Sistemul nervos vegetativ

Functii
Sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea organelor care nu pot fi controlate voluntar: inima, pulmonul, glandele digestive, glandele endocrine şi muşchii netezi din vase, viscere şi piele.
Deşi prezintă o anumită individualitate, sistemul nervos vegetativ are relaţii strânse cu sistemul nervos al vieţii de relaţie, atât la nivel central, cât şi la nivel periferic.
Sistemul nervos vegetativ este format dintr-o parte centrală (centrii nervoşi vegetativi) şi o parte periferică (fibre nervoase şi ganglioni vegetativi). După funcţia pe care o îndeplineşte, sistemul nervos vegetativ se împarte în sistem nervos simpatic şi sistem nervos parasimpatic, care acţionează antagonic.

6.1 Funcţiile sistemului nervos vegetativ simpatic

Calea aferentă a arcurilor reflexe din sistemul nervos vegetativ simpatic este formată din dendritele şi axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali aflaţi pe rădăcinile dorsale ale nervilor rahidieni. Această cale conduce excitaţiile de la viscere şi vase către centrii nervoşi.
Centrii nervoşi simpatici sunt reprezentaţi de neuronii vegetativi din coarnele laterale ale măduvei spinării toraco-lombare (Tı – T5).
Calea eferentă este formată din două segmente:
- fibrele preganglionare (reprezentate de axonii neuronilor vegetativi din coarnele laterale ale măduvei spinării), care părăsesc măduva prin rădăcinile ventrale ale nervilor rahidieni şi pătrund în lanţul ganglionar paravertebral sau în cel prevertebral sau periferic.
- fibrele postganglionare, care pot reintra în nervul rahidian sau formează plexuri în jurul arterelor sau intră în alcătuirea unor nervi viscerali (nervul splanchnic).
Transmiterea excitaţiei între cele două tipuri de fibre este mediată de noradrenalină (în proporţie de 95 %) şi adrenalină ( în proporţie de 5 %). Organele inervate de fibrele postganglionare simpatice sunt: muşchii netezi ai vaselor, viscerele şi canalele excretoare, glandele digestive şi sudoripare, fibrele musculare radiale ale irisului şi muşchii scheletici 



Fig 1 Distribuţia sistemului nervos simpatic

Sistemul nervos vegetativ simpatic acţionează prin mobilizarea mijloacelor de apărare a organismului contra factorilor de mediu, având un puternic caracter energotrop (eliberator de energie), punând organismul într-o mai bună stare de luptă şi de rezistenţă. Astfel, determină:
- midriază (mărirea diametrului pupilar)
- hiposecreţie salivară
- hipersecreţie tiroidiană
- tahipnee şi bronhodilataţie
- tahicardie
- reducerea secreţiilor digestive
- hiperglicemie
- horipilaţie
- vasoconstricţie periferică
- sudoraţie
- accelerarea catabolismului

6.2 Funcţiile sistemului nervos vegetativ parasimpatic

Calea aferentă a parasimpaticului cranial este reprezentată de dendritele şi axonii neuronilor vegetativi senzitivi de pe traiectul nervilor cranieni care conduc excitaţiile de la interoceptori la neuronii parasimpatici din trunchiul cerebral. Calea aferentă a parasimpaticului sacral are traiect asemănător cu simpaticul.
Centrii nervoşi ai parasimpaticului cranial sunt reprezentaţi de neuronii vegetativi ai nucleilor parasimpatici din trunchiul cerebral. Centrii nervoşi ai parasimpaticului sacral, sunt situaţi în coarnele laterale ale măduvei sacrate (S2 –S6).
e=”font-size: small;”>Calea eferentă este reprezentată de:
- fibre preganglionare (axonii neuronilor din centrii nervoşi), care părăsesc trunchiul cerebral pe traiectul nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian, vag şi accesor, iar cele ale parasimpaticului sacral, părăsesc măduva spinării ataşându-se rădăcinilor ventrale ale nervilor rahidieni;
- fibre postganglionare (axonii neuronilor din ganglionii parasimpatici viscerali).
Mediatorul chimic parasimpatic este acetilcolina. Spre deosebire de simpatic, parasimpaticul are acţiuni de refacere şi conservare a potenţialului energetic al organismului, determinând:
- mioză (micşorarea diametrului pupilar)
- hipersalivaţie
- hiposecreţie tiroidiană
- bronhoconstricţie
- bradicardie
- intensifică secreţiile şi motricitatea tubului digestiv
- hipoglicemie
- vasodilataţie şi scăderea presiunii arteriale
- inhibiţia horipilaţiei şi sudoraţiei
- intensifică anabolismul

Post to Twitter Post to Facebook

Materiale Examen