Cursuri Imunologie Cursul 9

Cursuri imunologie
An 3 Semestrul 2

Cursul 9

SISTEME ANTIMICROBIENE DEPENDENTE DE O2
Exista 2 tipuri majore de astfel de sisteme differentiate in functie de asocierea lor cu MPO (mieloperoxidaza) sau de activitatea independenta fata de aceasta enzima.
1. Sist antimicrobian dependent de MPO
MPO- enzima eliberata in cursul degranularii in vacuolele fagocitare si in asociere cu H2O2 si un halogen (cel mai frecvent: Cl, Br, I) la un pH acid se formeaza in fagolizozom un compus chimic deosebit de toxic pentru microorganismelor.
2. Sist. Antimicrobian independent de MPO
Exista organisme animale la care neutrofile nu sintetizeaza MPO. Cu toate acestea animalele in cauza nu sunt predispose la infectii. Acest lucru demonstreaza existenta unui system alternative de aparare. Acest sistem isi datoreaza existenta interventiei unor comusi chimici- denumiti generic radicali de O2 din care fac parte : h2o2, aniounl O2, (OH).
Acitunea acestor radicali de O2 se manifesta prin degradarea oxidative a proteinelor si lipidelor bacteriene structurale, prin lezionarea sau fracturarea And microbian ducand la liza bacteriei. Actiunea acestui system mult mai lenta comparative cu sist cu MPO. Un stafilococ este distrus prin sist MPO in 30 min iar in sist fara MPO in 3-4ore.

Sisteme antimicrobiene independente de O2
Ele implica participarea urmatoarelor structuri:
Lizozim- proteina bazica din granulatiile secundare ale neutrofilului care degradeaza peretele bacterian favorizand liza (mucopeptidele din peretele cellular cedeaza la lizozim).
Lactoferitina- enzima prezenta tot in granulatiile secundare si prin activitatea ei lipeste bacteria de Fe necesar multiplicarii (ii blocheaza diviziunea celulara).
Proteinele cationice
Catepsina G
Histonele nucleare
Acestea au rol in permebilizarea si distrugerea peretelui cellular bacterian.
Analiza comparativ a eficientei sist antimicrobiene releva superioritatea sist cu MPO. In lipsa acestuia si celelalte sist se dovedesc eficiente dar consumul energetic al cel fagocitare este mult mai mare putand duce la epuizarea acesteia. Exista situatii cand bacteria nu este distrusa de catre fagocit in timp util, acest lucru permite multiplicarea bacteriei, sinteza de catre acestea a unor compusi toxici care in final distrug cel fagocitara. Persistenta bacteriei vii in cel fagocitare duce la aparitia sau intretinerea infectiilor endogene (infectii cu bacilii tuberculosi).

Exocitoza
Reprezinta deplasarea granulatiilor din interiorul fagocitului spre membrane plasmatica a acestuia, fuzionarea cu ea si eliberarea continutului toxic in lichidele extracelulare. Poate avea efecte positive pentru ca ditruge microorganismele mai mari greu de inglobat si doar atasate la peretele fagocitului si ciuperci de dimensiuni mai mari.
Efecte neg: sist oxidative deversate in exterior lezioneaza tes adiacente producand perturbari de functionare ale acestora.

