Grila 1 Microbiologie

Grile pentru Examenul de Microbiologie
Anul 2
Grila 1

1. Ciupercile microscopice îşi obţin energia necesarǎ proceselor lor vitale prin:
a) fotosintezǎ;
b) degradarea substanţelor chimice;
c) unele prin fotosintezǎ, altele prin degradarea substanţelor chimice;
d) toate afirmaţiile sunt false.

2. Alegeţi expresiile adevǎrate privind ciupercile microscopice:
a) sunt organisme unicelulare;
b) sunt organisme pluricelulare;
c) toate sunt organisme unicelulare;
d) toate sunt organisme pluricelulare.

3. La ciupercile din genul Mucor, corpul fructificant poartǎ denumirea de:
a) sporangiofor;
b) conidiofor;
c) macroconidie;
d) microconidie.

4. Ciupercile microscopice care au miceliul format din hife specializate pentru îndeplinirea anumitor funcţiii constituie grupa ciupercilor:
a) holocarpice;
b) eucarpice;
c) multicarpice;
d) monocarpice.

5. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi exogeni, caracteristici ciupercilor microscopice:
a) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, sporangiosporii;
b) sporangiosporii, conidiosporii, artrosporii, blastosporii, aleurisporii;
c) blastosporii, artrosporii, aleurisporii, macroconidia;
d) blastosporii, sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii.

6. Selectaţi tipurile de spori asexuaţi endogeni:
a) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, bazidiosporii;
b) sporangiosporii, conidiosporii, blastosporii, macroconidia;
c) blastosporii, aleurisporii, ascosporii, bazidiosporii;
d) sporangiosporii, conidiosporii, ascosporii, artrosporii.

7. Dupǎ permanenţa sintezei lor, enzimele bacteriene se clasificǎ în:
a) enzime constitutive, enzime adaptative, enzime mutative;
b) enzime solubile, enzime particulate, enzime constitutive;
c) enzime solubile, enzime particulate, enzime mutative;
d) enzime constitutive, enzime adaptative, enzime particulate.

8. Multiplicarea prin strangulare este caracteristicǎ bacteriilor care se aflǎ în fazǎ:
a) S;
b) R;
c) M;
d) toate afirmaţiile sunt false.

9. Multiplicarea prin sept transversal este caracteristicǎ bacteriilor care se aflǎ în fazǎ:
a) S;
b) R;
c) M;
d) toate afirmaţiile sunt false.

10. Formele vegetative ale bacteriilor îşi pierd viabilitatea între:
a) 60˚C – 70˚C;
b) 70˚C – 90˚C;
c) 45˚C – 70˚C;
d) 90˚C – 100˚C.

11. Indicatorii convenţionali folosiţi pentru a aprecia termorezistenţa bacteriilor sunt reprezentaţi de:
a) punctul termic mortal;
b) timpul termic mortal;
c) limita termicǎ mortalǎ;
d) zona termicǎ mortalǎ.

12. Bacteriile psicrophile se multiplicǎ la valori de temperaturǎ:
a) scǎzute;
b) moderate;
c) crescute;
d) toate afirmaţiile sunt false.

13. Temperaturǎ optimǎ de dezvoltare a bacteriilor mezofile este cuprinsǎ între:
a) 20˚C – 40˚C;
b) 10˚C – 50˚C;
c) 4˚C – 20˚C;
d) 35˚C – 37˚C.

14. Bacteriile termofile se multiplicǎ la valori de temperaturǎ cuprinse între:
a) 10˚C – 50˚C;
b) 45˚C – 80˚C;
c) 60˚C – 80˚C;
d) 25˚C – 45˚C.

15. Temperatura optimǎ pentru multiplicarea bacteriilor termofile este:
a) 60˚C;
b) 50˚C;
c) 70˚C;
d) 80˚C.

16. Bacteriile capnofile necesitǎ în atmosfera de incubare:
a) absenţa oxigenului atmosferic;
b) prezenţa oxigenului atmosferic;
c) prezenţa de 5-10% bioxid de carbon;
d) prezenţǎ unui gaz inert.

17. Metabolismul celulelor vegetative ale bacteriilor înceteazǎ la valori ale activitǎţii apei:
a) mai mici de 0.96 0.65;
b) mai mari de 0.96 0.65;
c) cuprinse între 0.30-0.40;
d) toate afirmaţiile sunt false.
18. Bacteriile care se pot dezvolta la presiune osmoticǎ mare se numesc:
a) osmofobe;
b) osmofile;
c) osmotolerante;
d) facultativ osmofobe.

19. Presiunea hidrostaticǎ creşte liniar cu adâncimea, cu câte o atmosferǎ la fiecare:
a) 1 metru adâncime;
b) 10 metri adâncime;
c) 100 metri adâncime;
d) 50 metri adâncime.

20. Bacteriile care se multiplicǎ la presiune hidrostaticǎ foarte mare se numesc:
a) barodure;
b) stenobare;
c) euribare;
d) barofobe.

21. Efectul bactericid al razelor ultraviolete este maxim în domeniul:
a) 136 nm – 400 nm;
b) 300 nm – 500 nm;
c) 260 nm – 270 nm;
d) 100 nm – 260 nm.

