Encefalomielita Ecvina Americana

Encefalomielita Ecvina Americana

( North American equine encephalomyelitis )

Encefalomielita
– boala infectiaoasa
– evolutie acuta
– caracter enzootico-epizootic
– specifica solipedelor
– clinic se manifesta prin febra si tulburari nervoase de meningoencefalita
– leziuni de septicemie hemoragica
Denumiri:
– “febra cerebrala” – California
– “pesta nebuna” – Venezuela, Columbia
– “boala somnului cailor” – Argentina
– “nebunia ecvideelor” – Cuba
– 1930, California, primele cazuri de “encefalomielita infectioasa ecvina“, au fost afectati aprox. 1 milion de cai si catari
– in 1933 a fost izolat un virus aparut pe coasta de Est care s-a dovedit diferit imunologic
– au fost denumite: “Virus de Est” si “Virus de Vest”
– boala raspandita in numeroase tari: SUA,Canada,Mexic, Panama, Argentina, Brazilia
– determina pierderi economice insemnate
– zoonoza grava ce provoaca la om infectii mortale
– expus riscului de infectare, personalul din laboratoarele de diagnostic
Etiologie
– virus din genul Alphavirus, familia Togaviridae
– dimensiuni reduse 30-50nm
– sensibil la eter si cloroform
– identificate 3 tipuri: tipul de Est (de Virginia) – patogen, produce mortalitate pana la 90%, tipul de Vest (Californian) – mai putin patogen, da mortalitate de 20-30% si tipul de Argentina incadrat tot la categoria Virus de Vest
Virusul Highlands, antigenic asemanator cu virusul de Vest, nepatogen pentru animalele domestice, a fost izolat in Florida
– Virusul de Est actioneaza pe un areal restrans: Nord american si Sud American
– Virusul de Vest are o larga arie de raspandire
– in organismul animalelor infectate se gaseste in SNC
– in sange si organe parenchimatoase sta foarte putin
– rezistenta redusa in mediul extern
– in apa rezista cateva ore
– in 4 minute e inactivat de radiatiile solare
– in balegarul supus sterilizarii rezista 15 zile vara si 30 zile iarna
– distrus rapid de antiseptice
Epidemiologie
– receptive ecvidele: cai,catari, magari
– recepticvitatea nu e influentata de sex, varsta, rasa
– omul este receptiv
– receptive si anumite specii de pasari domestice si salbatice
– epizooti la fazan, curca, potarniche cu ambele tipuri de virus
– la ratele Peking cu virusul de Est
Surse de infectie:
– animalele bolnave, acestea nefiind rezervorul virusului in natura
– virusul se conserva viu si activ in natura la anumite specii de pasari si animale salbatice, acestea jucand rol de rezervor de virus ca si insectele hematofage
Modalitati de contaminare:
– insectele hematofage – tantari (Aedes,Culex), capuse (Dermacentor andersoni)
– virusul prin intermediul insectelor hematofage, trece de la pasare la pasare, pasarile sunt sursa de virus pentru transmiterea la solipede
– vectorul virusului de Est – Culiseta melanura

