Grila 2 Microbiologie

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 2

1. Bacteriile sunt organisme vii:
a) cu organizare subcelulară;
b) pluricelulare, cu organizare de tip procariot;
c) unicelulare, cu organizare de tip eucariot;
d) unicelulare, cu organizare de tip procariot;

2. În natură bacteriile se găsesc:
a) numai sub formă de spori;
b) numai sub formă de celule vegetative;
c) unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă de celule vegetative, când sub formă de spori;
d) numai sub formă de rezistenţă;

3. Componentele obligatorii ale învelişului unei celule vegetative bacteriene sunt:
a) peretele celular;
b) membrana citoplasmatică;
c) capsula;
d) glicocalixul;

4. La bacteriile Gram negative blefaroplastul este alcătuit din:
a) un singur disc;
b) două discuri;
c) trei discuri;
d) patru discuri;

5. Care din următoarele specii bacteriene au dimensiuni mari:
a) rickettsiile, micoplasmele;
b) Salmonella bongori, Escherichia coli;
c) Pasteurella multocida, Brucella melitensis;
d) Clostridium septicum, Bacillus anthracis;

6. Peptidoglicanul sau mureina este:
a) un homopolimer;
b) un heteropolimer;
c) un monomer;
d) un dimer;

7. Care din următoarele specii bacteriene formează capsulă adevărată:
a) Staphylococcus aureus;
b) Pasteurella multocida;
c) Bacillus anthracis;
d) Salmonella enterica;

8. Ribozomii bacterieni au o constantă de sedimentare de:
a) 20 S;
b) 70 S;
c) 50 S;
d) 30 S;

9. Componentele structurale ale învelişului unui spor prezintă următoarea succesiune, de la interior spre exterior:
a) membrana sporală, tunici, cortex, exosporium;
b) membrana sporală, cortex, exosporium, tunici;
c) membrana sporală, cortex, tunici, exosporium;
d) cortex, membrana sporală, tunici, exosporium;

10. Principalul procedeu de multiplicare asexuată la bacterii este:
a) diviziunea directă;
b) conjugarea;
c) transformarea;
d) transducţia;

11. Fimbriile sunt organite cu structură chimică:
a) proteică;
b) lipidică;
c) glucidică;
d) lipoproteică;

12. Spaţiul periplasmic se întâlneşte:
a) numai la micoplasme;
b) numai la bacteriile Gram pozitive;
c) numai la bacteriile Gram negative;
d) la toate bacteriile;

13. Transformarea este transferul de material genetic de la o celulă donatoare la o celulă acceptoare, după ce acesta a fost eliberat din celula donatoare prin:
a) autoliză;
b) intermediul unui bacteriofag;
c) exocitoză;
d) extracţie chimică;

14. Endonucleazele bacteriene de tip I prezintă proprietăţi caracteristice. Identificaţi afirmaţia falsă:
a) au masă moleculară mai mare;
b) sunt constituite din mai multe subunităţi;
c) sunt constituite dintr-o singură unitate;
d) acţionează condiţionat de S-adenozil-metionină;
e) acţionează condiţionat de ATP şi ionii de magneziu;

1. Bacteriile obţin energia necesară proceselor vitale:
a) numai prin degradarea substanţelor chimice;
b) numai prin fotosinteză;
c) majoritatea prin degradarea substanţelor chimice, altele prin fotosinteză;
d) numai prin fermentaţie;

2. Cele mai importante bacterii de dimensiuni mici sunt:
a) micoplasmele, rickettsiile, Pasteurella, Brucella, Clostridium perfringens;
b) Bacillus anthracis, Clostridium septicum, Brucella, Pasteurella;
c) micoplasmele, rickettsiile, Pasteurella, Brucella;
d) Escherichia coli, Pasteurella, Brucella, micoplasmele;

3. Mezozomii sunt structuri care derivă din:
a) membrana citoplasmatică;
b) peretele celular;
c) capsulă;
d) glicocalix;

4. La bacteriile Gram pozitive blefaroplastul este constituit din:
a) patru discuri;
b) trei discuri;
c) două discuri;
d) un singur disc;

5. În structura membranei citoplasmatice moleculele de fosfolipide sunt aşezate cu extremităţile hidrofile:
a) spre interiorul bistratului;
b) spre exteriorul bistratului;
c) unele spre interiorul bistratului, altele spre exteriorul bistratului;
d) la bacteriile Gram pozitive spre interiorul bistratului, iar la bacteriile Gram negative spre exteriorul bistratului;

6. Selectaţi expresiile adevărate cu privire la citoplasma bacteriană:
a) este o componentă facultativă;
b) prezintă curenţi citoplasmatici;
c) are o consistenţă de gel;
e) conţine apă liberă;

7. Subunitatea mică (S) a ribozomilor bacterieni este constituită din:
a) 21 tipuri de proteine, 2 tipuri de ARNr;
b) 21 tipuri de proteine, 1 tip de ARNr;
c) 55 tipuri de proteine, 3 tipuri de ARNr;
d) 34 tipuri de proteine, 2 tipuri de ARNr;

8. Celuloza se găseşte în compoziţia chimică a bacteriilor numai:
a. în celulele vegetative;
b. în spori;
c. atât în celulele vegetative cât şi în spori;
d. nici un răspuns nu este corect;

9. În compoziţia chimică a membranei citoplasmatice a bacteriilor se găsesc:
a. fosfolipide amfipatice;
b. peptidoglican;
c. acid diaminopimelic;
d. acid teichoic;

10. Identificaţi afirmaţia falsă, referitoare la pilii F:
a. prezintă canal axial;
b. sunt alcătuiţi din molecule proteice;
c. intervin în transferul de material genetic prin conjugare;
d. conferă bacteriei calitatea de acceptor;

11. La bacteriile din genul Clostridium sporul poate fi situat în poziţie:
a) subterminală, laterală, centrală;
b) centrală, subterminală, terminală;
c) numai terminală;
d) numai centrală;

12. Părţile componente ale unui cil bacterian sunt:
a. corpuscul bazal, articulaţia sau cârligul şi filamentul helicoidal extracelular;
b. corpuscul bazal şi filamentul helicoidal extracelular;
c. corpuscul bazal şi articulaţia sau cârligul;
d. filamentul helicoidal extracelular;

13. În funcţie de starea în care se găseşte factorul F în celula donatoare au fost descrise mai multe posibilităţi de conjugare. Selectaţi expresia falsă:
a) conjugare de la o celulă F+ către o celulă F-;
b) conjugare de la o celulă F- către o celulă F+;
c) conjugare de la o celulă Hfr către o celulă F-;
d) conjugare de la o celulă F’ către o celulă F-;

20. La bacterii, o unitate ribozomală este constituită din:
a) 21 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr;
b) 21 tipuri de proteine şi un tip de ARNr;
c) 55 tipuri de proteine şi trei tipuri de ARNr;
d) 34 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr.

1. În natură, bacteriile nesporogene se găsesc:
a) numai sub formă de spori;
b) numai sub formă de celule vegetative;
c) bacteriile nesporogene nu trăiesc în medii naturale;
d) nici o afirmaţie nu este corectă.
2. Care din următoarele componente fac parte obligatoriu din structura celulei vegetative a bacteriilor:
a) peretele celular;
b) membrana citoplasmatică;
c) capsula;
d) citoplasma.
47. Bacteriile amfitricha posedǎ:
a) un singur cil dispus polar;
b) câte un cil sau câte un smoc de cili situaţi la fiecare extremitate;
c) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
d) un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei.
48. La bacteriile din genul Bacillus, sporii pot avea poziţie:
a) centralǎ, subterminalǎ, lateralǎ;
b) centralǎ, subterminalǎ, terminalǎ;
c) subterminalǎ, lateralǎ, terminalǎ;
d) numai subterminalǎ
49. Sub acţiunea penicilinei şi a lizozimului, bacteriile Gram pozitive se transformǎ în:
a) sferoplaşti;
b) protoplaşti;
c) forme R;
d) forme S.
50. Acizii teichoici şi teichuronici se întâlnesc în compoziţia chimicǎ a:
a) sporilor bacterieni;
b) peretelui celular al bacteriilor Gram negative;
c) peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive;
d) peretelui celular al micoplasmelor.