22. Alegeţi expresiile potrivite pentru variaţiile fenotipice:
a) se transmit ereditar;
b) nu se transmit ereditar;
c) implicǎ modificǎri ale genomului;
d) nu implicǎ modificǎri ale genomului.

23. Alegeţi expresiile potrivite pentru variaţiile genotipice:
a) nu se transmit ereditar;
b) se transmit ereditar;
c) sunt stabile;
d) implicǎ modificǎri ale genomului.

24. La bacterii, mutaţiile se produc:
a) în faza stabilǎ a ADN-ului;
b) în cursul autoreplicǎrii ADN-ului;
c) …………
d) toate expresiile sunt false.

1. La microorganisme, variaţiile genotipice se pot produce prin:
a) mutaţie;
b) recombinare geneticǎ;
c) tranziţie;
d) transversie.
2. În cazul recombinǎrilor genetice, transferul de material genetic se face întotdeauna:
a) bidirecţional;
b) unidirecţional;
c) nu existǎ o regulǎ anume;
d) toate expresiile sunt false.
3. Mutaţiile se produc prin urmǎtoarele mecanisme moleculare:
a) transformare, conjugare, transducţie;
b) sexducţie;
c) substituţie, tranziţie, transversie, deleţie, inserţie, inversie;
d) substuţie, tranziţie, sexducţie, transformare.
4. Testul fluctuaţiei a fost imaginat în 1943 de:
a) Luria şi Delbrück;
b) Lederberg şi Lederberg;
c) Griffith;
d) Avery O.T. şi colaboratorii.
5. În cursul recombinǎrii genetice, în celula bacterianǎ gazdǎ, materialul genetic strǎin poate suferi unul din urmǎtoarele procese:
a) restricţie;
b) deleţie;
c) modificare;
d) amplificare.
6. În cazul recombinǎrii generalizate, fragmentul de ADN strǎin poate fi încorporat în genomul celulei acceptoare prin unul din urmǎtoarele mecanisme moleculare:
a) recombinare situs specificǎ;
b) prin rupere-reunire;
c) prin copiere alternativǎ;
d) prin secvenţe de inserţie.
7. Recombinarea situs specificǎ se realizaezǎ prin:
a) translocare (transpoziţie);
b) conjugare;
c) transformare;
d) transducţie.
8. În procesul de transformare, transferul materialului genetic se realizeazǎ prin:
a) intermediul unui bacteriofag;
b) intermediul unui pil sexual;
c) intermediul unei plasmide F;
d) toate afirmaţiile sunt false.
9. Transferul de material genetic de la o celulǎ F’ la o celulǎ F— se numeşte:
a) sexducţie;
b) recombinare geneticǎ de înaltǎ frecvenţǎ;
c) transpoziţie;
d) transducţie specializatǎ.
10. Factorul F, dupǎ extragere din celula în care se gǎseşte, :
a) îşi pǎstreazǎ capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+;
b) îşi pierde capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+;
c) îşi mǎreşte capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+;
d) îşi micşoreazǎ, dar nu îşi pierde, capacitatea de a transforma celulele F— în celule F+.
11. În celula donatoare, conjugonii (repliconii) sunt întotdeauna asociaţi:
a) materialului nuclear;
b) ribozomilor;
c) unui mezozom;
d) ADN-ului celular.
12. Elementele transpozabile sunt reprezentate de mici segmente de:
a) ADN;
b) ARN ribozomal;
c) ARN mesager;
d) ARN solubil.