Alte celule imunitare
Celulele NK
Sunt prezente in circulatie (aproximativ 5% din mononucleare) sau in tesuturi si organe limfoide in special in centrii germinativi. Au ca origine o popilatie limfocitara distincta – pop limfocitelor mari granulate. Acestea sunt caracterizate prin prezenta in citoplasma lor a unor granulatii azurofile. Aproximativ 75% din celulele acestor populatii devin celule NK. Li se mai spune si celulele celui de-a III-a clase differentiate.
Morfologie
Seamana foarte mult cu limfocite, au markeri comuni cu Lt (CD2 si CD8), cu monocitele. Au receptori pt Fc si eritrocitul de oaie.
Functii
Sunt cel cu functii citotoxice. Actioneaza fata de multiple cel in special fata de cel tumorale su cele infectate viral. Participa la rijectia grefelor si la eliminarea cel sanguine imbatranite. Recunoaste si leaga spontan cel tint ape care o distruge prin mec asemnanatoare celor exsitente la LT citotoxice. Interleukina2 si interferonul activeaza functional cel NK, fapt utilizat in terapia antivirala cu aceste produse.
Celulele K
Sunt celule cu origine incerta , unii autori sustin ca provin din cel NK in timp ce alti autori afirma ca au originea intr-o serie celulara provenita din serioa mieloida.
Morfologie
Sunt greu de diferentiat fata de cel NK. Au receptori comuni dar si diferiti (CD45).
Functii
Celula citotoxica, diferenta este ca actioneaza numai asupra tintelor care au fixat la suprafata molec de anticorpi. Fenomenul se numeste citotoxicitate mediate cellular dependenta de anticorpi. Anticorpii se leaga prin intermediul Fab iar cel K se ataseaza la fragmentul Fc al molec de anticorpi. Pentru declansarea mecan litice este necesar ca cel tinta sa fixeze aproximativ 100 molec de IgG. Excesul de anticorpi inhiba functiile cel K. Din aceasta cauza interventia cel K are loc in faza timpurie de sinteza a anticorpilor specifici respective in faza comutarii sintezei de la IgM la IgG. Odata cu cresterea titrului de anticorpi activitatea citotoxica a cel K este preluata de Lt citotoxice, cel NK sau de proteine sist complement.
Celulele LAK
Celule cu origine si functii incerte carora li se atribuie activitatea citotoxica antitumorala independenta de prezenta anticorpilor.
Celulele dendritice
Celule accesorii ale raspunsului imun cu origine in seria celulara mieloida dar cu evolutie independenta de cea a monocitelor. Sunt prezente in org limfoide in arile T dependente. Au o forma neregulata cu multiple proeminente care dau celulei un aspect particular de cel interdigitata. Nu exprima rec pt Fc sau pentru complement dar au la suprafata un nr foarte mare de antigene codificate de catre CMH dian clasa I si IV. Informatia antigenica este prezentata astfel LT.
Functii
Sunt celule prezentatoare de antigene (cel APC). Nu au functii fagocitare iar spre deosebire de macrofage au o capacitate redusa de sinteza a interleukinei.
Mastocitele
Celule cu morfologie si functie asemanatoare bazofilelor. Origine incerta cu precursori tot la nivel de maduva, cu diferentiere in tesuturi in 2 grupe majore: mastocite ale tesutului conjunctiv, si ale mucoselor.
Celulele din tes conjunctiv contin granulatii bogate in heparina si histamine ceea ce sugereaza implicarea lor in reactii de hipersensibilitate.
Cele de tip mucos contin cantitati mari de leucotriene cu rol major in declansarea si finalizarea unor procese inflamatorii.
Morfologie
Celule ovale sau sferice cu citoplasma abundenta, cu multe granulocite care mascheaza nucleul dar cand celula este active granulatiile se dispun in grilaj. La suprafata cont rec pt IgE si IgG precum si rec pt sist complement.
Functii
Sunt cel care tapeteaza mucoasele respiratorie si digestive dar mai ales in endoteliile postcapilare din zinele in cre se produce permeabilizarea vasculara. Interventia mastocitelor se materializeaza prin eliberarea unor mediatori chimici foarte active care stimuleaza afluxul granulocitelor si al monocitelor la locul inflamatiilor. Acest fapt se datoreaza descarcarilor massive de histamine, heparina si serotonina. Sunt celule foarte mobile capabile de deplasare dirijata, pot avea si functii fagocitare.

Moleculele sistemului imunitar
Imunoglobuline-ANTICORPI
Structura generala a Ig
A fost determinate pe molec sintetizate de cel canceroase respective molec generate de un plasmocitor (mare producator de Ig cu structura unica). Unitatea de baza a molec de Ig este monomerul, respective o unitate tetrapolipeptidica formata din asocierea a 2 lanturi grele notate cu H si 2 lanturi usoare L.
Lantul H are structura aprox 450 aminoacizi si o greutate moleculara 50 si 76 k Da.
Lanturile L au 216 aminoacizi si o greutate moleculara 25 k Da.
Cele 4 lanturi sunt legate intre ele prin punti disulfidice (S-S). Lanturile se rasucesc in spirala unul fata de celalalt dar si separate, rezultand o configuratie 3D stabilizata prin aproximativ 20 de legaturi S-S cu forma literei Y sau T.

In functie de secventa de aminoacizi din structura fiecarui lant se pot diferentia 2 regiuni:
1- regiune variabila situata la extremitatea amino a lantului.
2- regiune constanta structurata la extremitatea carboxil