14. Conjugarea este procesul de transfer de material genetic prin intermediul:
a. unui pil sexual F;
b. unui bacteriofag temperat;
c. unui transpozom;
d. unui segment de inserţie;
2. În compoziţia chimică a bacteriilor se întâlnesc:
A. Ambii acizi nucleici;
B. Numai ADN;
C. Numai ARN;
D. La unele ADN, la altele ARN.
4. Bacteriile se multiplică preponderent prin:
A. Conjugare;
B. Sciziparitate;
C. Corpusculi elementari;
D. Înmugurire.
7. La bacteriile sporogene dintr-o celulă vegetativă se formează :
A. Un singur spor;
B. Mai mulţi spori;
C. Depinde de specia bacteriană, unul sau mai mulţi spori;
D. Depinde de condiţiile de mediu, unul sau mai mulţi spori.
10. Alegeţi expresia potrivită:
A. Micoplasmele nu au perete celular;
B. Micoplasmele nu au membrană citoplasmatică;
C. Micoplasmele sunt protoplaşti naturali;
D. Micoplasmele nu au formă constantă.
11. Formele principale ale bacteriilor sunt:
A. Forma rotundă sau aproximativ rotundă;
B. Forma alungită;
C. Forma de sticlă de lampă;
D. Forma de pişcot.
12. Leptospirele au formă de:
A. Spiril;
B. Spirochet;
C. Vibrion;
D. Răspunsurile A şi C sunt corecte.
13. Gruparea ,, strepto,, este întâlnită la:
A. Coci;
B. Bacili;
C. La coci şi bacili;
D. Nici un răspuns nu este corect.
16. În urma colorării prin metoda Gram, bacteriile se colorează:
A. Unele în roşu, altele în albastru;
B. Unele în violet, altele în albastru;
C. Unele în roşu, altele în violet;
D. Unele în albastru, altele în negru.
19. Proteinele prezente în structura membranei citoplasmatice a bacteriilor pot fi:
A. Numai intrinseci şi transmembranare;
B. Numai extrinseci şi transmembranare;
C. Extrinseci, intrinseci şi transmembranare;
D. Parietale, perimembranare, transmembranare
20. Mezozomii se pot evidenţia prin examene:
A. La microscopul optic;
B. La microscopul electronic;
C. La microscopul cu câmp întunecat;
D. La microscopul cu lumină oblică;
26. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la pilii F:
A. Prezintă canal axial;
B. Nu intervin în transferul de material genetic prin conjugare;
C. Se pot observa numai prin microscopie electronică;
D. Sunt alcătuiţi din molecule de natură proteică.
28. La bacteriile capsulogene se pot întâlni următoarele tipuri de capsulă:
A. Capsulă propriu-zisă, capsulă mucoasă, capsulă fibroasă, microcapsulă;
B. Capsulă propriu-zisă, capsulă mucoasă, microcapsulă, zooglee;
C. Capsulă propriu-zisă,, capsulă fibroasă, macrocapsulă, microcapsulă.
D. Macrocapsulă, capsulă mucoasă, zooglee, microcapsulă;
29. O unitate ribozomală este constituită din:
A. O subunitate mare L şi o subunitate mică S;
B. O subunitate mare L şi 2 subunităţi mici S;
C. 2 subunităţi mari L şi 2 subunităţi mici S;
D. 2 subunităţi mari L şi o subunitate mică S;
30. Bacteriile lophotricha prezintă:
A. câte un smoc de cili la fiecare extremitate;
B. un smoc de cili la o singură extremitate;
C. mai mulţi cili dispuşi pe toată suprafaţa;
D. un singur cil la fiecare extremitate.
1.Bacteriile posedă:
A. un număr variabil de cromozomi;
B. cele fotosintetizante 2 cromozomi, cele chimiosintetizante 4 cromozomi;
C. un singur cromozom;
D. bacteriile nu au cromozomi.
2. În cadrul morfologiei externe a bacteriilor se studiază:
A. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, metabolismul;
B. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, respiraţia;
C. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, tipul acizilor nucleici;
D. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, greutatea, volumul, suprafaţa, densitatea celulei;
3. Dimensiunile bacteriilor se exprimă în:
A. nanometri;
B. milimetri;
C. microni;
D. răspunsurile A şi B sunt corecte.
5. Bacteriile care se grupează în lanţuri lungi:
A. Tulbură intens bulionul şi formează depozit lax (aspect de vată);
B. Nu tulbură bulionul şi formează depozit lax (aspect de vată);
C. Nu tulbură bulionul şi formează depozit mic, punctiform,
D. Răspunsurile A şi B sunt corecte.
6. Colorarea diferenţiată a bacteriilor este consecinţa compoziţiei chimice şi particularităţilor structurale ale:
A. Membranei citoplasmatice;
B. Capsulei;
C. Peretelui celular;
D. Conţinutului celulei vegetative.
7. Membrana citoplasmatică a bacteriilor are o structură:
A. Trilamelară;
B. Bilamelară;
C. Subţire, fină, elastică;
D. Rigidă.
8. Moleculele de fosfolipide din bistratul membranei citoplasmatice se dispun cu extremităţile hidrofobe:
A. Spre citoplasmă;
B. Spre peretele celular;
C. Spre interiorul bistratului;
D. Răspunsurile A şi B sunt corecte.
9. Membrana citoplasmatică a bacteriilor îndeplineşte următoarele roluri:
A. Filtru biologic selectiv;
B. Intervine în procesele respiratorii;
C. Reglează şi menţine constantă presiunea osmotică;
D. Reglează şi menţine constant pH-ul.
10. În funcţie de poziţia pe care o ocupă mezozomii se clasifică:
A. Perimembranari, septali, ecuatoriali;
B. Parietali, perinucleari, septali;
C. Centrali,, periferici, ecuatoriali;
D. Perimembranari, perinucleari, parietali.
11. Mezozomii se evidenţiază mai uşor, sunt în număr mai mare şi mai voluminoşi la:
A. Bacteriile Gram labile;
B. Bacteriile Gram negative;
C. Bacteriile Gram pozitive;
D. Atât la bacteriile Gram pozitive cât şi la cele Gram negative.
12. Peretele celular al bacteriilor are rol de:
A. Filtru biologic selectiv;
B. Filtru mecanic;
C. Sită moleculară;
D. Nici un răspuns nu este corect.
13. Din punct de vedere al capacităţii de a sintetiza capsula bacteriile se clasifică:
A. Capsulogene şi acapsulogene;
B. Capsulate şi necapsulate;
C. Capsulogene şi acapsulate;
D. Capsulate şi acapsulogene.
15. Glicocalixul se întâlneşte :
A. La bacteriile care trăiesc în sol;
B. La bacteriile care trăiesc în ape;
C. La bacteriile cultivate pe medii de cultură;
D. La bacteriile care trăiesc în medii naturale.
16. Structurile înglobate în citoplasma celulei bacteriene :
A. Sunt mărginite de membrane proprii;
B. Nu sunt mărginite de membrane proprii;
C. Unele sunt mărginite de membrane proprii, altele nu;
D. Sunt mărginite de membrane proprii;
17. La celulele tinere citoplasma are aspect:
A. Uniform;
B. Granular;
C. Neuniform;
D. Fibrilar.
18. Materialul nuclear al bacteriilor este constituit din:
A. O singură moleculă de ARN dublucatenar;
B. O singură moleculă de ADN dublucatenar;
C. O singură moleculă de ARN monocatenar;
D. O singură moleculă de ADN monocatenar;
20. Microcapsula se întâlneşte la:
A. Klebsiella pneumoniae;
B. Staphylococcus aureus;
C. Pasteurella multocida;
D. Bacillus anthracis.
21. Plasmidele sunt molecule mici de :
A. ADN monocatenar;
B. ARN monocatenar;
C. ADN dublucatenar;
D. ARN dublucatenar.
22. Bacteriile sunt organisme vii:
A. Diploide;
B. Haploide;
C. Celulele vegetative sunt haploide iar sporii diploizi;
D. Celulele vegetative sunt diploide iar sporii haploizi
23. Bacteriile neciliate se încadrează în tipul:
A. Monotricha;
B. Peritricha;
C. Amphitricha;
D. Atricha.
25. Partea liberă a flagelului se numeşte:
A. Blefaroplast;
B. Cârlig;
C. Filament axial,
D. Articulaţie.
26. Sporii aparţinând cărui gen au diametrul mai mic decât al celulei vegetative:
A. Clostridium;
B. Bacillus;
C. Salmonella;
D. Staphylococcus;
28. Pilii I sunt prezenţi la bacteriile care prezintă:
A. plasmide ,,col”;
B. plasmide ,,R”;
C. plasmide ,,F”;
D. epizomi.