GRILA nr. I

1. Bacteriile sunt organisme vii:
a) unicelulare, cu organizare de tip eucariot;
b) pluricelulare, cu organizare de tip procariot;
c) cu organizare unicelulară;
d) unicelulare, cu organizare de tip procariot.
2. Bacteriile peritricha posedǎ:
a) un singur cil, situat polar;
b) câte un cil situat la fiecare extremitate;
c) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
d) un smoc de cili situat la o extremitate a celulei.
3. Care din urmǎtoarele specii bacteriene capsulogene sintetizeazǎ capsulǎ mucoasǎ, cu aspect difuz:
a) Bacillus anthracis;
b) Streptococcus pneumoniae;
c) Klebsiella pneumoniae;
d) Pasteurella multocida.
4. Bacteriile obţin energia necesarǎ proceselor vitale:
a) numai prin degradarea substanţelor chimice;
b) numai prin fotosintezǎ;
c) majoritatea prin degradarea substanţelor chimice, altele prin fotosintezǎ;
d) prin fermentaţie şi fotosintezǎ.
5. Alegeţi expresia potrivitǎ:
a) micoplasmele nu au perete celular şi nici formǎ constantǎ;
b) micoplasmele nu au membranǎ citoplasmaticǎ şi nici formǎ constantǎ;
c) micoplasmele nu au perete celular, dar au formǎ constantǎ;
d) micoplasmele posedǎ înveliş complex.
6. Dimensiunile bacteriilor se exprimă în:
a) milimetri;
b) angströmi;
c) nanometri;
d) microni.
7. Selectaţi expresiile adevărate cu privire la citoplasma bacteriană:
a) este o componentă facultativă;
b) are consistenţă de gel;
c) prezintă curenţi citoplasmatici;
d) reprezintă sediul tuturor reacţiilor biochimice.
8. Ribozomii bacterieni au o constantă de sedimentare de:
a) 20 S;
b) 70 S;
c) 50 S;
d) 30 S.
9. La bacteriile Gram negative, blefaroplastul este constituit:
a) dintr-un singur disc;
b) din două discuri;
c) din trei discuri;
d) din patru discuri.
10. Componentele structurale ale învelişului unui spor prezintă următoarea succesiune, de la interior spre exterior:
a) membrană sporală, tunici, cortex, exosporium;
b) membrană sporală, cortex, exosporium, tunici;
c) membrana sporală, cortex, tunici, exosporium;
d) cortex, membrană sporală, tunici, exosporium.
11. Fimbriile sunt organite cu structură chimică:
a) proteică;
b) lipidică;
c) glucidică;
d) lipopolizaharidică.
12. Virusurile aparţinând următoarelor familii, au dimensiuni mici:
a) Picornaviridae, Poxviridae;
b) Poxviridae, Parvoviridae;
c) Parvoviridae, Picornaviridae;
d) Poxviridae, Rhabdoviridae.
13. Care virusuri au genomul constituit din ARN dublucatenar:
a) Parvoviridae;
b) Birnaviridae;
c) Reoviridae;
d) Picornaviridae.
14. Componentele structurale obligatorii ale unui virion sunt reprezentate de:
a) spiculii virali;
b) capsida virală;
c) genomul viral;
d) pericapsida virală.
15. În compoziţia chimică a unui virion, se întâlneşte:
a) un singur tip de acid nucleic;
b) ambele tipuri de acizi nucleici;
c) virusurile nu conţin acizi nucleici;
d) la unele, un singur tip de acid nucleic, la altele, ambele tipuri de acizi nucleici.
16. La virusurile ADN, genomul poate fi:
a) ADN monocatenar;
b) ADN dublucatenar;
c) ADN parţial dublucatenar;
d) numai ADN dublucatenar.
17. Ciupercile microscopice sunt organisme vii:
a) unicelulare sau pluricelulare;
b) întotdeauna, pluricelulare;
c) întotdeauna, unicelulare;
d) toate răspunsurile sunt false.
18. Levurile au corpul format din:
a) hife neseptate;
b) hife septate;
c) unele, din hife septate, altele, din hife neseptate;
d) toate răspunsurile sunt false.
19. Virusurile din familiile Papovaviridae, Adenoviridae şi Herpesviridae au genomul constituit din:
a) ADN monocatenar;
b) ADN dublucatenar;
c) ADN parţial dublucatenar;
d) ARN dublucatenar.
20. La bacterii, o unitate ribozomală este constituită din:
a) 21 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr;
b) 21 tipuri de proteine şi un tip de ARNr;
c) 55 tipuri de proteine şi trei tipuri de ARNr;
d) 34 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr.
GRILA nr. II

1. În natură, bacteriile nesporogene se găsesc:
a) numai sub formă de spori;
b) numai sub formă de celule vegetative;
c) bacteriile nesporogene nu trăiesc în medii naturale;
d) nici o afirmaţie nu este corectă.
2. Care din următoarele componente fac parte obligatoriu din structura celulei vegetative a bacteriilor:
a) peretele celular;
b) membrana citoplasmatică;
c) capsula;
d) glicocalixul.
47. Bacteriile amfitricha posedǎ:
a) un singur cil dispus polar;
b) câte un cil sau câte un smoc de cili situaţi la fiecare extremitate;
c) mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei;
d) un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei.
48. La bacteriile din genul Bacillus, sporii pot avea poziţie:
a) centralǎ, subterminalǎ, lateralǎ;
b) centralǎ, subterminalǎ, terminalǎ;
c) subterminalǎ, lateralǎ, terminalǎ;
d) numai subterminalǎ
49. Sub acţiunea penicilinei şi a lizozimului, bacteriile Gram pozitive se transformǎ în:
a) sferoplaşti;
b) protoplaşti;
c) forme R;
d) forme S.
50. Acizii teichoici şi teichuronici se întâlnesc în compoziţia chimicǎ a:
a) sporilor bacterieni;
b) peretelui celular al bacteriilor Gram negative;
c) peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive;
d) peretelui celular al micoplasmelor.
Grila III
2. Care dintre următoarele familii virale necesită în cursul replicării lor o reverstranscriptază:
a) Parvoviridae;
b) Poxviridae;
c) Retroviridae;
d) Herpesviridae.
3. Care dintre următoarele genuri de ciuperci microscopice au miceliul constituit din hife septate:
a) Mucor;
b) Penicillium;
c) Aspergillus;
d) Absidia.
20. La bacterii, o unitate ribozomală este constituită din:
a) 21 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr;
b) 21 tipuri de proteine şi un tip de ARNr;
c) 55 tipuri de proteine şi trei tipuri de ARNr;
d) 34 tipuri de proteine şi două tipuri de ARNr

Leave a Comment