Culiseta melanura
Culiseta melanura

– vectorul virusului de Vest – Culex tarsalis

Culex tarsalis

– la capuse virusul se transmite de la o generatie la alta prin oua si larve
– virusul se poate transmite si prin intermediul unor plosnite de camp Tratoma sanguineus
– liliecii hematofagi participa la transmiterea infectiei ectoparaziti ai gainilor
– probabila si transmiterea infectiei prin aer inhalat, furaje sau apa
– enzootiile sau epizootiile au caracter sezonier – vara/toamna
– incidenta mare in regiuni joase, umede,mlastinoase
Patogeneza
– tropism pentru SNC: leziuni de encefalita cu hemoragii, infiltratii perivasculare, neuronofagie
– prezent in sange si organe parenchimatoase pentru scurta durata
– in nucleii neuronilor din cornul lui Ammon se pot gasii incluzii intranucleare
– anticorpii neutralizanti apar la 4-7 zile de la infectie si persista toata viata animalului
– anticorpii fixatori de complement la 8-12 zile si persista cateva luni
– anticorpii inhibitori ai hemaglutinarii apar la 7-10 zile de la infectie si persista peste un an
– imunitatea dobandita in urma infectiei naturale este de lunga durata
Tablou Clinic
– perioada de incubatie 7-21 zile
– febra 40-42
– stare de abatere
– constipatie
– mucoase conjunctivale congestionate, uneori au nuanta icterica, manifestari ce corespund fazei de viremie
In unele cazuri boala se poate opri la acest stadiu, tulburarile se remit si animalul se vindeca.La alte animale infectia continua sa evolueze.
– tulburari motorii: miscari fortate, titubari, incoordonari in mers, pareze, paralizii ale muschilor fetei, disfagie,astazie
– animalele intra in stare de somnolenta, cu capul sprijinit de iesle, refuza hrana, slabesc foarte mult
– la unele exemplare se observa miscari in manej, anteropulsie, hiperestezie, excitabilitate exagerata
– tulburari paralitice care incep din zona crupei, se intind spre trunchi si membre
– nu se mai pot ridica ramanand in decubit
– evolutie 3-8 zile
– forme clinice: letargica,paralitica, apoplectica, furioasa
Forma letargica (encefalitica)
– depresiune nervoasa profunda
– salivatie
– congestie a mucoasei conjunctivale
– jetaj si miros fetid al gurii
Forma paralitica medulara
– tulburari motorii
Forma apoplectica (bulbara)
– evolutie rapida
– tulburari circulatorii, respiratorii,
– incoordonari in mers
– moarte in 6-12 ore
Forma furioasa
– crize de excitabilitate, fara agresivitate
– paralizie generala
Exista si forme de evolutie mixta, alterneaza starile de letargie cu starile de excitatie
– infectiile determinate de virusul de Est evolueaza mai grav si cu mortalitate ridicata
– infectiile determinate de virusul de Vest, au evolutie subclinica si mortalitate scazuta
Tablou Lezional
– leziunile macroscopice nu sunt caracteristice si nu au valoare de diagnostic

brain-hemorage

– la necropsie – leziuni septicemice: hemoragii punctiforme in creier, maduva spinarii, degenerescenta in parenchimul hepatic si renal
icter moderat
– histopatologic – leziuni de encefalita cu hemoragii si infiltratii perivasculare, neuronofagie
– incluzii oxifile in nucleii neuronilor ( in cornul Ammon in special)
Diagnostic
– dificil de stabilit in lipsa unor simptome si leziuni caracteristice
– examene de laborator: virusologice si serologice
– virusul de Est poate fi izolat din creier numai daca au trecut mai mult de 5 zile de la aparitia semnelor clinice si pana la moartea animalului
– virusul de Vest, se izoleaza mai greu din creier si din organe
– se recolteaza de obicei doua randuri de probe, un set pentru izolarea virusului si un alt set se fixeaza in formalina pentru examenul histopatologic
– se izoleaza bine dupa inocularea la soarecii nou-nascuti
– pentru a identifica virusul si pentru a detecta anticorpii specifici se fac teste serologice:ELISA, tesul de fixare a complementului
Diagnostic Diferential
– turbare
– boala de Borna
– mioglobinuria paralitica
– botulism
– listerioza, boli in care predomina manifestarile de meningoencefalita
– edificatoare: examen virusologic, bacteriologic, serologic, histopatologic
Prognostic
– forma apoplectica – defavorabil
– forma furioasa – grav
– formele letargica si paralitica – rezervat
Profilaxie:
# masuri sanitar-veterinare:
– carantina profilactica a cabalinelor nou achizitionate
– protejarea animalelor fata de tantari si ceilalti vectori ai virusului, pulverizand insecticide in sezoanele populate cu insecte
– dezinfectii profilactice
# imunoprofilaxie
vaccinuri vii atenuate din virusuri EEE si WEE, nu s-au dovedit eficiente
vaccinarea se practica inainte de aparitia insectelor transmitatoare
– vaccinuri inactivate larg utilizate in America – monovalente contin virusul encefalitei de Est si bivalente, contin virusul de EST+ cel de Vest (VEE+VEV) – formate dintr-o suspensie de virus (tesut nervos, oua embrionate, culturi celulare) inactivata in formol
– vaccinul se administreaza in 2 reprize la interval de 7 zile, sc si rappel anual
– imunitatea instalata dupa 15 zile de la a 2 a inoculare a vaccinului
– manjii ce provin de la iepe nevaccinate se vaccineza la 2-3 luni si rappel la 1 an
Combatere
– se izoleaza animalele bolnave
– dezinfectii si dezinsectii in adaposturi
– s-au incercat in timp o serie de tratamente: cu ser hiperimun, cu urotropina fara insa a se obtine rezultate deosebite
– iodura de Na 0,10g/kg + tetraciclina 0,03g/kg de 4 ori/saptamana influenteaza favorabil evolutia bolii (virusul de Est)
– repaus pentru animalele bolnave
– animalele sanatoase din focar beneficiaza de vaccinare de necesitate

Leave a Comment