VIRUSOLOGIE CURS ex iunie 2006

15. În compoziţia chimică a virusurilor există:
a) ambele tipuri de acizi nucleici;
b) numai ADN;
c) numai ARN;
d) un singur tip de acid nucleic, la unele numai ADN, la altele numai ARN;

17. Care din următoarele familii încadrează virusuri de dimensiuni mici:
a) Rhabdoviridae;
b) Parvoviridae;
c) Poxviridae;
d) Picornaviridae.
18. Care din următoarele familii încadrează virusuri cu genom ARN dublucatenar:
a) Picornaviridae;
b) Reoviridae;
c) Rhabdoviridae;
d) Birnaviridae;
19. Din punct de vedere chimic pericapsida virusurilor este constituită:
a) numai din proteine;
b) numai din glico-proteine;
c) din proteine, lipide şi glucide;
d) predominant din lipide;

20. Capsida virală este constituită din:
a) un singur tip de proteine;
b) mai multe tipuri de proteine;
c) din unul sau mai multe tipuri de proteine;
d) din proteine şi fosfolipide;

15. La virusurile cu genom ADN acesta poate fi:
a. numai dublu catenar;
b. numai monocatenar;
c. la majoritatea dublu catenar, la unele monocatenar, iar la latele parţial dublu catenar;
d. la majoritatea dublu catenar, iar la altele parţial dublu catenar;

16. Din punct de vedere al spectrului de patogenitate virusul rabic se încadrează în categoria virusurilor:
a. cu spectru îngust de patogenitate;
b. cu spectru larg de patogenitate;
c. monopatogene;
d. patogene pentru carnivore şi om;

17. Spiculii virali sunt structuri inclavate în învelişul extern al particulei virale, prezenţi la virusurile:
a. nude;
b. cu nucleocapsidă;
c. la orice virus;
d. care prezintă peplos;

18. Virusurile din familiile Papovaviridae, Adenoviridae şi Herpesviridae au genomul constituit din:
a. ARN monocatenar;
b. ARN dublu catenar;
c. ADN dublu catenar;
d. ADN monocatenar;

19. Virusurile cu capsidă elicoidală flexibilă şi peplos pot avea în spaţiu formă:
a. de bastonaş;
b. sferică sau aproximativ sferică;
c. de modul lunar;
d. de cireaşă cu coadă;

. Virusurile aparţinând următoarelor familii, au dimensiuni mici:
a) Picornaviridae, Poxviridae;
b) Poxviridae, Parvoviridae;
c) Parvoviridae, Picornaviridae;
d) Poxviridae, Rhabdoviridae.
13. Care virusuri au genomul constituit din ARN dublucatenar:
a) Parvoviridae;
b) Birnaviridae;
c) Reoviridae;
d) Picornaviridae.
14. Componentele structurale obligatorii ale unui virion sunt reprezentate de:
a) spiculii virali;
b) capsida virală;
c) genomul viral;
d) pericapsida virală.
15. În compoziţia chimică a unui virion, se întâlneşte:
a) un singur tip de acid nucleic;
b) ambele tipuri de acizi nucleici;
c) virusurile nu conţin acizi nucleici;
d) la unele, un singur tip de acid nucleic, la altele, ambele tipuri de acizi nucleici.
16. La virusurile ADN, genomul poate fi:
a) ADN monocatenar;
b) ADN dublucatenar;
c) ADN parţial dublucatenar;
d) numai ADN dublucatenar.
2. Care dintre următoarele familii virale necesită în cursul replicării lor o reverstranscriptază:
a) Parvoviridae;
b) Poxviridae;
c) Retroviridae;
d) Herpesviridae.

MICOLOGIE CURS ex. iunie 2006

1. Ciupercile microscopice îşi obţin energia necesarǎ proceselor lor vitale prin:
a) fotosintezǎ;
b) degradarea substanţelor chimice;
c) unele prin fotosintezǎ, altele prin degradarea substanţelor chimice;
d) toate afirmaţiile sunt false.
2. Alegeţi expresiile adevǎrate privind ciupercile microscopice:
a) sunt organisme unicelulare;
b) sunt organisme pluricelulare;
c) toate sunt organisme unicelulare;
d) toate sunt organisme pluricelulare.
3. La ciupercile din genul Mucor, corpul fructificant poartǎ denumirea de:
a) sporangiofor;
b) conidiofor;
c) macroconidie;
d) microconidie.
4. Ciupercile microscopice care au miceliul format din hife specializate pentru îndeplinirea anumitor funcţiii constituie grupa ciupercilor:
a) holocarpice;
b) eucarpice;
c) multicarpice;
d) monocarpice.
5. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi exogeni, caracteristici ciupercilor microscopice:
a) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, sporangiosporii;
b) sporangiosporii, conidiosporii, artrosporii, blastosporii, aleurisporii;
c) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, macroconidia;
d) blastosporii, sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii.
6. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi endogeni:
a) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii;
b) sporangiosporii, conidiosporii, blastosporii, macroconidia;
c) blastosporii, aleurisporii, ascosporii, bazidiosporii;
d) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, artrosporii.

e) lipoproteică;

16. Spaţiul periplasmic se întâlneşte:
a) numai la micoplasme;
b) numai la bacteriile Gram pozitive;
c) numai la bacteriile Gram negative;
d) la toate bacteriile;

17. Transformarea este transferul de material genetic de la o celulă donatoare la o celulă acceptoare, după ce acesta a fost eliberat din celula donatoare prin:
a) autoliză;
b) intermediul unui bacteriofag;
c) exocitoză;
d) extracţie chimică;

18. Endonucleazele bacteriene de tip I prezintă proprietăţi caracteristice. Identificaţi afirmaţia falsă:
a) au masă moleculară mai mare;
b) sunt constituite din mai multe subunităţi;
c) sunt constituite dintr-o singură unitate;
d) acţionează condiţionat de S-adenozil-metionină;
e) acţionează condiţionat de ATP şi ionii de magneziu;

1. Bacteriile obţin energia necesară proceselor vitale:
e) numai prin degradarea substanţelor chimice;
f) numai prin fotosinteză;
g) majoritatea prin degradarea substanţelor chimice, altele prin fotosinteză;
h) numai prin fermentaţie;

20. Cele mai importante bacterii de dimensiuni mici sunt:
e) micoplasmele, rickettsiile, Pasteurella, Brucella, Clostridium perfringens;
f) Bacillus anthracis, Clostridium septicum, Brucella, Pasteurella;
g) micoplasmele, rickettsiile, Pasteurella, Brucella;
h) Escherichia coli, Pasteurella, Brucella, micoplasmele;

21. Mezozomii sunt structuri care derivă din:
e) membrana citoplasmatică;
f) peretele celular;
g) capsulă;
h) glicocalix;

22. La bacteriile Gram pozitive blefaroplastul este constituit din:
e) patru discuri;
f) trei discuri;
g) două discuri;
h) un singur disc;

