.

15. Endonucleazele bacteriene de tip I prezintă următoarele caracteristici:
a. au molecula formată dintr-o singură subunitate;
b. au molecula formată din mai multe subunităţi;
c. acţionează condiţionat de ATP şi de ionii de Mg2+;
d. acţionează condiţionat de S-adenozil-metionină.

16. Procesul de transformare a fost descris de:
a. Luria şi Delbruck, în 1945;
b. Lederberg şi Lederberg, în 1952;
c. Griffith, în 1928;
d. Avery O.T., în 1944.

17. În condiţii optime, procesul de conjugare se realizează în:
a. 2-3 ore;
b. 1-2 ore;
c. 30 minute;
d. 60 minute.

18. După Luria, conjugonii sau repliconii sunt reprezentaţi de:
a. factorul F;
b. factorul Col;
c. factorul R;
d. genele “tra”.

19. În celulele F+, factorul F se replică:
a. concomitent cu cromozomul;
b. independent de cromozom;
c. mai repede decât cromozomul;
d. mai lent decât cromozomul.

20. Alegeţi expresiile adevărate privind variaţiile fenotipice:
a. apar sub acţiunea unor factori de mediu;
b. nu se transmit ereditar;
c. apr la toţi sau la majoritatea indivizilor populaţiei date;
d. implică modificări în structura cromozomului.

21. Care din următoarele substanţe proteice sintetizate de stafilococi fac parte din grupa factorilor toxicici:
a. enterotoxinele;
b. hemolizinele;
c. lipaza;
d. leucocidinele.

22. Epidermita exsudativă a porcului este produsă de:
a. Clostridium septicum;
b. Actinobaculum suis;
c. Staphylococcus hyicus subspecia hyicus;
d. Staphylococcus intermedius.

23. Selectaţi expresiile adevărte privind toxina epidermolitică şi exfoliantă sintetizată e anumite tulpini de Staphylococcus:
a. este antigenică;
b. nu este antigenică;
c. are masă moleculară de 24.000 Da;
d. are masă moleculară de 48.000 Da.

24. Selectaţi expresiile adevărate privind Proteina A sintetizată de Staphylococcus aureus:
a. prezintă situsuri de cuplare cu regiunea Fc a imunoglobulinelor;
b. manifestă acţiune anticomplementară;
c. manifestă acţiune antifagocitară;
d. induce o stare alergică.

25. Agentul etiologic al locii europene a albinelor este:
a. Vagococcus fluvialis;
b. Enterococcus seriolicida;
c. Melissococcus plutonius;
d. Streptococcus pyogenes.

26. Streptococii din care grupe serologice se dezvoltă pe medii cu bilă, esculină şi azidă de sodiu:
a. A, C;
b. B;
c. D;
d. E.

27. Care dintre antigenele prezente în structura streptococilor se corelează cu virulenţa:
a. poliglucidul O;
b. proteina T;
c. proteina A;
d. proteina M.

28. Nucleoproteina P din structura streptococilor are specificitate de:
a. tulpină;
b. specie;
c. gen;
d. familie.

29. După însămânţare, prin înţepare în agarul moale, Bacillus anthracis dezvoltă o cultură cu aspect de:
a. meduză;
b. umbrelă;
c. brad răsturnat;
d. perie de spălat eprubete.

30. Alegeţi expresiile potrivite privind caracteristicile fracţiunii I a toxinei sintetizate de Bacillus anthracis:
a. are acţiune edematogenă;
b. are proprietăţi antigenice şi imunogene;
c. nu este imunogenă;
d. nu are acţiune letală.

31. Bacillus cereus prezintă următoarele proprietăţi biochimice:
a. produce lecitinază;
b. nu produce lecitinază;
c. este intens hemolitic;
d. nu este hemolitic.

32. Alegeţi expresiile adevărate privind toxina tetanică:
a. este o exotoxină tipică;
b. are natură proteică;
c. este termolabilă;
d. este sensibilă la enzimele proteolitice.

