Grila 5 Microbiologie

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 5

1. Bacteriile sunt organisme vii:
a) unicelulare, cu organizare de tip eucariot;
b) pluricelulare, cu organizare de tip procariot;
c) cu organizare subcelulară;
d) unicelulare, cu organizare de tip procariot;
e) pluricelulare, cu organizare de tip eucariot;

2. Leptospirele au formă de:
a) cocobacil;
b) spirochet;
c) vibrion;
d) spiril;
e) bacil;
3. În natură bacteriile nesporogene se găsesc:
a) numai sub formă de spori;
b) numai sub formă de celule vegetative;
c) sub formă de celule vegetative când condiţiile sunt favorabile şi sub formă de spori când condiţiile sunt nefavorabile;
d) bacteriile nesporogene nu trăiesc în mediile naturale;
e) nici o afirmaţie nu este corectă;
4. În funcţie de poziţia lor mezozomii pot fi:
a) parietali, laterali şi perinucleari;
b) parietali, perinucleari şi septali;
c) laterali, perinucleari şi septali;
d) parietali, septali şi laterali;
e) nu au poziţie constantă;
5. Care din următoarele specii bacteriene formează capsulă adevărată:
a) Staphylococcus aureus;
b) Brucella suis;
c) Bacillus anthracis;
d) Salmonella enterica;
e) Pasteurella multocida;
6. O unitate ribozomală a bacteriilor este constituită din:
a) 21 tipuri de proteine, 2 tipuri de ARNr;
b) 21 tipuri de proteine, 1 tip de ARNr;
c) 55 tipuri de proteine, 3 tipuri de ARNr;
d) 34 tipuri de proteine, 2 tipuri de ARNr;
e) 42 tipuri de proteine, 3 tipuri de ARNr;
7. Componentele structurale ale învelişului unui spor prezintă următoarea succesiune, de la interior spre exterior:
a) membrana sporală, tunici, cortex, exosporium;
b) cortex, membrana sporală, tunici, exosporium;
c) membrana sporală, cortex, tunici, exosporium;
d) membrana sporală, cortex, exosporium, tunici;
e) sporii au înveliş nestructurat;
8. Diviziunea directă la bacterii se realizează prin:
a) corpi elementari;
b) fragmentare;
c) strangulare sau sept transversal;
d) înmugurire;
e) conjugare;
9. Fimbriile sunt organite cu structură chimică:
a) proteică;
b) lipidică;
c) glucidică;
d) lipopolizaharidică;
e) lipoproteică;
10. Mezozomii se evidenţiază mai uşor, sunt în număr mai mare şi mai voluminoşi la:
a) bacteriile Gram labile;
b) bacteriile Gram negative;
c) bacteriile Gram pozitive;
d) atât la bacteriile Gram negative, cât şi la bacteriile Gram pozitive;
e) bacteriile nesporogene Gram negative;
11. Selectaţi expresia falsă privind mezozomii bacteriilor:
a) suplinesc lizozomii din celula eucariotă;
b) suplinesc mitocondria din celula eucariotă;
c) intervin în eliberarea din celulă a penicilinazei;
d) sunt regiuni specializate pentru pătrunderea în celulă a fragmentelor de ADN transformant;
e) produc liza programată a celulei;
12. Lipida A face parte din structura:
a) peretele celular al bacteriilor Gram negative;
b) sporului bacterian;
c) peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive;
d) membranei citoplasmatice;
e) peretele celular al stafilococului;
13. Materialul genetic plasmidic dintr-o celulă bacteriană se replică:
a) concomitent cu materialul nuclear;
b) independent de materialul nuclear;
c) numai când bacteria sporulează;
d) numai când bacteria se află în faza de creştere exponenţială;
e) numai când în mediul de viaţă al bacteriei se introduc antibiotice;
14. Pilii sexuali F sunt constituiţi din:
a) fosfoglicoproteină;
b) nucleoproteină;
c) lipoproteină;
d) glicoproteină;
e) lipoglucid;
15. Alegeţi expresia falsă privind sporii bacterieni:
a) se formează în interiorul celulei vegetative;
b) sporul este o formă dormantă, lipsit de activitate biosintetică;
c) au o rezistenţă crescută la acţiunea factorilor de mediu;
d) reprezintă forme de multiplicare a bacteriilor sporogene;
e) sunt lipsiţi de activitate biosintetică;
16. Care din următoarele specii bacteriene nu sunt capabile să sintetizeze pigmenţi:
a) Staphylococcus aureus;
b) Pseudomonas aeruginosa;
c) Serratia marcescens;
d) Mycobacterium tuberculosis;
e) Escherichia coli;
17. Multiplicarea prin corpi elementari este caracteristică:
a) cocilor;
b) actinomicetelor;
c) leptospirelor;
d) chlamidiilor;
e) micoplasmelor;
18. Selectaţi expresia falsă privind compoziţia chimică a sporilor bacterieni:
a) enzimele sporale sunt termorezistente;
b) enzimele sporale au masă moleculară mai mică;
c) sporii nu conţin ioni de calciu, magneziu şi mangan;
d) sporii conţin enzime litice;
e) sporii conţin acid dipicolinic sub formă de dipicolinat de calciu;
19. În funcţie de capacitatea lor de integrare în cromozomi, plasmidele bacteriene se clasifică în:
a) plasmide propriu-zise şi plasmide cu funcţii epizomale;
b) plasmide conjugative şi plasmide cu funcţii epizomale;
c) plasmide propriu-zise şi plasmide neconjugative;
d) plasmide conjugative şi plasmide neconjugative;
e) plasmide cu funcţii epizomale şi plasmide neconjugative;
20. Alegeţi expresia falsă privind plasmidele Col (de colicinogenie) ale bacteriilor:
a) posedă gene care codifică autoreplicarea;
b) posedă gena determinantă a sintezei bacteriocinei;
c) posedă gena responsabilă pentru sinteza proteinei de imunitate;
d) posedă genele responsabile de transfer;
e) posedă gene care determină rezistenţa faţă de antibiotice;
21. Mutaţiile recesive se pot exprima doar atunci când:
a) toate răspunsurile sunt eronate;
b) numai o copie cromozomală dintr-o celulă poartă alela mutantă;
c) nici o copie cromozomală dintr-o celulă nu poartă alela mutantă;
d) procesul nu este influenţat de alelele mutante;
e) toate copiile cromozomale dintr-o celulă poartă alela mutantă;
22. Mutaţiile dominante nu prezintă:
a) lag fenotipic;
b) lag segregaţional;
c) lag genotipic;
d) lag exponenţial;
e) la recesiv;
23. Transducţia este o formă de transfer de material genetic de la o celulă donator la o celulă acceptor prin:
a) intermediul unui pil sexual (F);
b) intermediul unui bacteriofag;
c) intermediul unui pil I;
d) intermediul unui ARN mesager;
e) intermediul unei enzime de restricţie;
24. Genele „tra” fac parte din structura:
a) materialului nuclear;
b) ARN-ului mesager;
c) cromozomului bacterian;
d) plasmidelor F;
e) plasmidelor col;
25. Conjugarea de la bacterii Hfr către bacterii F- este denumită:
a) recombinare de înaltă frecvenţă;
b) recombinare de frecvenţă redusă;
c) sexducţie sau Fducţie;
d) recombinare specializată;
e) recombinare generalizată;
26. În cazul recombinării situs-specifice (nelegitime) la bacterii secvenţele de ADN translocabil sunt reprezentate de:
a) secvenţe de inserţie şi transpozomi;
b) regiuni homoduplex;
c) regiuni heteroduplex;
d) zone fierbinţi;
e) zone reci;
27. La bacterii variaţiile fenotipice sunt dependente de acţiunea factorilor de mediu şi:
a) se transmit ereditar;
b) nu se transmit ereditar în prima generaţie, dar se transmit în generaţiile următoare;
c) nu se transmit ereditar;
d) se transmit ereditar numai în prima generaţie;
e) expresiile a), c) şi d) sunt adevărate;
28. Virusurile sunt microorganisme cu un mod de organizare:
a) subcelulară de tip procariot;
b) celulară de tip eucariot;
c) subcelulară;
d) celulară de tip procariot;
e) subcelulară de tip eucariot;
29. Virusurile din familiile Coronaviridae, Togaviridae şi din genul Arterivirus au genomul constituit din:
a) ARN dublu catenar;
b) ADN dublu catenar;
c) ARN monocatenar;
d) ADN monocatenar;
e) ADN parţial dublu catenar;
30. La virusurile din familia Picornaviridae procesul de decapsidare începe:
a) după înglobarea particulei virale în celula gazdă;
b) la nivelul reticulului endoplasmic rugos;
c) înainte de contactul cu membrana celulei;
d) în interiorul vacuolei de endocitare;
e) în momentul contactului cu membrana celulei;

Leave a Comment