23. În structura membranei citoplasmatice moleculele de fosfolipide sunt aşezate cu extremităţile hidrofile:
e) spre interiorul bistratului;
f) spre exteriorul bistratului;
g) unele spre interiorul bistratului, altele spre exteriorul bistratului;
h) la bacteriile Gram pozitive spre interiorul bistratului, iar la bacteriile Gram negative spre exteriorul bistratului;

24. Selectaţi expresiile adevărate cu privire la citoplasma bacteriană:
d) este o componentă facultativă;
e) prezintă curenţi citoplasmatici;
f) are o consistenţă de gel;
e) conţine apă liberă;

25. Identificaţi afirmaţia falsă, referitoare la pilii F:
a. prezintă canal axial;
b. sunt alcătuiţi din molecule proteice;
c. intervin în transferul de material genetic prin conjugare;
d. conferă bacteriei calitatea de acceptor;

26. La bacteriile din genul Clostridium sporul poate fi situat în poziţie:
e) subterminală, laterală, centrală;
f) centrală, subterminală, terminală;
g) numai terminală;
h) numai centrală;

27. Părţile componente ale unui cil bacterian sunt:
a. corpuscul bazal, articulaţia sau cârligul şi filamentul helicoidal extracelular;
b. corpuscul bazal şi filamentul helicoidal extracelular;
c. corpuscul bazal şi articulaţia sau cârligul;
d. filamentul helicoidal extracelular;

28. În funcţie de starea în care se găseşte factorul F în celula donatoare au fost descrise mai multe posibilităţi de conjugare. Selectaţi expresia falsă:
e) conjugare de la o celulă F+ către o celulă F-;
f) conjugare de la o celulă F- către o celulă F+;
g) conjugare de la o celulă Hfr către o celulă F-;
h) conjugare de la o celulă F’ către o celulă F-;

20. La bacterii, o unitate ribozomală este constituită din:
e) 21 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr;
f) 21 tipuri de proteine şi un tip de ARNr;
g) 55 tipuri de proteine şi trei tipuri de ARNr;
h) 34 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr.

1. În natură, bacteriile nesporogene se găsesc:
e) numai sub formă de spori;
f) numai sub formă de celule vegetative;
g) bacteriile nesporogene nu trăiesc în medii naturale;
h) nici o afirmaţie nu este corectă.
2. Care din următoarele componente fac parte obligatoriu din structura celulei vegetative a bacteriilor:
e) peretele celular;
f) membrana citoplasmatică;
g) capsula;
h) citoplasma.
51. Bacteriile amfitricha posedǎ:
e) un singur cil dispus polar;
f) câte un cil sau câte un smoc de cili situaţi la fiecare extremitate;
g) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
h) un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei.
52. La bacteriile din genul Bacillus, sporii pot avea poziţie:
e) centralǎ, subterminalǎ, lateralǎ;
f) centralǎ, subterminalǎ, terminalǎ;
g) subterminalǎ, lateralǎ, terminalǎ;
h) numai subterminalǎ
53. Sub acţiunea penicilinei şi a lizozimului, bacteriile Gram pozitive se transformǎ în:
e) sferoplaşti;
f) protoplaşti;
g) forme R;
h) forme S.
54. Acizii teichoici şi teichuronici se întâlnesc în compoziţia chimicǎ a:
e) sporilor bacterieni;
f) peretelui celular al bacteriilor Gram negative;
g) peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive;
h) peretelui celular al micoplasmelor.

29. Conjugarea este procesul de transfer de material genetic prin intermediul:
a. unui pil sexual F;
b. unui bacteriofag temperat;
c. unui transpozom;
d. unui segment de inserţie;
2. În compoziţia chimică a bacteriilor se întâlnesc:
E. Ambii acizi nucleici;
F. Numai ADN;
G. Numai ARN;
H. La unele ADN, la altele ARN.
4. Bacteriile se multiplică preponderent prin:
E. Conjugare;
F. Sciziparitate;
G. Corpusculi elementari;
H. Înmugurire.
7. La bacteriile sporogene dintr-o celulă vegetativă se formează :
E. Un singur spor;
F. Mai mulţi spori;
G. Depinde de specia bacteriană, unul sau mai mulţi spori;
H. Depinde de condiţiile de mediu, unul sau mai mulţi spori.
10. Alegeţi expresia potrivită:
E. Micoplasmele nu au perete celular;
F. Micoplasmele nu au membrană citoplasmatică;
G. Micoplasmele sunt protoplaşti naturali;
H. Micoplasmele nu au formă constantă.
11. Formele principale ale bacteriilor sunt:
E. Forma rotundă sau aproximativ rotundă;
F. Forma alungită;
G. Forma de sticlă de lampă;
H. Forma de pişcot.
12. Leptospirele au formă de:
E. Spiril;
F. Spirochet;
G. Vibrion;
H. Răspunsurile A şi C sunt corecte.
13. Gruparea ,, strepto,, este întâlnită la:
E. Coci;
F. Bacili;
G. La coci şi bacili;
H. Nici un răspuns nu este corect.
16. În urma colorării prin metoda Gram, bacteriile se colorează:
E. Unele în roşu, altele în albastru;
F. Unele în violet, altele în albastru;
G. Unele în roşu, altele în violet;
H. Unele în albastru, altele în negru.
19. Proteinele prezente în structura membranei citoplasmatice a bacteriilor pot fi:
E. Numai intrinseci şi transmembranare;
F. Numai extrinseci şi transmembranare;
G. Extrinseci, intrinseci şi transmembranare;
H. Parietale, perimembranare, transmembranare
20. Mezozomii se pot evidenţia prin examene:
E. La microscopul optic;
F. La microscopul electronic;
G. La microscopul cu câmp întunecat;
H. La microscopul cu lumină oblică;
26. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la pilii F:
E. Prezintă canal axial;
F. Nu intervin în transferul de material genetic prin conjugare;
G. Se pot observa numai prin microscopie electronică;
H. Sunt alcătuiţi din molecule de natură proteică.
28. La bacteriile capsulogene se pot întâlni următoarele tipuri de capsulă:
E. Capsulă propriu-zisă, capsulă mucoasă, capsulă fibroasă, microcapsulă;
F. Capsulă propriu-zisă, capsulă mucoasă, microcapsulă, zooglee;
G. Capsulă propriu-zisă,, capsulă fibroasă, macrocapsulă, microcapsulă.
H. Macrocapsulă, capsulă mucoasă, zooglee, microcapsulă;
29. O unitate ribozomală este constituită din:
E. O subunitate mare L şi o subunitate mică S;
F. O subunitate mare L şi 2 subunităţi mici S;
G. 2 subunităţi mari L şi 2 subunităţi mici S;
H. 2 subunităţi mari L şi o subunitate mică S;
30. Bacteriile lophotricha prezintă:
E. câte un smoc de cili la fiecare extremitate;
F. un smoc de cili la o singură extremitate;
G. mai mulţi cili dispuşi pe toată suprafaţa;
H. un singur cil la fiecare extremitate.
1.Bacteriile posedă:
E. un număr variabil de cromozomi;
F. cele fotosintetizante 2 cromozomi, cele chimiosintetizante 4 cromozomi;
G. un singur cromozom;
H. bacteriile nu au cromozomi.
2. În cadrul morfologiei externe a bacteriilor se studiază:
E. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, metabolismul;
F. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, respiraţia;
G. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, tipul acizilor nucleici;
H. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, greutatea, volumul, suprafaţa, densitatea celulei;
3. Dimensiunile bacteriilor se exprimă în:
E. nanometri;
F. milimetri;
G. microni;
H. răspunsurile A şi B sunt corecte.
5. Bacteriile care se grupează în lanţuri lungi:
E. Tulbură intens bulionul şi formează depozit lax (aspect de vată);
F. Nu tulbură bulionul şi formează depozit lax (aspect de vată);
G. Nu tulbură bulionul şi formează depozit mic, punctiform,
H. Răspunsurile A şi B sunt corecte.
6. Colorarea diferenţiată a bacteriilor este consecinţa compoziţiei chimice şi particularităţilor structurale ale:
E. Membranei citoplasmatice;
F. Capsulei;
G. Peretelui celular;
H. Conţinutului celulei vegetative.
7. Membrana citoplasmatică a bacteriilor are o structură:
E. Trilamelară;
F. Bilamelară;
G. Subţire, fină, elastică;
H. Rigidă.
8. Moleculele de fosfolipide din bistratul membranei citoplasmatice se dispun cu extremităţile hidrofobe:
E. Spre citoplasmă;
F. Spre peretele celular;
G. Spre interiorul bistratului;
H. Răspunsurile A şi B sunt corecte.
9. Membrana citoplasmatică a bacteriilor îndeplineşte următoarele roluri:
E. Filtru biologic selectiv;
F. Intervine în procesele respiratorii;
G. Reglează şi menţine constantă presiunea osmotică;
H. Reglează şi menţine constant pH-ul.
10. În funcţie de poziţia pe care o ocupă mezozomii se clasifică:
E. Perimembranari, septali, ecuatoriali;
F. Parietali, perinucleari, septali;
G. Centrali,, periferici, ecuatoriali;
H. Perimembranari, perinucleari, parietali.
11. Mezozomii se evidenţiază mai uşor, sunt în număr mai mare şi mai voluminoşi la:
E. Bacteriile Gram labile;
F. Bacteriile Gram negative;
G. Bacteriile Gram pozitive;
H. Atât la bacteriile Gram pozitive cât şi la cele Gram negative.
12. Peretele celular al bacteriilor are rol de:
E. Filtru biologic selectiv;
F. Filtru mecanic;
G. Sită moleculară;
H. Nici un răspuns nu este corect.
13. Din punct de vedere al capacităţii de a sintetiza capsula bacteriile se clasifică:
E. Capsulogene şi acapsulogene;
F. Capsulate şi necapsulate;
G. Capsulogene şi acapsulate;
H. Capsulate şi acapsulogene.
15. Glicocalixul se întâlneşte :
E. La bacteriile care trăiesc în sol;
F. La bacteriile care trăiesc în ape;
G. La bacteriile cultivate pe medii de cultură;
H. La bacteriile care trăiesc în medii naturale.
16. Structurile înglobate în citoplasma celulei bacteriene :
E. Sunt mărginite de membrane proprii;
F. Nu sunt mărginite de membrane proprii;
G. Unele sunt mărginite de membrane proprii, altele nu;
H. Sunt mărginite de membrane proprii;
17. La celulele tinere citoplasma are aspect:
E. Uniform;
F. Granular;
G. Neuniform;
H. Fibrilar.
18. Materialul nuclear al bacteriilor este constituit din:
E. O singură moleculă de ARN dublucatenar;
F. O singură moleculă de ADN dublucatenar;
G. O singură moleculă de ARN monocatenar;
H. O singură moleculă de ADN monocatenar;
20. Microcapsula se întâlneşte la:
E. Klebsiella pneumoniae;
F. Staphylococcus aureus;
G. Pasteurella multocida;
H. Bacillus anthracis.
21. Plasmidele sunt molecule mici de :
E. ADN monocatenar;
F. ARN monocatenar;
G. ADN dublucatenar;
H. ARN dublucatenar.
22. Bacteriile sunt organisme vii:
E. Diploide;
F. Haploide;
G. Celulele vegetative sunt haploide iar sporii diploizi;
H. Celulele vegetative sunt diploide iar sporii haploizi
23. Bacteriile neciliate se încadrează în tipul:
E. Monotricha;
F. Peritricha;
G. Amphitricha;
H. Atricha.
25. Partea liberă a flagelului se numeşte:
E. Blefaroplast;
F. Cârlig;
G. Filament axial,
H. Articulaţie.
26. Sporii aparţinând cărui gen au diametrul mai mic decât al celulei vegetative:
E. Clostridium;
F. Bacillus;
G. Salmonella;
H. Staphylococcus;
28. Pilii I sunt prezenţi la bacteriile care prezintă:
E. plasmide ,,col”;
F. plasmide ,,R”;
G. plasmide ,,F”;
H. epizomi.