33. La care din următoarele specii, Clostridium tetani determină tetanos descendent:
a. suine;
b. om;
c. cabaline;
d. bovine.

34. Care din următoarele substanţe chimice inactivează toxina botulinică:
a. soluţia Lugol;
b. permanganatul de potasiu;
c. alcoolul;
d. apa bidistilată.

35. Infecţia naturală produsă de Clostridium chauvoei poartă denumirea de:
a. bradsot;
b. cangrenă gazoasă;
c. enterotoxiemie;
d. cărbune emfizematos.

36. Care din următoarele infecţii naturale produse de Clostridium septicum evoluează la porc:
a. bradsotul;
b. edemul malign;
c. gangrena gazoasă;
d. septicemia puerperală.

37. Dizenteria anaerobă a mieilor este produsă de Clostridium perfringens:
a. tipul A;
b. tipul B;
c. tipul C;
d. tipul E.

38. Boala rinichiului moale al bovinelor şi caprinelor este produsă de:
a. C. septicum;
b. C. chauvoei;
c. C. perfringens tipul D;
d. C. novyi.

39. Care din următoarele animale de experienţă sunt sensibile la infecţia cu L. monocytogenes:
a. cobai;
b. porumbel;
c. iepure;
d. şoarece.

40. Alegeţi expresiile adevărate privind tulpinile A de bacilul rujetului:
a. sunt mai virulente;
b. sunt nevirulente;
c. produc infecţii acute;
d. produc infecţii cronice.

41. Corynebacterium pseudotuberculosis produce:
a. infecţii ale aparatului urogenital la bovine;
b. otite la câine;
c. limfadenita cazeoasă a oilor şi caprelor;
d. limfangita ulceroasă a solipedelor.

42. Pilozina (citolizină colesterol-dependentă) este sintetizată de:
a. Rhodococcus equi;
b. Arcanobacterium pyogenes;
c. Corynebacterium renale;
d. Corynebacterium pseudotuberculosis.

43. Enterita colibacilară este produsă de tulpini de E. coli:
a. enterotoxigene;
b. enteroinvazive;
c. enterohemolitice;
d. verotoxigene.

44. Alegeţi expresiile adevărate privind bacteriile din genul Klebsiella:
a. neciliate;
b. ciliate;
c. capsulogene;
d. necapsulogene.

45. Fenomenul Dienes apare la bacteriile din genul:
a. Escherichia;
b. Salmonella;
c. Proteus;
d. Shigella.

46. Yersinia pseudotuberculosis este o bacterie Gram negativă:
a. strict aerobă;
b. strict anaerobă;
c. facultativ anaerobă;
d. microaerofilă.

47. Actinobacillus pleuropneumoniae se dezvoltă pe medii care conţin:
a. numai factor V;
b. numai factor X;
c. atât factor V, cât şi factor X;
d. toate afirmaţiile sunt false.

48. Septicemia hemoragică a păstrăvilor este produsă de:
a. Vibrio parahaemolyticus;
b. Yersinia ruckeri;
c. Yersinia pseudotuberculosis;
d. Arcanobacter pyogenes.

49. Selectaţi răspunsurile corecte privind antigenele de suprafaţă (Vi) ale salmonelelor:
a. termolabile;
b. termostabile;
c. alcoolo- şi formol rezistente;
d. alcoolo- şi formol sensibile.

50. Antigenele H ale salmonelelor prezintă următoarele proprietăţi:
a. termolabile;
b. termostabile;
c. alcoolo-sensibile;
d. alcoolo-rezistente.

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
Facultatea de Medicină Veterinară
Catedra de Ştiinţe Preclinice
Disciplina de Microbiologie-Imunologie
Sesiune de examene: iunie-iulie 2008

GRILA 1

CEPA IV (cu parţial)

1. După temperatura optimă de multiplicare a bacteriilor constituente, maielele lactice pot fi:
a. psichrofile;
b. mezofile;
c. termofile;
d. microfile.

2. După particularităţile metabolice, microorganismele utilizate pentru obţinerea maielelor pot fi:
a. heterofermentative;
b. izofermentative;
c. mezofermntative;
d. homofermentative.

