Examenul sistemului limfatic

Examenul sistemului limfatic
An 3 Semestrul 1
Semiologie
Preluare dupa Semiologie – FMVTimisoara

Sistemul limfatic constituie o barieră de apărare a organismului împotriva infecțiilor, ceea ce justifică examenul său în clinică. Reacția limfonodulară (adenita sau limfadenita) exprimă, pe de o parte, capacitatea de apărare a organismului şi întinderea procesului morbid, (mono, poliadenite) pe de altă parte.
Examenul sistemului limfatic se referă la examenul limfonodurilor limfatici şi a vaselor limfatice superficiale. Examenul se face prin: inspecție, palpație, puncție, biopsie, sondaj esofagian şi chiar examenul Röntgen, (pentru limfonodurile mediastinale).
În mod curent se examinează limfonodurile submandibulare, retrofaringienie parotidiene, precrurale, inghinale superficiale şi retromamare).
Tehnica de lucru.
La cal, limfonodurile explorabile în mod normal sunt limfonodurile submandibulare. În stări patologice pot fi examinați şi limfonodurile submandibulare, retrofaringiene, prescapulare, precrurale şi inghinale superficiali.
Inspecția limfonodurilor submandibulari, constă din aprecierea regiunii jgheabului intermandibular, stând la distanţă de animal.
Palpaţia, impune abordarea şi contenţia animalului de pana căpăstrului, în timp ce examinatorul stă lateral de gâtul acestuia, orientat cranial. Din această poziție cu mâna dinspre animal palpează superficial, apoi mai profund lanțul limfonodular intermandibular, printr-o mișcare de alunecare, presând spre faţă internă a mandibulei. Mâna liberă se aplică pe regiunea oaselor nazale. Se procedează în mod similar şi pe partea opusă pentru o palpa lanțul limfonodular omonim.
Limfonoduri parotidieni, retrofaringieni şi prescapulari sunt sesizabili prin inspecție numai în stări patologice.
Prin inspectie se apreciază următoarele aspecte:
– simetria,
– forma şi volumul regiunilor de proiecție a limfonodurilor (vezi anatomia topografică).
Palpația limfonodurilor parotidiene şi retrofaringiene se face cu pulpa degetelor în urma articulației temporomandibulare pentru cei parotidieni şi respective a ramurei recurbate a mandibulei, pentru cei retrofaringieni. În ambele cazuri examinatorul este orientat cranial şi sprijinit de animal cu mâna dinspre el. Palpația se poate face monomanual sau bimanual. Palpația bimanuală impune trecerea mâinii dinspre animal peste gâtul acestuia sau sub gâtul animalului în raport cu talia animalului şi a examinatorului.
Palpația limfonodurilor prescapulare, se face din poziția de abordare, orientat cranial aplicând mâna dinspre animal pe regiunea dorsală, iar degetele celeilalte mâinii se aplică perpendicular pe faţă laterală a gâtului, în faţă spetei, deasupra articulației scapulohumerale. Prin alunecare spre înainte se poate simți lanțul limfonodular prescapular de aspect fuziform, alunecând sub degete.
Limfonoduri se inspectează de la distanţă, apreciind regiunea (pliul iei) anterioară muşchiului qvardiceps femoris, stând lateral de animal la 1-2 m. Palpaţia acestor limfonodurioni se face stând lateral de animal orientat caudal, sprijinind mâna dinspre animal pe regiunea lombo-sacrală, în timp ce cu cealaltă mâna se palpează prin alunecare, dinapoi spre înainte, lăsând să treacă lanțul limfonodular pe sub pulpa degetelor. Palpația se face deasupra pliului iei. Palpația se mai poate face şi prinzând pliul iei între degetul mare pe de o parte (aplicate în interiorul pliului iei).
Limfonodulii inghinali superficiali, sunt situați de o parte şi de alta a furoului, în regiunea inghinală, în apropierea inelului inghinal inferior. Inspecția este greu de executat din cauza topografiei lor. Palpația se face cu pulpa degetelor prin alunecare latero-median. Examenul acestor limfonodurioni prin palpare impune contenţia animalului cu platlonjele sau prin ridicarea unui membru toracic. Examinatorul stă lateral de abdomenul animalului orientat caudal.
La bovine sistemul limfatic este mai dezvoltat decât la cal fiind mai accesibil examenului clinic.
Limfonodurile submandibulare.
