Grila 1 Anatomie patologica

Anatomie patologica
An 3 Semestrul 1
Grila 1

Preluare dupa Anatomie Patologica – FMVB

1. Specificaţi în ce subcapitole ale anatomiei patologice generale se încadrează:
a) formarea exsudatului fibrinos: – PROCESUL INFLAMATOR
b) necroza celulară: – MODIFICĂRI AREGENERATIVE
c) colesteatoza: – PROCESE DISTROFICE / DISTROFII LIPIDICE
d) papilomatoza: PROCESE TUMORALE

2. Alegeţi răspunsurile care redau posibilităţile de evoluţie în timp a trombilor.
a) trombii obliteranţi se pot organiza conjunctiv determinând ocluzie vasculară permenentă,
b) trombii parietali, indiferent de dimensiune pot fi înglobaţi în intima vasculară,
c) în trombii parietali apare fenomenul de recanalizare,
d) trombii pot suferi procesul de calcificare distrofică.

3. Metastazele se produc frecvent pe cale limfatică şi hematogenă. Enumeraţi două tipuri de celule care pot provoca metastaze: CELULE VII (CELULE TUMORALE, AGREGATE BACTERIENE, MICEŢI, PARAZIŢI)
4. Specificaţi mecanismul principal de producere a edemului pulmonar în caz de insuficienţă cardiacă. Cu ce altă modificare circulatorie pulmonară se asociază?
CREŞTEREA PRESIUNII HIDROSTATICE
EDEM ŞI STAZĂ PULMONARĂ,
5. Denumiţi leziunea generată de un anumit tip de perturbare a metabolismului lipidic:
a) STEATOZĂ – când se acumulează trigliceride intracelular
b) CALCIFICARE METASTATICĂ când se acumulează săruri de calciu intracelular
c) INFILTRAŢIE GRASĂ, LIPOMATOZĂ – când se acumulează lipide în stroma tisulară
d) ALBINISM când sinteza de melanină este deficitară sau lipseşte congenital.
6. Daţi 4 exemple de procese distrofice .cu localizare în structura pereţilor vasculari:
1. HIALINOZA
2. AMILOIDIZA
3. DISTROFIA FIBRINOIDĂ
4. COLESTEATOZA

7. Asociaţi consistenţa organelor cu tipul de leziune:
a) Amiloidoză hepatică la pasăre 1) casantă
b) Hepatosteatoză 2) păstoasă, păstrează amprenta
c) Edem pulmonar 3) friabilă
d) Gangrenă gazoasă 4) crepită la palpare
a) – 1
b) – 3
c) – 2
d) – 4
8. Specificaţi tipul de leziune care se corelează cu următoarele modificări de culoare:
a) dentina şi ţesutul osos au o culoare galben-roşiatică sau brună – PORFIRIE ERITROPOIETICĂ
b) musculatură de tentă ruginie – HEMOSIDEROZĂ / SIDEROZĂ IATROGENĂ
c) pete de culoare negricioasă în pulmon, aspect de „tablă de şah” – MELANOZĂ MACULATĂ
d) lichid albicios, lăptos obţinut prin toracocenteză – CHILOTORAX

9. Eliminaţi (tăiaţi) din definiţie inexactităţile.
Inflamaţia este o reacţie locală / generală a organismului, declanşată de agenţi patogeni biologici / fizici şi care se finalizează în condiţiile izolării / eliminării stimulilor declanşatori. Ea implică fenomene alterative / exsudative / neoplazice.

10. Specificaţi denumirea proceselor bioplastice – adaptative prin care se formează:
a) celulele epitelioide – TRANSFORMARE / ACTIVARE
b) celulele gigante multinucleate de tip Langhans – SINCIŢIALIZARE
c) un epiteliu pluristratificat de tip cornos dintr-un un epiteliu glandular – METAPLAZIE CORNOASĂ
d) o celulă cu fenotip secretor dintr-o celulă musculară matură – DEDIFERENŢIERE

11. Care dintre celule se încadrează în categoria celulelor stabile?
a) celulele mucoasei intestinale,
b) celulele endoteliale,
c) celulele musculare cardiace,
d) neuronii