VIRUSOLOGIE CURS ex iunie 2006

19. În compoziţia chimică a virusurilor există:
a) ambele tipuri de acizi nucleici;
b) numai ADN;
c) numai ARN;
d) un singur tip de acid nucleic, la unele numai ADN, la altele numai ARN;

21. Care din următoarele familii încadrează virusuri de dimensiuni mici:
a) Rhabdoviridae;
b) Parvoviridae;
c) Poxviridae;
d) Picornaviridae.
22. Care din următoarele familii încadrează virusuri cu genom ARN dublucatenar:
a) Picornaviridae;
b) Reoviridae;
c) Rhabdoviridae;
d) Birnaviridae;
23. Din punct de vedere chimic pericapsida virusurilor este constituită:
a) numai din proteine;
b) numai din glico-proteine;
c) din proteine, lipide şi glucide;
d) predominant din lipide;

24. Capsida virală este constituită din:
a) un singur tip de proteine;
b) mai multe tipuri de proteine;
c) din unul sau mai multe tipuri de proteine;
d) din proteine şi fosfolipide;

30. La virusurile cu genom ADN acesta poate fi:
a. numai dublu catenar;
b. numai monocatenar;
c. la majoritatea dublu catenar, la unele monocatenar, iar la latele parţial dublu catenar;
d. la majoritatea dublu catenar, iar la altele parţial dublu catenar;

31. Din punct de vedere al spectrului de patogenitate virusul rabic se încadrează în categoria virusurilor:
a. cu spectru îngust de patogenitate;
b. cu spectru larg de patogenitate;
c. monopatogene;
d. patogene pentru carnivore şi om;

32. Spiculii virali sunt structuri inclavate în învelişul extern al particulei virale, prezenţi la virusurile:
a. nude;
b. cu nucleocapsidă;
c. la orice virus;
d. care prezintă peplos;

33. Virusurile din familiile Papovaviridae, Adenoviridae şi Herpesviridae au genomul constituit din:
a. ARN monocatenar;
b. ARN dublu catenar;
c. ADN dublu catenar;
d. ADN monocatenar;

34. Virusurile cu capsidă elicoidală flexibilă şi peplos pot avea în spaţiu formă:
a. de bastonaş;
b. sferică sau aproximativ sferică;
c. de modul lunar;
d. de cireaşă cu coadă;

. Virusurile aparţinând următoarelor familii, au dimensiuni mici:
e) Picornaviridae, Poxviridae;
f) Poxviridae, Parvoviridae;
g) Parvoviridae, Picornaviridae;
h) Poxviridae, Rhabdoviridae.
13. Care virusuri au genomul constituit din ARN dublucatenar:
e) Parvoviridae;
f) Birnaviridae;
g) Reoviridae;
h) Picornaviridae.
14. Componentele structurale obligatorii ale unui virion sunt reprezentate de:
e) spiculii virali;
f) capsida virală;
g) genomul viral;
h) pericapsida virală.
15. În compoziţia chimică a unui virion, se întâlneşte:
e) un singur tip de acid nucleic;
f) ambele tipuri de acizi nucleici;
g) virusurile nu conţin acizi nucleici;
h) la unele, un singur tip de acid nucleic, la altele, ambele tipuri de acizi nucleici.
16. La virusurile ADN, genomul poate fi:
e) ADN monocatenar;
f) ADN dublucatenar;
g) ADN parţial dublucatenar;
h) numai ADN dublucatenar.
2. Care dintre următoarele familii virale necesită în cursul replicării lor o reverstranscriptază:
e) Parvoviridae;
f) Poxviridae;
g) Retroviridae;
h) Herpesviridae.

