Cursuri Imunologie Cursul 5

Cursuri imunologie
An 3 Semestrul 2

Cursul 5

Aderenta la alte celule
Limfocitele au capacitatea de a adera si de a se deplasa in jurul altor celule printr-un contact intim de suprafata. In cursul acestui contact denumit PERIPOLEZA au loc schimburi de informatii intre limfocit si celula la care a aderat.
Prezenta receptorilor specifici
Acestia pot fi reprezentati de catre antigenele de suprafata si de receptorii de membrana.
Antigenele de suprafata – molecule, semnale chimice de recunoastere care permit limfocitului sa faca distinctia intre self si nonelf.
Receptorii de membrana – molecule particulare, prezente tot la suprafata limfocitelor, care sunt implicate in functiile limfocitului (receptori de comunicare intercelulara).
Transformarea blastica
Termenul desemneaza ansamblul modificarilor celulalre pe care le sufera limfocitul atunci cand se traonsforma in limfoblast efector. O serie de substante denumite substante mitogene (ex: fitohemaglutinina) in contact cu limfocitele induc transformarea blastica a celulei intr-o masura similara cu cea realizata de catre antigene.
Transformarea blastica se exprima prin marirea taliei limfocitului (de 2-3 ori), modificarea nucleului si aparitia unui numar mare de organite citoplasmatice cu functie secretorie. Acest fenomen permite masurarea capacitatii limfocitelor de a prolifera in urma unor stimulari antigenice specifice
Localizarea si circulatia limfocitelor
Limfocitele T si B dependente din irganele limfoide secundare. Mecanismele care stau la baza migrarii si localizarii limfocitelor poarta numele de ECOTAXIE sau HOMING.
Un rol central in realizarea acestui mecanism il au receptorii de membrana. Pentru e intalni si recunoaste antigenul, limfocitele sunt recirculate continuu prin organele limfoide periferice. Recircularea pe traseul: sange-tesut limfoid- sange este independenta de stimularea antigenica.
Milioane de limfocite trec zilnic prin fiecare organ limfoid, astfel incat orice antigen patruns in organism va fi expus intregului repertoriu de antigene avut de limfocite.
Recunoasterea antigenului de limfocite initiaza derularea raspunsului imun. In tesuturile nelimfoide, recircularea limfocitelor este mai putin intensa, dar existenta si indispensabila realizarii raspunsului imun.
LIMFOCITUL T
Populatii si subpopulatii
Din punct de vedere functional, limfocitele T formeaza o populatie heterogena, in cadrul careia pot exista mai multe subpopulatii.
Dupa dobandirea imunocompetentei in timus, limfocitele T sub forma de celule “virgine“ (care nu au venit in contact cu antigenul) ajung in circulatie unde indeplinesc 2 categorii de functii: reglatoare si efectoare. Aceste populatii desi identice din punct de vedere morfologic se deosebesc functional si antigenic intre ele.
Limfocitele T REGLATOARE
L Th (helper)
Reprezinta aproape 2/3 din totalul limfocitelor T. prin intermediul interleukinelor pe care le secreta, realizeaza urmatoarele functii:
– stimuleaza diferentierea limfocitelor B spre stadiul de plasmocit
– stimuleaza functia citotoxica-citolitica a limfocitului T citotoxice
– stimuleaza functia citotoxica a celulei NK
– stimuleaza activitatii macrofagelor
Prin functiile pe care le indeplineste, LTh poate fi considerat placa turmonta a raspunsului imun. Pe baza interleukinelor pe care le secret (in vitro), LTh pot fi impartite in 2 seturi celulare dinstincte: LTh1 si LTh2.
LTh1 secreta interleukinele 3,4,5 si reprezinta principalul stimulator al sintezei de Ig din clasele IgA si IgE.
LTh2 secreta interleukina 2 si interferonul d, subst cu rol in declansarea si evolutia reactiei inflamatorii asociate cu starile de hipersensibilitate intarziata. De asemenea, prin interferonul d stimuleaza exprimarea la suprafata macrofagelor a receptorului Fc pentru molecula de Ig. O parte din LTh care au venit in contact cu antigenul , se transforma in celule cu memorie, celule capabile sa reziste in organism ani de zile si la recontactul cu acelasi antigen , sa declanseze un raspuns imun rapid si eficient.
L Ta (amplificator)
Sunt celule evidentiate doar in primele 2-3 sapt de viata. Ele activeaza selectiv diferentierea si multiplicarea LB care exprima anumiti receptori de membrana pentru antigene simple ce vin in contact cu animalul in primele saptamani de viata.
L Ts (supresor)
Sunt celule care reduc intensitatea raspunsului imun prin inhibarea LTh. Ele au un rol important in declansarea starilor de tolernata fata de unele antigene exogene ca si fata de unele molecule self modificate.
Deficienta functionala a LTs poate genera boli autoimune, se presupune ca exista un circuit celular produs de celule specializate denumite celule inductoare ale supresiei, care actioneaza secretial asupra unor precursori celulari.
Practic, o serie de factori favorizeaza proliferarea si activarea functiei a LTs. Cele mai importante sunt: persistenta prelungita in organismul antigenului, dar si dozele mici de antigene.
L Tcs (contrasupresor)
Sunt celule care actioneaza cu LTh prin contracararea LTs. Activarea LTcs se face secvential, pornind de la o populatie de celule T infuctoare ale contrasupresiei si exista 2 ipoteze prinvind modul de realizare a functiei:
-LTcs suprima activitatea LTs prin catiunea directa asupra acestuia
-LTcs deblocheaza functional LTh
Limfocitele T EFECTOARE
L Tc (citotoxic)
Este LT capabil sa exercite un efect letal asupra celulei organelor contaminate de structurile microbiene (infectate viral si bacterian). De asemenea, poate induce efect letal si asupra celulei organelor modificate tumoral. Aceasta actiune presupune un contact direct intre celula tinta si LTc.
De cele mai multe ori, atacul asupra celulei tinta se da fara participarea moleculelor de anticorpi si a proteinelor sistemului complement. Derularea mecanismului citotoxic poate fi structurata in 4 faze:
– recunoasterea celulei tinta si atasarea LT la acesta prin receptori specifici
– activarea mecanismelor litice
– lansarea loviturii enzimatice mortale (sunt performe si enzime lizozomale ce actioneaza)
– desprinderea de celula tinta ucisa
Este cea mai importanta celula in controlul infectiilor virale si in procesele tumorale. Are rol in respingerea grefelor de tesuturi sau organe, fiind principala celula care omoara celula straina grefata.
Pentru a actiona eficient are nevoie de controlul reglator al LTh si LTs.
L Td (de hipersensibilitate intarziata)
Este celula cheie in aparitia hipersensibilitatii intarziate. Reactioneaza la antigene speciale denumite alergene. In reactia locala declansata antreneaza si alte celule cu efect patogen asupra organismului. Se afla sub controlul LTh. Starea de alergie datorita acestui LT se poate transfera la un alt organism prin transfuzii de sange.