Examenul Stomacului la Monogastrice

Examenul Stomacului la Monogastrice
An 3 Semestrul 1
Semiologie
Preluare dupa Semiologie – FMVTimisoara

La cal
Animalul este contenţionat în mod corespunzător de căpăstru sau este lăsat liber. Examinatorul face examenul clinic mai frecvent prin inspecţie şi mai rar prin celelalte metode, deoarece stomacul nu are raporturi directe cu pereţii cavităţii abdominale fiind situat în zona spațiului median al regiunii mezogastrice.
Inspecţia se face de la distanţă în stațiune şi în mers apreciind regiunea anterioară şi mediană a cavităţii abdominale precum şi mersul animalului. la inspecţie apreciem forma şi mărimea regiunii epigastrice şi mezogastrice precum şi atitudinea animalului (de câine şezând) manifestările pe care le prezintă (colică, căscat) şi reacţia faţă de furaje (apetitul).
Palpaţia furnizează date relativ puţine, ea se poate executa intern şi extern. Palpaţia transrectală este posibilă numai în caz de dilataţie a stomacului.
Percuţia şi ascultaţia nu se practică în cazul stomacului.
Sondajul se poate face cu sonda naso esofagiană în scop terapeutic (indigestie gazoasă) sau pentru recoltarea de suc gastric în vederea examenului de laborator (examen fizic, chimic şi microscopic). Din punct de vedere fizic se apreciază conţinutul, culoarea, mirosul. Din punct de vedere chimic se examinează cantitatea şi calitatea funcţiei secretorii.
La suine
La porc, examenul stomacului este posibil numai la tineretul sugar, la cel înţărcat până la greutatea de 30 kg şi la exemplarele slabe. Examinatorul stă lateral pe partea stângă şi uşor înapoia animalului orientat cranial.
La tineretul sugar prin inspecţie se poate aprecia forma şi volumul regiunii epi şi mezogastrică. De asemenea se poate aprecia prezenţa şi frecvenţa stării de vomă precum şi caracterul materialului vomitat.
Palpația se poate face monomanual, bilateral la sugari şi monomanual unilateral la exemplarele de talie mai mare. În acest scop examinatorul îşi asigură un contrasprijin pe partea opusă cu cealaltă mâna, dacă animalul este în sprijin patruped. Prin palpaţie se apreciază sensibilitatea şi consistenţa şi volumul la animalul adult se obţin rezultate slabe prin palpaţie, din cauza țesutului adipos.
La carnivore
Animalul este contenţionat de lesă sau de cap în timp ce examinatorul se plasează în urma animalului orientat cranial.
Inspecția. se face de la distanţă şi din apropiere, privind caudocranial şi dorsoventral animalul. Prin inspecţie se apreciază: forma şi volumul cavităţii abdominale, regiunea epi şi mezogastrică, atitudinea animalului, prezenţa stării de vomă, natura materialului vomitat, frecvenţa vomei.
Palpația. Animalul este contenţionat de cap cu o bandă de tifon. Examinatorul stă în urma animalului orientat cranial executând o palpaţie graduată cu vârful degetelor introdusă in urma hipocondrului. Palpaţia se poate face monomanual, bilateral la pisică şi căţei şi bimanual bilateral în cazul exemplarelor de talie mai mare. Pentru a reduce tensiunea peretelui abdominal şi a avea acces mai bun spre stomac se poate recurge la contenţia animalului în decubit costoabdominal sau chiar dorsal. Prin palpaţie se apreciază sensibilitatea. Consistenţa, mărimea si natura conţinutului stomacal.
Percuţia. Animalul se contenţionează în mod corespunzător şi este aşezat pe o masă. Examinatorul stă lateral de animal pe partea stângă orientat cranial. Percuţia se face indirect în urma spaţiului intercostal 8 pe partea stângă obținând un sunet timpanic, devenind hipersonor în caz de meteorism Rezultatele percuţiei sunt relativ slabe fiind condiţionate de plenitudinea stomacului.
Sondajul gastric. Se face pe cale bucoesofagiană, destul de facil, mai ales în cazul animalului tranchilizat. în acest scop va deschide cavitatea bucală a animalului cu ajutorul a doua benzi de tifon lăsând limba liberă sau putând fi prindă cu pensa de limba. sondajul se poate face cu sonde speciale sau cu alte elemente tubulare elastice din cauciuc, material
plastic, de mărime potrivită vârstei şi speciei. Prin sondaj se apreciază permeabilitatea esofagului până în cavitatea stomacului. Sondajul gastric nu este posibil în cazul obstrucţiei esofagiene şi a torsiunii stomacului.
Examenul radiologic se poate face cu sau fără substanţe de contrast. Radiografia se poate executa din profil dorso ventral. Prin radiografie se apreciază: topografia, volumul, prezenţa unor corpi străini sau a unor formaţiuni organice, permeabilitatea tranzitului, integritatea mucoasei gastrice.
La iepure, examenul stomacului se poate face prin inspecţie şi palpaţie tehnica de lucru este identică ca şi în cazul carnasierelor de talie mică.
La păsări, stomacul muscular şi chiar şi cel glandular pot fi examinata prin palpaţie transabdominală. Palpaţia se face monomanual de jos în sus cuprinzând abdomenul imediat în urma carenei sternale între degetul mare pe de o parte şi celelalte degete pe partea opusă.
Examenul funcției secretorii a stomacului
În acest scop animalul este supus unei diete absolute timp de 12-24 de ore. După acest interval cu ajutorul unei sonde naso sau bucoesofagiene (pentru câine şi pisică sonda Einhorn) se extrage sucul din stomac care se numeşte suc de stază. În caz de hipersecreţie cantitatea lichidului de stază este mai mare şi invers. În continuare se administrează animalului 50-100 ml alcool diluat 5% colorat cu 2-3 picături de albastru de metilen soluţie 1%, sau se administrează subcutanat histamină 0,01 mg/kg şi apoi se recoltează sucul gastric. Prin acest procedeu se urmăreşte dacă au mai rămas în stomac alimente nedigerate din ziua precedentă. Sucul gastric obţinut va fi examinat din punct de vedere fizic chimic şi microscopic.
Din punct de vedere fizic se apreciază cantitatea, culoarea, anormal, incoloră mirosul, ( normal, acru), compoziţia macroscopică (paraziţi, puroi, resturi de alimente), pH-ul anormal acid.
Din punct de vedere chimic se determină cantitatea şi calitatea activităţii totale, acidul clorhidric liber şi combinat, acidul lactic, prezenţa sângelui şi a fermenţilor gastrici.