Inspecția limfonodurilor submandibulare se face de la distanţă, apreciind regiunea intermandibulară, ușor caudal locului de origine a salbei, imediat în urma verticalei duse, spre salbă de la curbura mandibulei. Palpația se face monomanual bilateral cuprinzând salba între degetul mare pe de o parte şi celelalte degete pe partea opusă. Examinatorul, după abordarea animalului, stă lateral de gâtul acestuia orientat cranial, aplicând mâna dinspre animal pe cornul corespunzător părţii unde se face examenul. Animalele neliniștite pot fi contenţionate de un ajutor, fie de coarne, fie de nas. Ajutorul stă pe partea opusă examinatorului.
Limfonodurile retrofaringiene şi parotidiene sunt accesibile examenului clinic numai în stări patologice. În acest scop, examinatorul stă la distanţă de animal şi apreciază prin inspecție regiunea parotidiană.
Palpația se face asemănător ca şi la cal.
Limfonodurile prescapulare au un aspect fusiform, se inspectează de la distanţă privind regiunea prescapulară. Palpația se face din poziția de abordare, orientat cranial, sprijiniți cu mâna dinspre animal şi regiunea greabănului, iar cealaltă mâna se aplică perpendicular pe regiunea prescapulară deasupra articulației scapulo-humerale. Prin mişcări de glisare (alunecare) înspre înainte se simte lanțul limfonodular alunecând sub pulpa degetelor.
Limfonodurile precrurale sunt situate deasupra pliului iei, în faţă teşiturii flancului. Inspecția se face stând lateral de animal cca. la 1-2 m orientaţi caudal sau perpendicular pe axul longitudinal al animalului. Palpația se face monomanual stând lateral de abdomenul animalului orientaţi caudal şi sprijiniți cu mâna dinspre animal pe spinarea acestuia. Cu mâna dreaptă, dacă ne aflam pe partea stângă a animalului, se palpează lanțul limfonodular cu pulpa degetelor întinse prin mişcări de alunecare dinapoi spre înainte.
Limfonodurile retromamare sunt situate postero lateral la baza sferturilor posterioare a mamelei. Ele apar sunt evidente numai în stări patologice. Inspecția se face privind caudo-cranial, stând în urma animalului şi îndepărtând coada, privind baza mamelei. Palpația se face bimanual, bilateral, profund cu pulpa degetelor întinse şi alăturate, cuprinzând între mâini baza sferturilor posterioare ale mamelei. Examinatorul stă în urma animalului, adoptând o poziție genoflexată, pliind între pulpa degetelor baza sferturilor posterioare ale mamelei. Palpația se poate face monomanual cu pulpa degetelor, palpând prin apăsare baza mamelei (la tineret fiind mai accesibili).
La rumegătoarele mici examenul sistemului limfatic se face mai rar. Tehnica de lucru este similară rumegătoarelor mari.
La suine se examinează mai greu din cauza țesutului adipos. Pot fi examinate limfonodurile inghinale superficiale la tineret.
La carnasiere pot fi examinați limfonoduri prescapulari, poplitei şi inghinali superficiali în stări patologice (adenopatii). În acest scop animalul se contenţionează de bot cu ajutorul unei benzi, apoi se aşează pe o masă în timp ce examinatorul din poziția de abordare face palpația limfonodurilor poplitei cuprinzând între degetul mare pe de o parte şi celelalte degete pe de altă parte originea tendonului lui Achile (calcanean comun).
La examenul sistemului limfatic în general se apreciază; mărimea întinderea consistenţa sensibilitatea mobilitatea aspectul pe suprafață.
În stări patologice sistemul limfatic (limfo – adenite) la examenul sistemului limfatic pot fi observate şi vasele limfatice. Inflamația lor poarta diferite denumiri în raport cu calibrul vasului (reticulare, radiculare, tronculare).
Biopuncţia limfonodurilor se face în scop de diagnostic. Pentru aceasta se face toaleta locală prin tundere şi dezinfecție. La nevoie, se poate face anestezia regiunii cu novocaină 2%, contenţionând animalul în mod corespunzător (după indicațiile examinatorului). Cu mâna stângă se fixează lanțul limfonodular între degete, iar cu mâna dreaptă se face puncția limfonodului, utilizând ace obișnuite de seringa sau ace special de puncție. La nevoie poate fi utilizat chiar un bisturiu (biopsie). Dacă prin acest procedeu, prin înțepare nu se obține nici un rezultat, material biologic, se poate atașa o seringă la ac cu care se aspiră conținutul limfonodular, care va fi supus examenului de laborator.

Leave a Comment