Encefalomielita Ecvina Venezuela

Encefalomielita Ecvina Venezuela
( Venezuelan equine encephalomyelitis )

Encefalomielita Venezuela
– boala infectiosa
– evolutie acuta
– specifica solipedelor
– tulburari nervoase de diferite intensitati
Etiologie
– virus de dimensiuni mici 40-70nm
– se cultiva pe embrion de gaina, pe culturi celulare
gen Alphavirus, familia Togaviridae
– prezinta antigen de grup comun cu a altor alphavirusuri, dar si antigeni specifici
– antigenic se cunosc 6 serotipuri, notate I-VI
– tipul I are 5 variante antigenice :varianta I-A,B si I-C, determina imbolnaviri la om si animale, poarta numele de variante epizootice
– celelalte variante ale tipului I si II sunt variante silvatice sau enzootice, nu sunt patogene pentru ecvine, dar sunt patogene pentru om
– efect citopatic – formare de celule gigante si rotunjirea celulelor urmata de vacuolizari si picnoza
– capacitate hemaglutinanta
Epidemiologie
– in conditii naturale sunt afectate calulu,catarul,magarul si omul
– anticorpi specifici se gasesc si la caini, oi,capre, porci, bovine
– izolat de la animale salbatice: sobolani,soareci,vulpi
– pasari salbatice: porumbel
Surse de infectie:
– animalele bolnave, care prin titrul ridicat de virus din sange in timpul perioadei de viremie, au ca rezultat intepaturile infectante ale insectelor hematofage
– rezervoare primare sunt reprezentate de rozatoare Sigmodon, Peromyscus, Oryzomis, chiar si unele marsupiale, pasari salbatice, insecte
– infectia difuzeaza prin circulatia animalelor salbatice
– transmiterea de la un animal la altul prin intermediul insectelor hematofage din genul Aedes, Culicoides, Mansonia, Stomxys, Psorophora, ce pot transmite virusul si pe cale verticala, prin ou
– calea de contaminare principala – cutanata
– caracter enzootico-epizootic determinat de transmiterea prin intermediul vectorilor cu mare usurinta
– imbolnavirile au incidenta sezoniera – sezoane calde si umede
– de-a lungul apelor sau pe malurile lacurilor
Tabloul Clinic
– perioada de incubatie 1-3 zile
– debut prin febra
– animalul este abatut
– la unele exemplare evolutia se poate opri la acest stadiu urmand vindecarea dupa o saptamana
– la altele se poate agrava
– se accentueaza starea de depresie
– colici
– hipersensibilitate cu accese moment in care musca, lovesc, se lovesc de peretii adapostului, de obiectele din jur
– incoordonare in deplasare
– mers vaccilant
– ataxie
– mers in manej
– apar paralizii ale diferitelor grupe musculare

Venezuelan equine encephalomyelitis

– raman in decubit si mor in 2-4 zile
– eroziuni si ulceratii pe marginile limbii
Tabloul Lezional
– hemoragii pe seroase si mucoase
– degenerescenta hepatica
– edem si hiperemia meningelor
– histologic – hemoragii in limfonoduri si splina, focare necrotice si splina si pancreas, infiltratii limfocitare la nivelul scoartei cerebrale in special in cerebel,bulb, tromboze si necroze ale arterelor mici cerebrale
Diagnostic
– pe baza semnelor nervoase acute din timpul verii si numarul mare de animale afectate
Confirmare
– prin izolare, identificare si clasificarea antigentica a virusului
– izolarea se face pe culturi celulare, pe animale de laborator din sange sau ser recoltat de la animale febrile
– culturile celulare frecvent utilizate sunt fibroblaste de rata, gaina, sau prin inoculare pe oua embrionate de gaina, pe soareci, hamsteri sugari
– virusul se identifica prin testele de inhibare a hemaglutinarii, prin reactia de fixare a complementului, prin imunofluorescenta
– pentru a evidentia anticorpii specifici din serul animalelor bolnave sau suspecte de encefalomielita ecvina de Venezuela se foloseste inhibarea hemaglutinarii, reactia de fixare a complementului
– susele epizootice se diferentiaza de cele enzootice prin imunofluorescenta indirecta utilizand anticorpi monoclonali
Diagnostic Diferential
– encefalomielita americana
– listerioza
– anemia infectioasa
– rabie
– botulism
– intoxicatii
Prognostic
– grav – % mare de mortalitate
Profilaxie
# masuri generale:
– pulverizare de insecticide in zonele intens populate cu insecte
– carantina riguros aplicata
# imunoprofilaxia:
– vaccinuri inactivate si vii atenuate pe culturi celulare, asigura protectie rapida si dureaza 1 an
– nu se utilizeaza vaccinuri inactivate cu formol – exista nesansa ca inactivarea sa fie incompleta si sa ramana virus rezidual cu efecte nefaste asupra omului si animalelor
Combatere
– animale bolnave – medicatie somptomatica, tonice generale, cardiace, rehidratare, ingrijire plagi
– serul imun folosit dupa ce s-au instalat semnele clinice nu are efect
– iv. ulei de terebentina pura/zilnic ar avea efecte favorabile

Leave a Comment