3. Selectaţi speciile bacteriene heterofermentative ce se pot utiliza pentru prepararea maielelor lactice mezofile:
a. Leuconostoc dextranicum;
b. Streptococcus lactis;
c. Streptococcus cremoris;
d. Leuconotoc lactis.

4. Care din următoarele specii bacteriene utilizate pentru producerea maielelor lactice mezofile sunt răspunzătore de producerea de acid:
a. Leuconostoc cremoris;
b. Streptococcus cremoris;
c. Streptococcus lactis;
d. Leuconostoc lactis.

5. Maielele mezofile mixte, de tip B (L), sunt constituite din următoarele specii de bacterii lactice:
a. S. lactis subspecia diacetylactis;
b. Leuconostoc cremoris (citrovorum);
c. Leuconostoc dextranicum;
d. Leuconostoc lactis.

6. Selectaţi expresiile adevărate privind specia Streptococcus thermophilus:
a. este sensibilă la temperaturi ridicate;
b. este sensibilă la clorura de sodiu;
c. fermentează un număr redus de glucide;
d. fermentează foarte multe glucide.

7. Selectaţi expresiile adevărate privind maielele lactice termofile:
a. transforma lactoza în acid lactic;
b. realizează coagularea laptelui;
c. măresc consistenţa produsului;
d. ameliorează gustul şi aroma.

8. Pentru prepararea maielelor lactice termofile de tip artizanal se utilizează speciile bacteriene:
a. Lactobacillus fermenti;
b. Lactobacillus helveticus;
c. Streptococcus thermophilus;
d. Leuconostoc dextranicum.

9. Maielele destinate producerii iaurtului sunt preparate din următoarele specii de bacterii lactice:
a. Lactobacillus helveticus;
b. Lactobacillus bulgaricus;
c. Lactobacillus lactis;
d. Streptococcus thermophilus.

10. Coagularea dulce a laptelui se datorează contaminării acestuia cu:
a. Candida albicans;
b. Bacillus subtilis;
c. Pseudomonas fluorescens;
d. Micrococcus luteus.

11. Filanţa laptelui şi smântânii se datorează contaminării acestora cu:
a. Bacillus cereus;
b. Alcaligenes vîscolactis;
c. Micrococcus luteus;
d. Pseudomonas syncyanea.

12. Mirosul şi gustul de fenol sau fum al laptelui şi al produselor lactate se datorează contaminării acestora cu:
a. Alcaligenes paravîscosus;
b. Bacillus circulans;
c. Bacillus subtilis;
d. Streptococcus lactis varietatea maltigenes.

13. Mirosul şi gustul de săpun al laptelui şi produselor lactate se datorează contaminării acestora cu:
a. levuri din genul Candida;
b. Pseudomonas fluorescens;
c. Micrococcus luteus;
d. Bacillus subtilis.

14. În carnea ambalată în vacuum se dezvoltă în special:
a. Pseudomonas-Acinetobacter-Moraxella;
b. Lactobacilii şi Microbacterium thermophactum;
c. Clostridium sporogenes;
d. Clostridium perfringens.

15. Alegeţi expresiile adevărate privind alterarea profundă a cărnii:
a. apare foarte rar;
b. se datorează bacteriilor din genul Clostridium;
c. carnea are miros înţepător-amoniacal;
d. carnea are miros de hidrogen sulfurat, indol, scatol, cadaverină, mercaptani.

16. În procesul de alterare (pătare) a osului, în zonele atinse creşte neobişnuit de mult conţinutul în:
a. acid lactic;
b. amoniac;
c. acid acetic;
d. acid butiric şi acid propionic.

17. Carnea preambalată în pungi nevacumate şi permeabile la gaze se alterează la suprafaţă prin multiplicarea asociaţiei:
a. L. monocytogenes-Yersinia;
b. Bacterii lactice, micrococi, Brochothrix thermophacta;
c. Pseudomonas-Acinetobacter-Moraxella;
d. Bacillus-Clostridium.