MICOLOGIE CURS ex. iunie 2006

7. Ciupercile microscopice îşi obţin energia necesarǎ proceselor lor vitale prin:
e) fotosintezǎ;
f) degradarea substanţelor chimice;
g) unele prin fotosintezǎ, altele prin degradarea substanţelor chimice;
h) toate afirmaţiile sunt false.
8. Alegeţi expresiile adevǎrate privind ciupercile microscopice:
e) sunt organisme unicelulare;
f) sunt organisme pluricelulare;
g) toate sunt organisme unicelulare;
h) toate sunt organisme pluricelulare.
9. La ciupercile din genul Mucor, corpul fructificant poartǎ denumirea de:
e) sporangiofor;
f) conidiofor;
g) macroconidie;
h) microconidie.
10. Ciupercile microscopice care au miceliul format din hife specializate pentru îndeplinirea anumitor funcţiii constituie grupa ciupercilor:
e) holocarpice;
f) eucarpice;
g) multicarpice;
h) monocarpice.
11. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi exogeni, caracteristici ciupercilor microscopice:
e) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, sporangiosporii;
f) sporangiosporii, conidiosporii, artrosporii, blastosporii, aleurisporii;
g) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, macroconidia;
h) blastosporii, sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii.
12. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi endogeni:
e) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii;
f) sporangiosporii, conidiosporii, blastosporii, macroconidia;
g) blastosporii, aleurisporii, ascosporii, bazidiosporii;
h) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, artrosporii.

BACTERIOLOGIE CURS EX. IUNIE 2006
GRILA I
1. Bacteriile sunt organisme vii:
e) cu organizare subcelulară;
f) pluricelulare, cu organizare de tip procariot;
g) unicelulare, cu organizare de tip eucariot;
h) unicelulare, cu organizare de tip procariot;

20. Componentele obligatorii ale învelişului unei celule vegetative bacteriene sunt:
e) peretele celular;
f) membrana citoplasmatică;
g) capsula;
h) glicocalixul;

21. La bacteriile Gram negative blefaroplastul este alcătuit din:
e) un singur disc;
f) două discuri;
g) trei discuri;
h) patru discuri;

22. Peptidoglicanul sau mureina este:
e) un homopolimer;
f) un heteropolimer;
g) un monomer;
h) un dimer;

23. Ribozomii bacterieni au o constantă de sedimentare de:
e) 20 S;
f) 70 S;
g) 50 S;
h) 30 S;

24. Componentele structurale ale învelişului unui spor prezintă următoarea succesiune, de la interior spre exterior:
e) membrana sporală, tunici, cortex, exosporium;
f) membrana sporală, cortex, exosporium, tunici;
g) membrana sporală, cortex, tunici, exosporium;
h) cortex, membrana sporală, tunici, exosporium;

25. Principalul procedeu de multiplicare asexuată la bacterii este:
a) diviziunea directă;
b) conjugarea;
c) transformarea;
d) transducţia;

26. Fimbriile sunt organite cu structură chimică:
a) proteică;
b) lipidică;
c) glucidică;
d) lipoproteică;

27. Spaţiul periplasmic se întâlneşte:
a) numai la micoplasme;
b) numai la bacteriile Gram pozitive;
c) numai la bacteriile Gram negative;
d) la toate bacteriile;

28. Transformarea este transferul de material genetic de la o celulă donatoare la o celulă acceptoare, după ce acesta a fost eliberat din celula donatoare prin:
a) autoliză;
b) intermediul unui bacteriofag;
c) exocitoză;
d) extracţie chimică;

29. Identificaţi afirmaţia falsă, referitoare la pilii F:
a) prezintă canal axial;
b) sunt alcătuiţi din molecule proteice;
c) intervin în transferul de material genetic prin conjugare;
d) conferă bacteriei calitatea de acceptor;

30. Bacteriile amfitricha posedǎ:
i) un singur cil dispus polar;
j) câte un cil sau câte un smoc de cili situaţi la fiecare extremitate;
k) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
l) un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei.

2. În compoziţia chimică a bacteriilor se întâlnesc:
I. Ambii acizi nucleici;
J. Numai ADN;
K. Numai ARN;
L. La unele ADN, la altele ARN.
4. Bacteriile se multiplică preponderent prin:
I. Conjugare;
J. Sciziparitate;
K. Corpusculi elementari;
L. Înmugurire.
7. La bacteriile sporogene dintr-o celulă vegetativă se formează :
I. Un singur spor;
J. Mai mulţi spori;
K. Depinde de specia bacteriană, unul sau mai mulţi spori;
L. Depinde de condiţiile de mediu, unul sau mai mulţi spori.
10. Alegeţi expresia potrivită:
I. Micoplasmele nu au perete celular;
J. Micoplasmele nu au membrană citoplasmatică;
K. Micoplasmele sunt protoplaşti naturali;
L. Micoplasmele nu au formă constantă.
11. Formele principale ale bacteriilor sunt:
I. Forma rotundă sau aproximativ rotundă;
J. Forma alungită;
K. Forma de sticlă de lampă;
L. Forma de pişcot.
12. Leptospirele au formă de:
I. Spiril;
J. Spirochet;
K. Vibrion;
L. Răspunsurile A şi C sunt corecte.
13. Gruparea ,, strepto,, este întâlnită la:
I. Coci;
J. Bacili;
K. La coci şi bacili;
L. Nici un răspuns nu este corect.
16. În urma colorării prin metoda Gram, bacteriile se colorează:
I. Unele în roşu, altele în albastru;
J. Unele în violet, altele în albastru;
K. Unele în roşu, altele în violet;
L. Unele în albastru, altele în negru.
19. Proteinele prezente în structura membranei citoplasmatice a bacteriilor pot fi:
I. Numai intrinseci şi transmembranare;
J. Numai extrinseci şi transmembranare;
K. Extrinseci, intrinseci şi transmembranare;
L. Parietale, perimembranare, transmembranare
20. Mezozomii se pot evidenţia prin examene:
I. La microscopul optic;
J. La microscopul electronic;
K. La microscopul cu câmp întunecat;
L. La microscopul cu lumină oblică;
26. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la pilii F:
I. Prezintă canal axial;
J. Nu intervin în transferul de material genetic prin conjugare;
K. Se pot observa numai prin microscopie electronică;
L. Sunt alcătuiţi din molecule de natură proteică.
28. La bacteriile capsulogene se pot întâlni următoarele tipuri de capsulă:
I. Capsulă propriu-zisă, capsulă mucoasă, capsulă fibroasă, microcapsulă;
J. Capsulă propriu-zisă, capsulă mucoasă, microcapsulă, zooglee;
K. Capsulă propriu-zisă,, capsulă fibroasă, macrocapsulă, microcapsulă.
L. Macrocapsulă, capsulă mucoasă, zooglee, microcapsulă;
29. O unitate ribozomală este constituită din:
I. O subunitate mare L şi o subunitate mică S;
J. O subunitate mare L şi 2 subunităţi mici S;
K. 2 subunităţi mari L şi 2 subunităţi mici S;
L. 2 subunităţi mari L şi o subunitate mică S;
30. Bacteriile lophotricha prezintă:
I. câte un smoc de cili la fiecare extremitate;
J. un smoc de cili la o singură extremitate;
K. mai mulţi cili dispuşi pe toată suprafaţa;
L. un singur cil la fiecare extremitate.
1.Bacteriile posedă:
I. un număr variabil de cromozomi;
J. cele fotosintetizante 2 cromozomi, cele chimiosintetizante 4 cromozomi;
K. un singur cromozom;
L. bacteriile nu au cromozomi.
2. În cadrul morfologiei externe a bacteriilor se studiază:
I. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, metabolismul;
J. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, respiraţia;
K. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, tipul acizilor nucleici;
L. forma, dimensiunile, modul de grupare, afinitatea tinctorială, greutatea, volumul, suprafaţa, densitatea celulei;
3. Dimensiunile bacteriilor se exprimă în:
I. nanometri;
J. milimetri;
K. microni;
L. răspunsurile A şi B sunt corecte.
5. Bacteriile care se grupează în lanţuri lungi:
I. Tulbură intens bulionul şi formează depozit lax (aspect de vată);
J. Nu tulbură bulionul şi formează depozit lax (aspect de vată);
K. Nu tulbură bulionul şi formează depozit mic, punctiform,
L. Răspunsurile A şi B sunt corecte.
6. Colorarea diferenţiată a bacteriilor este consecinţa compoziţiei chimice şi particularităţilor structurale ale:
I. Membranei citoplasmatice;
J. Capsulei;
K. Peretelui celular;
L. Conţinutului celulei vegetative.
7. Membrana citoplasmatică a bacteriilor are o structură:
I. Trilamelară;
J. Bilamelară;
K. Subţire, fină, elastică;
L. Rigidă.
8. Moleculele de fosfolipide din bistratul membranei citoplasmatice se dispun cu extremităţile hidrofobe:
I. Spre citoplasmă;
J. Spre peretele celular;
K. Spre interiorul bistratului;
L. Răspunsurile A şi B sunt corecte.
9. Membrana citoplasmatică a bacteriilor îndeplineşte următoarele roluri:
I. Filtru biologic selectiv;
J. Intervine în procesele respiratorii;
K. Reglează şi menţine constantă presiunea osmotică;
L. Reglează şi menţine constant pH-ul.
10. În funcţie de poziţia pe care o ocupă mezozomii se clasifică:
I. Perimembranari, septali, ecuatoriali;
J. Parietali, perinucleari, septali;
K. Centrali,, periferici, ecuatoriali;
L. Perimembranari, perinucleari, parietali.
11. Mezozomii se evidenţiază mai uşor, sunt în număr mai mare şi mai voluminoşi la:
I. Bacteriile Gram labile;
J. Bacteriile Gram negative;
K. Bacteriile Gram pozitive;
L. Atât la bacteriile Gram pozitive cât şi la cele Gram negative.
12. Peretele celular al bacteriilor are rol de:
I. Filtru biologic selectiv;
J. Filtru mecanic;
K. Sită moleculară;
L. Nici un răspuns nu este corect.
13. Din punct de vedere al capacităţii de a sintetiza capsula bacteriile se clasifică:
I. Capsulogene şi acapsulogene;
J. Capsulate şi necapsulate;
K. Capsulogene şi acapsulate;
L. Capsulate şi acapsulogene.
15. Glicocalixul se întâlneşte :
I. La bacteriile care trăiesc în sol;
J. La bacteriile care trăiesc în ape;
K. La bacteriile cultivate pe medii de cultură;
L. La bacteriile care trăiesc în medii naturale.
16. Structurile înglobate în citoplasma celulei bacteriene :
I. Sunt mărginite de membrane proprii;
J. Nu sunt mărginite de membrane proprii;
K. Unele sunt mărginite de membrane proprii, altele nu;
L. Sunt mărginite de membrane proprii;
17. La celulele tinere citoplasma are aspect:
I. Uniform;
J. Granular;
K. Neuniform;
L. Fibrilar.
18. Materialul nuclear al bacteriilor este constituit din:
I. O singură moleculă de ARN dublucatenar;
J. O singură moleculă de ADN dublucatenar;
K. O singură moleculă de ARN monocatenar;
L. O singură moleculă de ADN monocatenar;
20. Microcapsula se întâlneşte la:
I. Klebsiella pneumoniae;
J. Staphylococcus aureus;
K. Pasteurella multocida;
L. Bacillus anthracis.
21. Plasmidele sunt molecule mici de :
I. ADN monocatenar;
J. ARN monocatenar;
K. ADN dublucatenar;
L. ARN dublucatenar.
22. Bacteriile sunt organisme vii:
I. Diploide;
J. Haploide;
K. Celulele vegetative sunt haploide iar sporii diploizi;
L. Celulele vegetative sunt diploide iar sporii haploizi
23. Bacteriile neciliate se încadrează în tipul:
I. Monotricha;
J. Peritricha;
K. Amphitricha;
L. Atricha.
25. Partea liberă a flagelului se numeşte:
I. Blefaroplast;
J. Cârlig;
K. Filament axial,
L. Articulaţie.
26. Sporii aparţinând cărui gen au diametrul mai mic decât al celulei vegetative:
I. Clostridium;
J. Bacillus;
K. Salmonella;
L. Staphylococcus;
28. Pilii I sunt prezenţi la bacteriile care prezintă:
I. plasmide ,,col”;
J. plasmide ,,R”;
K. plasmide ,,F”;
L. epizomi.

