Difuziunea Medicamentelor Curs 5

Difuziunea medicamentelor
An 3 Semestrul 1
Curs 5

Preluare dupa Farmacologie -FMVB

Faza de difuziune in tesuturi

Dupa absorbtie medicamentele se distribuie in cele 3 compartimente hidrice ale org respectiv intravascular, interstitial, intercelular si intracelular. Cele 3 comparitmente sunt separate prin membrane biologice astfel ca faza de difuziune cunoaste mai multe momente:

1. Difuziunea prin peretele capilarelor

Medicamentele difuzeaza din sange in spatial interstitial prin peretele vaselor capilare care reprezinta un adevarat ultrafiltru. Peretele capilarelor sunt formate din celule endoteliale, subst fundamentala si membrana bazala. Viteza de difuziune la acest nivel depinde de:
– nr capilarelor,
– diametrul capilarelor,
– insusirile fizico-chimice ale medicamentelor.

2. Difuziunea la nivelul barierelor

Bariera Hemato – Encefalica
Constituita din celule gliale cu rol de protectie, suport, nutritie pentru neuroni, ele permit trecerea in primul rand a moleculelor liposolubile si a celor neionizate.
Bariera Placentara
Placenta – asigura schimburile nutritive dintre fat si mama, are rol de glanda endocrina, protectie a fatului fata de microorganisme , medicamente.
Ex: placenta retine alcaloizii (atropine, papaverina) sulfamidele traverseaza bariera, penicilinele, tetra, cloramfenicolul traverseaza bariera cu exceptia bovinelor, suinelor. Pe masura ce gestatia avanseaza placenta se subtiaza si permie trecerea mai multor medicamente decat in faza initiala.

3. Difuziunea medicamentelor prin membrane biologice
Majoritatea medicamentelor pot ajunge intracelular dar in concentratii ft mici. Daca se noteaza cu 1 conc unui med la nivelul sangelui, conc aceluiasi med in spatial intercelular este de ¼ iar acelasi prod intracelular este 1/15.
Difuziunea medicamentelor prin membrane bilogice se poate face prin:
a) mecanisme specifice,
b) mecanisme nespecifice.
Difuziunea simpla care se poate produce prin cimentul intercelular .
Difuziunea prin fenomene de fagocitoza si pinocitoza intalnita in cazul medic cu molec mari.
Difuziunea simpla a molec liposolubile prin straturile lipidice ale unor membr biologice.
Filtrarea se numeste filtrare osmotica conform gradientului de conc, trecerea se face prin pori. Porii membranei biologice au o dimensiune de cca 4 A permitand trecerea a unor molecule de medicamente care nu depasesc un nr de 3 at de C in structura ei. O exceptie o reprezinta porii de la niv membranei glomelurilor renali a caror dimensiune este de 40 A la acest nivel se prod eliminarea prin filtrare glomelulara a majoritatii medicamentelor. Nu se pot elimina pe aceeasi cale medicamente legate de proteine.
Transportul cu ajutorul unor substante cu rol de transportor (carausi). Aceste substante sunt reprezentate in general de enzime care formeaza cu medicamentul un complex, traverseaza membr biologica, elibereaza med si revine la locul de cuplare cu med. Un dezavantaj al ac transport il reprez faptul ca sist devine repede saturat si ineficient. Acest transport se produce in 2 variante:
– Transport activ cu consum de E si contrar gradientului de conc
– Transport pasiv fara consum de E dar nu poate avea loc contrar gradientului de conc
Ex: Vit B12 care este transportata prin peretele intestinal de catre un factor intrinsec secretat de gl fundice ale stomacului.
Molec unor medicamente hidrofile sau hidrofobe sunt transportate prin mecanisme specifice.
Ex: La nivelul membranei eritrocitului moleculele hidrofobe difuzeaza simplu prin membrane lipidica in timp ce moleculele hidrofile patrund prin canale pe care le formeaza moleculele proteice.
La niv cel hepatice o parte dintre med sunt retrocedate capilarelor sinusoidale o alta parte sunt dirijate spre canaliculele biliare ajungand in bila.

4. Distributia in tesuturi
Este o constanta ce reprezinta raportul dintre doza administrata in mg/kg corp si concentr plasmatica stab in mg/l.
Cu cat conc plasmatica a unui med este mai mare cu atat vol de distributie este mai mic.
Ex: dextranii care raman in mare parte la niv sangelui
Cu cat conc plasm este mai mica, cu atat vol de distributie este mai mare
Ex: alcoolul
Vol de distributie se rasfrange si asupra vit de eliminare a med din org: med care se distribuie mai mult se elimina mai lent din organism.
In functie de modul de distributie medicamentele se impart in:
– med care nu parasesc patul vascular: dextranii
– med care ajung in spatial interstitial dar nu difuzeaza intracel iodurile
– med care ajung in spatial intracel: fenazona
Dupa uniformitatea cu care se distribuie:
– med care se distrib uniform in toate tesuturile
– med care se distrib selectiv in anumite tesuturi de electie
ex: I se duce mai ales in gl tiroida
glicozizii cardiotonici – miocard
narcoticele volatile- tes bogat in lipide , SNC
Ca, O- tes osos
– subst care difuzeaza mai intai in anumite org si tes apoi se distribuie in alte org si tes.
Ex: barbiturice, narcotice administrate i.v.- in ft scurt timp la niv creierelui- preluate iar de sg- se depoziteaza la niv tes adipos, efectul lor este de scurta durata.
Tiopentalul (barbituric) adm i.v. actioneaza o f scurta perioada astfel incat cca 10 min incepe sa se distribuie in tes adipos unde dupa cca 3h de la administrare se afla intr-o cantit de 10 ori mai mare decat in sange.