18. În alterarea de suprafaţă, stratul de mâzgă devine evident când numărul de microorganisme de pe suprafaţa cărnii depăşeşte valoarea:
a. 1010-1012;
b. 108-109;
c. 102-104;
d. 106-108.

19. Semicarcasele sau sferturile de bovine se pot păstra la +4°C fără a se altera aproximativ:
a. 2 zile;
b. 1 săptămână;
c. 2 săptămâni;
d. 4 săptămâni.

20. La animalele stresate, invadarea cărnii cu bacterii începe:
a. înainte de tăiere;
b. după eviscerare;
c. după tranşare;
d. în timpul jupuirii.

21. Selectaţi expresiile adevărate privind calitatea microbiologică referitoare la NTG la zahăr:
a. minim 100 celule/gram;
b. maxim 1000 celule/gram;
c. maxim 10 celule/gram;
d. între 10 şi 100 celule/gram.

22. Pentru determinarea bacteriilor din genul Leuconostoc din zahăr se realizează însămânţări în:
a. bulion cord-creier;
b. bulion cu lactoză;
c. bulion cu proteoz-peptonă;
d. bulion cu 10% clorură de sodiu.

23. Pentru determinarea speciei Pseudomonas aeruginosa din zahăr, din cultura în bulionul de îmbogăţire se fac transplantări pe:
a. agarul cu sânge;
b. agarul Mac Conkey;
c. agarul cu cetrimid;
d. agarul Simmons.

24. Norme de admisibilitate pentru mierea de albine privind stafilococii coagulază pozitivi:
a. să fie absenţi într-un gram;
b. maxim 10/gram;
c. maxim 100/gram;
d. maxim 1000/gram.

25. În condimente, numărul de clostridii sulfitoreducătoare nu trebuie să depăşească:
a. 10/gram;
b. 100/gram;
c. 1000/gram;
d. 1/gram.

26. Selectaţi expresiile adevărate privind clostridiile sulfitoreducătoare:
a. bacili Gram pozitivi;
b. catalază pozitivi;
c. catalază negative;
d. strict anaerobi.

27. Pentru determinarea prezenţei bacteriilor sulfitoreducătoare din alimente se foloseşte:
a. agarul cu sulfit de sodiu, polimixină B şi neomicină;
b. agarul cu sulfit de sodiu şi polimixină B;
c. agarul cu sulfit de sodiu şi neomicină;
d. agarul cu sulfit de sodiu şi eritromicină.

28. Care din următoarele medii se folosesc pentru determinarea numărului total de drojdii şi mucegaiuri din produsele alimentare:
a. agar Sabouraud cu glucoză şi cloramfenicol;
b. agar Sabouraud cu cicloheximidă şi cloramfenicol;
c. agar Sabouraud;
d. agar cord creier.

29. Orice levură care fermentează glucoza va fermenta obligatoriu şi:
a. fructoza;
b. manoza;
c. lactoza;
d. zaharoza.

30. Care din următoarele microorganisme pot contamina primar ouăle:
a. Staphylococcus;
b. Streptococcus;
c. Salmonella;
d. Escherichia coli.

31. Alegeţi parametrii microbiologici obligatorii privind controlul microbiologic al ouălor în coajă:
a. E. coli;
b. Staphylococcus;
c. NTG;
d. Salmonella.

32. Selectaţi valoarea parametrilor de pasteurizare pentru oul integral:
a. 62-63°C, 2-5 minute;
b. Peste 64-65°C, 3-5 minute;
c. 62-63°C, 3-5 minute;
d. Peste 64-65°C, 2-5 minute.

33. Selectaţi parametrii folosiţi pentru determinarea microaeroflorei prin sedimentare:
a. numărul de bacterii aerobe/ m3 aer;
b. numărul total de spori/ m3 aer;
c. numărul total de drojdii şi mucegaiuri/ m3 aer;
d. numărul total de stafilococi/ m3 aer.