12. Explicaţi termenii:
a) granulom – INFLAMAŢIE PROLIFERATIVĂ, CRONICĂ, MANIFESTATĂ MACROSCOPIC SUB FORMĂ DE NODUL, PRODUSĂ DE UN AGENT PATOGEN GREU FAGOCITABIL, CARACTERIZATĂ PRIN PREZENŢA MACROFAGELOR, A CELULELOR EPITELIOIDE ŞI A CELULELOR GIGANTE MULTINUCLEATE,
b) cheloid – FORMĂ PATOLOGICĂ DE CICATRIZARE A PLĂGILOR CUTANATE, CU FORMAREA UNEI CICATRICE ABERANTE, BINE VASCULARIZATĂ, BOGATĂ ÎN FIBRE DE COLAGEN ŞI MATRICE EXTRACELULARĂ

13. Necroza de cazeificare poate fi diagnosticată în:
a) hipovitaminoză E şi hiposelenoză
b) hipovitaminoză A şi hipozincoză
c) infecţiile cu Mycobacterium tuberculosis
d) infecţiile acute determinate de germeni piogeni
14. Specificaţi în ce tip morfologic (anatomopatologic) de inflamaţie predomină:
a) polimorfonucleare neutrofile – INFLAMAŢIA PURULENTĂ (SUPURATIVĂ)
b) celule epitelioide, gigante multinucleate şi neutrofilele – INFLAMAŢIA PIOGRANULOMATOASĂ
c) exsudatia fibrinoasă şi ulcerul mucoasei – INFLAMAŢIA DIFTEROIDĂ
d) infiltratul cu celule mononucleare – INFLAMAŢIA LIMFOHISTIOCITARĂ
15. Care este structura microscopică a granulomului tuberculos la pasăre – descrieţi leziunea caracteristică cu specificarea elementelor ce permit stabilirea diagnosticului etiologic:
ZONĂ CENTRALĂ DE NECROZĂ DE CAZEIFICARE; STRAT DE CELULE GIGANTE MULTINUCLEATE CU MORFOLOGIE CARACTERISTICĂ (ASPECT DE CELULE GIGANTE DE CORP STRĂIN); STRAT DE CELULE EPITELIOIDE; ŢESUT DE GRANULAŢIE CU UN INFILTRAT MONONUCLEAR; CAPSULĂ FORMATĂ DIN ŢESUT CONJUNCTIV LAX; LA COLORAŢIA ZIEHL-NEELSON MODIFICATĂ SUNT EVIDENŢIAŢI NUMEROŞI BACILI
16. Care dintre afirmaţiile referitoare la fibrom sunt adevărate?
a) tumoră benignă a epiteliului de acoperire;
b) tumoră nodulară sau polinodulară;
c) tumoră malignă a fibroblastelor, bogată în substanţă fundamentală;
d) tumoră care poate avea şi creştere multicentrică.
17. Stabiliţi 4 corespondenţe posibile:
a) adenom 1) tumoră multicentrică mezenchimală
b) fibromatoză 2) poliadenopatie
c) adenocarcinom 3) tumoră expansivă
d) limfom 4) glandă mamară
a) – 3 şi 4 b) – 1 c) – 4 d) – 1 şi 2
18. Mijloacele de investigaţie utilizate în anatomia patologică sunt reprezentate în principal de examenul macroscopic şi examenul microscopic. În funcţie de investigaţie (tip de examen), completaţi domeniul de aplicabilitate al diagnosticului anatomopatologic:
a) chirurgie – EXAMEN CITOLOGIC ŞI HISTOPATOLOGIC, PUNCŢIE ASPIRATIVĂ, BIOPSIE
b) examenul organelor şi carcaselor în abator – EXAMEN MACROSCOPIC
c) dermatologie – EXAMEN CITOLOGIC ŞI HISTOPATOLOGIC
d) medicină legală – DIAGNOSTIC NECROPSIC, EXAMEN MACROSCOPIC ŞI HISTOPATOLOGIC
19. Coagularea intravasculară diseminată:
a) se observă macroscopic prin formarea de depozite masive de fibrină în lumenul arterelor şi venelor,
b) se intuieşte macroscopic în cazul manifestării diatezei hemoragice,
c) poate fi generată de veninul unor reptile, de endotoxinele bacteriene, de distrugeri hepatice masive,
d) se manifestă în rinichi prin apariţia depozitelor de acid uric.
20. În ce tipuri de procese distrofice sunt afectate renoepiteliile?
a) hialinoză a pereţilor arteriolelor renale
b) amiloidoză renală
c) hemosideroză renală
d) steatoză renală
21. Ce tip de leziune s-a instalat dacă:
a) la un câine se constată un nodul subcutanat, la extremitatea unui membru, nodul ce conţine central un conglomerat de săruri de calciu – CALCINOZĂ CUTANATĂ CIRCUMSCRISĂ
b) la secţionarea splinei se scurge o cantitate mare de sânge negricios – STAZĂ SPLENICĂ