VIRUSOLOGIE CURS ex iunie 2006

31. În compoziţia chimică a virusurilor există:
a) ambele tipuri de acizi nucleici;
b) numai ADN;
c) numai ARN;
d) un singur tip de acid nucleic, la unele numai ADN, la altele numai ARN;

25. Care din următoarele familii încadrează virusuri de dimensiuni mici:
a) Rhabdoviridae;
b) Parvoviridae;
c) Poxviridae;
d) Picornaviridae.
26. Care din următoarele familii încadrează virusuri cu genom ARN dublucatenar:
a) Picornaviridae;
b) Reoviridae;
c) Rhabdoviridae;
d) Birnaviridae;
27. Din punct de vedere chimic pericapsida virusurilor este constituită:
a) numai din proteine;
b) numai din glico-proteine;
c) din proteine, lipide şi glucide;
d) predominant din lipide;

28. Capsida virală este constituită din:
a) un singur tip de proteine;
b) mai multe tipuri de proteine;
c) din unul sau mai multe tipuri de proteine;
d) din proteine şi fosfolipide;

32. La virusurile cu genom ADN acesta poate fi:
a) numai dublu catenar;
b) numai monocatenar;
c) la majoritatea dublu catenar, la unele monocatenar, iar la latele parţial dublu catenar;
d) la majoritatea dublu catenar, iar la altele parţial dublu catenar;

33. Din punct de vedere al spectrului de patogenitate virusul rabic se încadrează în categoria virusurilor:
a) cu spectru îngust de patogenitate;
b) cu spectru larg de patogenitate;
c) monopatogene;
d) patogene pentru carnivore şi om;

34. Spiculii virali sunt structuri inclavate în învelişul extern al particulei virale, prezenţi la virusurile:
a) nude;
b) cu nucleocapsidă;
c) la orice virus;
d) care prezintă peplos;

35. Virusurile din familiile Papovaviridae, Adenoviridae şi Herpesviridae au genomul constituit din:
a) ARN monocatenar;
b) ARN dublu catenar;
c) ADN dublu catenar;
d) ADN monocatenar;

36. Virusurile cu capsidă elicoidală flexibilă şi peplos pot avea în spaţiu formă:
a) de bastonaş;
b) sferică sau aproximativ sferică;
c) de modul lunar;
d) de cireaşă cu coadă;

. Virusurile aparţinând următoarelor familii, au dimensiuni mici:
i) Picornaviridae, Poxviridae;
j) Poxviridae, Parvoviridae;
k) Parvoviridae, Picornaviridae;
l) Poxviridae, Rhabdoviridae.
13. Care virusuri au genomul constituit din ARN dublucatenar:
i) Parvoviridae;
j) Birnaviridae;
k) Reoviridae;
l) Picornaviridae.
14. Componentele structurale obligatorii ale unui virion sunt reprezentate de:
i) spiculii virali;
j) capsida virală;
k) genomul viral;
l) pericapsida virală.
15. În compoziţia chimică a unui virion, se întâlneşte:
i) un singur tip de acid nucleic;
j) ambele tipuri de acizi nucleici;
k) virusurile nu conţin acizi nucleici;
l) la unele, un singur tip de acid nucleic, la altele, ambele tipuri de acizi nucleici.
16. La virusurile ADN, genomul poate fi:
i) ADN monocatenar;
j) ADN dublucatenar;
k) ADN parţial dublucatenar;
l) numai ADN dublucatenar.
2. Care dintre următoarele familii virale necesită în cursul replicării lor o reverstranscriptază:
i) Parvoviridae;
j) Poxviridae;
k) Retroviridae;
l) Herpesviridae.