34. Selectaţi parametrii folosiţi pentru controlul microbiologic al materialelor de ambalaj:
1. NTG/cm2;
2. Număr de drojdii şi mucegaiuri/cm2;
3. Bacterii coliforme/18 cm2;
4. Bacterii sulfitoreducătoare/100 cm2.

35. Boala întinderii pâinii (filanţa) se datorează contaminării acesteia cu:
a. Bacillus cereus;
b. Bacillus subtilis;
c. Clostridium sporogenes;
d. Aspergillus niger.

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
Facultatea de Medicină Veterinară
Catedra de Ştiinţe Preclinice
Disciplina de Microbiologie-Imunologie
Sesiune de examene: iunie-iulie 2008

GRILA 1

CEPA IV (fără parţial)

1. După particularităţile metabolice, microorganismele utilizate pentru obţinerea maielelor pot fi:
a. heterofermentative;
b. izofermentative;
c. mezofermntative;
d. homofermentative.

2. Care din următoarele specii bacteriene utilizate pentru producerea maielelor lactice mezofile sunt răspunzătore de producerea de acid:
a. Leuconostoc cremoris;
b. Streptococcus cremoris;
c. Streptococcus lactis;
d. Leuconostoc lactis.

3. Selectaţi expresiile adevărate privind specia Streptococcus thermophilus:
a. este sensibilă la temperaturi ridicate;
b. este sensibilă la clorura de sodiu;
c. fermentează un număr redus de glucide;
d. fermentează foarte multe glucide.

4. Pentru prepararea maielelor lactice termofile de tip artizanal se utilizează speciile bacteriene:
a. Lactobacillus fermenti;
b. Lactobacillus helveticus;
c. Streptococcus thermophilus;
d. Leuconostoc dextranicum.

5. Coagularea dulce a laptelui se datorează contaminării acestuia cu:
a. Candida albicans;
b. Bacillus subtilis;
c. Pseudomonas fluorescens;
d. Micrococcus luteus.

6. Mirosul şi gustul de fenol sau fum al laptelui şi al produselor lactate se datorează contaminării acestora cu:
a. Alcaligenes paravîscosus;
b. Bacillus circulans;
c. Bacillus subtilis;
d. Streptococcus lactis varietatea maltigenes.

7. În carnea ambalată în vacuum se dezvoltă în special:
a. Pseudomonas-Acinetobacter-Moraxella;
b. Lactobacilii şi Microbacterium thermophactum;
c. Clostridium sporogenes;
d. Clostridium perfringens.

8. În procesul de alterare (pătare) a osului, în zonele atinse creşte neobişnuit de mult conţinutul în:
a. acid lactic;
b. amoniac;
c. acid acetic;
d. acid butiric şi acid propionic.

9. În alterarea de suprafaţă, stratul de mâzgă devine evident când numărul de microorganisme de pe suprafaţa cărnii depăşeşte valoarea:
a. 1010-1012;
b. 108-109;
c. 102-104;
d. 106-108.

10. La animalele stresate, invadarea cărnii cu bacterii începe:
a. înainte de tăiere;
b. după eviscerare;
c. după tranşare;
d. în timpul jupuirii.

11. Alegeţi expresiile adevărate cu privire la capacitatea bacteriilor de a genera spori:
a. sporulate;
b. sporogene;
c. asporulate;
d. asporogene.

12. Care din următorii compuşi are efect reducător atunci când este introdus în produsele alimentare:
a. apa distilată;
b. glucoza;
c. acidul ascorbic;
d. tocoferolii.

13. Exprimarea cantitativă (valorică) a morţii celulelor vii ale unei populaţii microbiene date, dintr-un produs alimentar, se face prin:
a. valoarea D;
b. valoarea F;
c. doza eficientă probabilă;
d. valoarea G.

14. “Arsura de nitrit” apare atunci când:
a. carnea are pH acid şi s-a adăugat nitrit în exces;
b. s-a adăugat nitrat în exces iar în carne există bacterii ce îl descompun până la nitrit;
c. în prezenţa excesului de sare;
d. în prezenţa excesului de ascorbaţi.