22. Denumiţi leziunea caracterizată prin: piele îngroşată, acoperită de cruste; microscopic stratul cornos este gros şi conţine nuclei în lamele de cheratină.
PARACHERATOZĂ
23. Stabiliţi dacă enunţul este adevărat sau fals şi argumentaţi prin exemple alegerea făcută. „Orice mărire în volum a unui organ sau ţesut poate fi interpretată drept hiperplazie.”
Adevărat / FALS
Justificare şi exemplu: PRIN DEFINIŢIE, HIPERPLAZIA SEMNIFICĂ O MĂRIRE ÎN VOLUM A ORGANELOR / ŢESUTURILOR, DATORITĂ MULTIPLICĂRII CELULELOR. MĂRIREA VOLUMULUI UNOR ORGANE / ŢESUTURI POATE FI PROVOCATĂ ŞI DE HIPERTROFIE, DE PROCESE DISTROFICE, DE MODIFICĂRI CIRCULATORII ETC.
24. Vindecarea prin regenerare parenchimatoasă:
a) constă în formarea de cicatrice
b) ad integrum se poate realiza în epitelii, doar în condiţiile conservării membranei bazale
c) constă în formarea granulomului piogenic
d) se poate produce în ţesuturile cu celule stabile
25. Precizaţi care din următoarele exemple este un tip de necroză umedă şi menţionaţi localizarea (doar pentru necroza umedă):
a) necroza ceroasă …………………………………………..
b) necroza fibrinoidă ………………………………………..
c) necroza de colicvaţie ENCEFAL
d) steatonecroza ……………………………………………..
26. Completaţi enunţul: Inflamaţia fibrino-necrotică este o inflamaţie cu evoluţie predominant ACUTĂ, având următoarele localizări: ÎN MUCOASE
27. Ce tip de celule predomină în:
a) inflamaţiile catarale: NEUTROFILELE

Neutrofil
b) inflamaţiile cronice: CELULELE MONONUCLEARE (LIMFOCITE, MACROFAGE)

Eozinofil

c) inflamaţiile parazitare: EOZINOFILELE
d) inflamaţiile fibrinoase şi fibrino-necrotice: NEUTROFILELE
28. Descrieţi modul de invazie caracteristic sarcoamelor.
UNELE SARCOAME AU UN GRAD REDUS DE INVAZIE, ÎN TIMP CE ALTELE TRIMIT PRELUNGIRI LUNGI ŞI FINE LA DISTANŢĂ DE CÂŢIVA CENTIMETRI FAŢĂ DE TUMORA MAMĂ, EXISTÂND RISCUL DE APARIŢIE A RECIDIVEI POST-OPERATORII
29. Colesteatoza plexurilor coroide a fost descrisă la:
a) iepure
b) caii bătrâni
c) nurci
d) şoarecii de laborator
30. Stabiliţi corelaţiile cele mai frecvente dintre coloane:
a) Tromb obliterant 1) Hiperemie
b) Tromb parietal septic 2) Embol septic
c) Vasodilataţie 3) Infarct
d) Vasoconstricţie tranzitorie 4) Anemie locală
a — 3, b — 2, c — 1, d — 4
31. Ataxia enzootică a mieilor este o:
a) hipocuproză care determină hidrocefalie internă prin hipomielogeneză
b) hiposelenoză care determină encefalomalacie
c) hipermagneziemie
d) hipercalcemie
32. Degenerescenţa balonizantă a celulelor epidermului este o caracteristică a:
a) unor viroze epiteliotrope,
b) edemelor cutanate declive şi din caşexie,
c) glicogenozelor,
d) hiperuricemiei.

33. Cicatrizarea în sistemul nervos central se realizează prin:
a) proliferare de celule endoteliale, fenomen de angiogeneză;
b) proliferare de astrocite, fenomen de gloiză;
c) proliferare de celule musculare netede vasculare
d) proliferare de neuroni