MICOLOGIE CURS ex. iunie 2006

13. Ciupercile microscopice îşi obţin energia necesarǎ proceselor lor vitale prin:
i) fotosintezǎ;
j) degradarea substanţelor chimice;
k) unele prin fotosintezǎ, altele prin degradarea substanţelor chimice;
l) toate afirmaţiile sunt false.
14. Alegeţi expresiile adevǎrate privind ciupercile microscopice:
i) sunt organisme unicelulare;
j) sunt organisme pluricelulare;
k) toate sunt organisme unicelulare;
l) toate sunt organisme pluricelulare.
15. La ciupercile din genul Mucor, corpul fructificant poartǎ denumirea de:
i) sporangiofor;
j) conidiofor;
k) macroconidie;
l) microconidie.
16. Ciupercile microscopice care au miceliul format din hife specializate pentru îndeplinirea anumitor funcţiii constituie grupa ciupercilor:
i) holocarpice;
j) eucarpice;
k) multicarpice;
l) monocarpice.
17. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi exogeni, caracteristici ciupercilor microscopice:
i) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, sporangiosporii;
j) sporangiosporii, conidiosporii, artrosporii, blastosporii, aleurisporii;
k) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, macroconidia;
l) blastosporii, sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii.
18. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi endogeni:
i) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii;
j) sporangiosporii, conidiosporii, blastosporii, macroconidia;
k) blastosporii, aleurisporii, ascosporii, bazidiosporii;
l) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, artrosporii.

e) lipoproteică;

37. Spaţiul periplasmic se întâlneşte:
a) numai la micoplasme;
b) numai la bacteriile Gram pozitive;
c) numai la bacteriile Gram negative;
d) la toate bacteriile;

38. Transformarea este transferul de material genetic de la o celulă donatoare la o celulă acceptoare, după ce acesta a fost eliberat din celula donatoare prin:
a) autoliză;
b) intermediul unui bacteriofag;
c) exocitoză;
d) extracţie chimică;

39. Endonucleazele bacteriene de tip I prezintă proprietăţi caracteristice. Identificaţi afirmaţia falsă:
a) au masă moleculară mai mare;
b) sunt constituite din mai multe subunităţi;
c) sunt constituite dintr-o singură unitate;
d) acţionează condiţionat de S-adenozil-metionină;
e) acţionează condiţionat de ATP şi ionii de magneziu;

1. Bacteriile obţin energia necesară proceselor vitale:
i) numai prin degradarea substanţelor chimice;
j) numai prin fotosinteză;
k) majoritatea prin degradarea substanţelor chimice, altele prin fotosinteză;
l) numai prin fermentaţie;

40. Cele mai importante bacterii de dimensiuni mici sunt:
i) micoplasmele, rickettsiile, Pasteurella, Brucella, Clostridium perfringens;
j) Bacillus anthracis, Clostridium septicum, Brucella, Pasteurella;
k) micoplasmele, rickettsiile, Pasteurella, Brucella;
l) Escherichia coli, Pasteurella, Brucella, micoplasmele;

41. Mezozomii sunt structuri care derivă din:
i) membrana citoplasmatică;
j) peretele celular;
k) capsulă;
l) glicocalix;

42. La bacteriile Gram pozitive blefaroplastul este constituit din:
i) patru discuri;
j) trei discuri;
k) două discuri;
l) un singur disc;

43. În structura membranei citoplasmatice moleculele de fosfolipide sunt aşezate cu extremităţile hidrofile:
i) spre interiorul bistratului;
j) spre exteriorul bistratului;
k) unele spre interiorul bistratului, altele spre exteriorul bistratului;
l) la bacteriile Gram pozitive spre interiorul bistratului, iar la bacteriile Gram negative spre exteriorul bistratului;

44. Selectaţi expresiile adevărate cu privire la citoplasma bacteriană:
g) este o componentă facultativă;
h) prezintă curenţi citoplasmatici;
i) are o consistenţă de gel;
e) conţine apă liberă;

45. Identificaţi afirmaţia falsă, referitoare la pilii F:
a) prezintă canal axial;
b) sunt alcătuiţi din molecule proteice;
c) intervin în transferul de material genetic prin conjugare;
d) conferă bacteriei calitatea de acceptor;

46. La bacteriile din genul Clostridium sporul poate fi situat în poziţie:
i) subterminală, laterală, centrală;
j) centrală, subterminală, terminală;
k) numai terminală;
l) numai centrală;

47. Părţile componente ale unui cil bacterian sunt:
a) corpuscul bazal, articulaţia sau cârligul şi filamentul helicoidal extracelular;
b) corpuscul bazal şi filamentul helicoidal extracelular;
c) corpuscul bazal şi articulaţia sau cârligul;
d) filamentul helicoidal extracelular;

48. În funcţie de starea în care se găseşte factorul F în celula donatoare au fost descrise mai multe posibilităţi de conjugare. Selectaţi expresia falsă:
i) conjugare de la o celulă F+ către o celulă F-;
j) conjugare de la o celulă F- către o celulă F+;
k) conjugare de la o celulă Hfr către o celulă F-;
l) conjugare de la o celulă F’ către o celulă F-;

20. La bacterii, o unitate ribozomală este constituită din:
i) 21 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr;
j) 21 tipuri de proteine şi un tip de ARNr;
k) 55 tipuri de proteine şi trei tipuri de ARNr;
l) 34 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr.

1. În natură, bacteriile nesporogene se găsesc:
i) numai sub formă de spori;
j) numai sub formă de celule vegetative;
k) bacteriile nesporogene nu trăiesc în medii naturale;
l) nici o afirmaţie nu este corectă.
2. Care din următoarele componente fac parte obligatoriu din structura celulei vegetative a bacteriilor:
i) peretele celular;
j) membrana citoplasmatică;
k) capsula;
l) citoplasma.
49. Bacteriile amphitricha posedǎ:
m) un singur cil dispus polar;
n) câte un cil sau câte un smoc de cili situaţi la fiecare extremitate;
o) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
p) un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei.

50. În compoziţia chimică a virusurilor există:
a) ambele tipuri de acizi nucleici;
b) numai ADN;
c) numai ARN;
d) un singur tip de acid nucleic, la unele numai ADN, la altele numai ARN;

29. Capsida virală este constituită din:
a) un singur tip de proteine;
b) mai multe tipuri de proteine;
c) din unul sau mai multe tipuri de proteine;
d) din proteine şi fosfolipide;

51. Virusurile din familiile Papovaviridae, Adenoviridae şi Herpesviridae au genomul constituit din:
a) ARN monocatenar;
b) ARN dublu catenar;
c) ADN dublu catenar;
d) ADN monocatenar;

19. Ciupercile microscopice îşi obţin energia necesarǎ proceselor lor vitale prin:
m) fotosintezǎ;
n) degradarea substanţelor chimice;
o) unele prin fotosintezǎ, altele prin degradarea substanţelor chimice;
p) toate afirmaţiile sunt false.
20. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi endogeni:
m) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii;
n) sporangiosporii, conidiosporii, blastosporii, macroconidia;
o) blastosporii, aleurisporii, ascosporii, bazidiosporii;
p) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, artrosporii.
21. Indicatorii convenţionali folosiţi pentru a aprecia termorezistenţa bacteriilor sunt reprezentaţi de:
a) punctul termic mortal;
b) timpul termic mortal;
c) limita termicǎ mortalǎ;
d) zona termicǎ mortalǎ.
22. Bacteriile care se multiplicǎ la presiune hidrostaticǎ foarte mare se numesc:
a) barodure;
b) stenobare;
c) euribare;
d) barofobe.

1. În cazul recombinǎrii generalizate, fragmentul de ADN strǎin poate fi încorporat în genomul celulei acceptoare prin unul din urmǎtoarele mecanisme moleculare:
a) recombinare situs specificǎ;
b) prin rupere-reunire;
c) prin copiere alternativǎ;
d) prin secvenţe de inserţie.

23. Indicatorii convenţionali folosiţi pentru a aprecia termorezistenţa bacteriilor sunt reprezentaţi de:
e) punctul termic mortal;
f) timpul termic mortal;
g) limita termicǎ mortalǎ;
h) zona termicǎ mortalǎ.