15.În batoanele de salam tratate termic, “inelul verde’ apare:
a. sub acţiunea bacteriilor lactice;
b. sub acţiunea bacteriilor sulfitoreducătoare;
c. sub acţiunea levurilor;
d. sub acţiunea mucegaiurilor.

16.Care dintre următoarele specii bacteriene se poate multiplica în timpul conservării prin refrigerare:
a. Escherichia coli;
b. Pseudomonas;
c. Lactobacillus;
d. Corynebacterium.

17. Care dintre următoarele regimuri de congelare şi depozitare a produselor alimentare este preferat:
a. congelare la –30ºC, depozitare la –2ºC până la –5ºC;
b. congelare la –30ºC, depozitare la –5ºC până la –18ºC;
c. congelare la –30ºC, depozitare la –18ºC până la –25ºC;
d. congelare la –18ºC, depozitare la –30ºC.

18. Care din următoarele specii de Bacillus se poate dezvolta şi în condiţii de anaerobioză:
a. Bacillus subtilis;
b. Bacillus coagulans;
c. Bacillus polymixa;
d. Bacillus cereus.

19. Care din următoarele microorganisme au nevoie în stadiile iniţiale ale multiplicării de cantităţi mai mici de 10% de CO2:
a. Staphylococcus aureus;
b. Clostridium perfringens;
c. Pseudomonas aeruginosa;
d. Bacillus subtilis.

20. O concentraţie de 10% CO2 în interiorul ambalajelor sau în spaţiile de depozitare:
a. determină modificări ale cărnii;
b. nu determină modificări ale cărnii;
c. inhibă multiplicarea microorganismelor psichrotrofe;
d. nu inhibă multiplicarea microorganismelor psichrotrofe.

21. Pentru izolarea bacteriilor din genul Shigella din produsele alimentare se foloseşte:
a. agarul Levine;
b. agarul Simmons;
c. agarul Mac Conkey;
d. agarul Christensen.

22. Care din următoarele teste se utilizează pentru determinarea prezenţei stafilococilor în produsele alimentare:
a. metoda numărării directe în plăci Petri;
b. metoda determinării numărului cel mai probabil;
c. metoda nefelometrică;
d. metoda gazcromatografică.

23. Selectaţi expresiile potrivite privind Listeria monocytogenes:
a. este o bacterie nesporogenă;
b. este o bacterie mobila la 30°C;
c. este o bacterie imobilă la 30°C;
d. nu fermentează xiloza şi manitolul.

24. Selectaţi expresiile potrivite pentru Vibrio parahaemolyticus:
a. Gram pozitiv;
b. Gram negativ;
c. Se dezvoltă în medii cu 8% NaCl;
d. Se dezvoltă în medii cu 20% NaCl.

25. Clostridium perfringens este o bacterie:
a. sporogenă;
b. nesporogenă;
c. mobilă;
d. imobilă.
26. Agarul dextroză cu clortetraciclină sau acid tartaric se foloseşte pentru izolarea:
a. speciei Clostridium perfringens;
b. speciei Staphylococcus aureus;
c. levurilor şi mucegaiurilor;
d. speciei Bacillus cereus.

27. În mediul TSI, bacteriile din genul Salmonella:
a. fermentează glucoza;
b. produc hidrogen sulfurat;
c. fermentează lactoza şi zaharoza;
d. nu fermentează lactoza şi zaharoza.

28. Bacteriile coliforme fac parte din genurile:
a. Escherichia;
b. Klebsiella;
c. Enterobacter;
d. Proteus.

29. Mediile de îmbogăţire necesare pentru izolarea bacteriilor din genul Shigella conţin ca factor selectiv:
a. streptomicină;
b. gentamicină;
c. novobiocină;
d. kanamicină.

30. Pentru izolarea prin îmbogăţire a căror specii bacteriene se foloseşte bulionul tripticază-soia 10% NaCl şi 1% piruvat de sodiu:
a. Staphylococcus aureus;
b. Vibrio parahaemolyticus;
c. Campylobacter jejuni;
d. Vibrio vulnificus.

31. Laptele cu săruri de fier inoculat cu Clostridium perfringens se incubează în baie de apă la temperatura:
a. 20°C;
b. 30°C;
c. 37°C;
d. 46°C.

32. Selectaţi expresiile potrivite pentru bacteriile din genul Salmonella:
a. produc indol;
b. nu produc indol;
c. utilizează citratul de sodiu ca unică sursă de carbon;
d. nu utilizează citratul de sodiu ca unică sursă de carbon.

33. Pentru izolarea Escherichia coli de origine fecală, bulionul Escherichia coli se incubează 48 ore la temperatura de:
a. 30°C;
b. 37°C;
c. 45.5°C;
d. 35°C.

34. Pentru confirmarea salmonelelor prin examen serologic se folosesc reacţii de:
a. seroprecipitare;
b. seroaglutinare;
c. imonodifuzie radială;
d. seroaglutinare-liză.

35. Pentru efectuarea testului CAMP, la bacteriile din genul Listeria, se folosesc ca tulpini indicator:
a. Staphylococcus aureus;
b. Rhodococcus equi;
c. Clostridium perfringens;
d. Bacillus cereus.

36. Selectaţi expresiile adevărate privind calitatea microbiologică referitoare la NTG la zahăr:
a. minim 100 celule/gram;
b. maxim 1000 celule/gram;
c. maxim 10 celule/gram;
d. între 10 şi 100 celule/gram.

37. Pentru determinarea bacteriilor din genul Leuconostoc din zahăr se realizează însămânţări în:
a. bulion cord-creier;
b. bulion cu lactoză;
c. bulion cu proteoz-peptonă;
d. bulion cu 10% clorură de sodiu.

38. Pentru determinarea speciei Pseudomonas aeruginosa din zahăr, din cultura în bulionul de îmbogăţire se fac transplantări pe:
a. agarul cu sânge;
b. agarul Mac Conkey;
c. agarul cu cetrimid;
d. agarul Simmons.

39. Norme de admisibilitate pentru mierea de albine privind stafilococii coagulază pozitivi:
a. să fie absenţi într-un gram;
b. maxim 10/gram;
c. maxim 100/gram;
d. maxim 1000/gram.

40. În condimente, numărul de clostridii sulfitoreducătoare nu trebuie să depăşească:
a. 10/gram;
b. 100/gram;
c. 1000/gram;
d. 1/gram.

41. Selectaţi expresiile adevărate privind clostridiile sulfitoreducătoare:
a. bacili Gram pozitivi;
b. catalază pozitivi;
c. catalază negative;
d. strict anaerobi.

42. Pentru determinarea prezenţei bacteriilor sulfitoreducătoare din alimente se foloseşte:
a. agarul cu sulfit de sodiu, polimixină B şi neomicină;
b. agarul cu sulfit de sodiu şi polimixină B;
c. agarul cu sulfit de sodiu şi neomicină;
d. agarul cu sulfit de sodiu şi eritromicină.

43. Care din următoarele medii se folosesc pentru determinarea numărului total de drojdii şi mucegaiuri din produsele alimentare:
a. agar Sabouraud cu glucoză şi cloramfenicol;
b. agar Sabouraud cu cicloheximidă şi cloramfenicol;
c. agar Sabouraud;
d. agar cord creier.

44. Orice levură care fermentează glucoza va fermenta obligatoriu şi:
a. fructoza;
b. manoza;
c. lactoza;
d. zaharoza.

45. Care din următoarele microorganisme pot contamina primar ouăle:
a. Staphylococcus;
b. Streptococcus;
c. Salmonella;
d. Escherichia coli.

46. Alegeţi parametrii microbiologici obligatorii privind controlul microbiologic al ouălor în coajă:
a. E. coli;
b. Staphylococcus;
c. NTG;
d. Salmonella.

47. Selectaţi valoarea parametrilor de pasteurizare pentru oul integral:
a. 62-63°C, 2-5 minute;
b. Peste 64-65°C, 3-5 minute;
c. 62-63°C, 3-5 minute;
d. Peste 64-65°C, 2-5 minute.

48. Selectaţi parametrii folosiţi pentru determinarea microaeroflorei prin sedimentare:
a. numărul de bacterii aerobe/ m3 aer;
b. numărul total de spori/ m3 aer;
c. numărul total de drojdii şi mucegaiuri/ m3 aer;
d. numărul total de stafilococi/ m3 aer.

49. Selectaţi parametrii folosiţi pentru controlul microbiologic al materialelor de ambalaj:
a. NTG/cm2;
b. Număr de drojdii şi mucegaiuri/cm2;
c. Bacterii coliforme/18 cm2;
d. Bacterii sulfitoreducătoare/100 cm2.

50. Boala întinderii pâinii (filanţa) se datorează contaminării acesteia cu:
a. Bacillus cereus;
b. Bacillus subtilis;
c. Clostridium sporogenes;
d. Aspergillus niger.

BALAST:

21. După temperatura optimă de multiplicarea a bacteriilor constituente,
maielele lactice pot fi:
a. psichrofile;
b. mezofile;
c. termofile;
d. microfile.

51. Selectaţi speciile bacteriene heterofermentative ce se pot utiliza pentru prepararea maielelor lactice mezofile:
a. Leuconostoc dextranicum;
b. Streptococcus lactis;
c. Streptococcus cremoris;
d. Leuconotoc lactis.

52. Maielele mezofile mixte, e tip B (L), sunt constituite din următorele specii de bacterii lactice:
a. S. lactis subspecia diacetylactis;
b. Leuconostoc cremoris (citrovorum);
c. Leuconostoc dextranicum;
d. Leuconostoc lactis.

53. Selectaţi expresiile adevărate privind maielele lactice termofile:
a. transforma lactoza în acid lactic;
b. realizează coagularea laptelui;
c. măresc consistenţa produsului;
d. ameliorează gustul şi aroma.

54. Maielele destinte producerii iaurtului sunt preparate din urmatorele specii de bacterii lactice:
a. Lactobacillus helveticus;
b. Lactobacillus bulgaricus;
c. Lactobacillus lactis;
d. Streptococcus thermophilus.

55. Filanţa laptelui şi smântânii se datorează contaminării acestora cu:
a. Bacillus cereus;
b. Alcaligenes vîscolactis;
c. Micrococcus luteus;
d. Pseudomonas syncyanea.

56. Mirosul şi gustul de săpun al laptelui şi produselor lactate se datorează contaminării acestora cu:
a. levuri din genul cndida;
b. Pseudomonas fluorescens;
c. Micrococcus luteus;
d. Bacillus subtilis.

57. Alegeţi expresiile adevarte privin alterarea profundă a cărnii:
a. apare foarte rar;
b. se datorează bacteriilor din genul Clostridium;
c. carnea are miros înţepător-amoniacal;
d. carnea are miros de hidrogen sulfurat, indol, scatol, cadaverină, mercaptani.

58. Carnea preambalată în pungi nevacumate şi permeabile la gaze se alterează la suprafaţă prin muliplicarea asociaţiei:
a. L. monocytogenes-Yersinia;
b. Bacterii lactice, micrococi, Brochothrix thermophacta;
c. Pseudomonas-Acinetobacter-Moraxella;
d. Bacillus-Clostridium.

59. Semicarcasele sau sferturile de bovine se pot păstra la +4°C fără a se altera aproximativ:
a. 2 zile;
b. 1 săptămână;
c. 2 săptămâni;
d. 4 săptămâni.

Facultatea de Medicină Veterinară
Catedra de Ştiinţe Preclinice
Disciplina de Microbiologie-Imunologie

One Comment

  1. Ambalaje Plastic

    Thank you for another educational internet site. Wherever otherwise may I get that kind of information written in a really perfect technique? I’ve got a objective that we’re purely currently operating upon, and i have ended up for the look out there regarding this sort of information.

Comments are closed.