Cursuri Imunologie Cursul 4

Cursuri imunologie
An 3 Semestrul 2

Cursul 4

AMIGDALELE
Prezente la primate si la om, putin structurate si la suine, sunt situate in fosa tonsilara constituind structura denumita inelul limfatic Valdeer. Tes limfatic al amigdalelor este constituit din foliculi limfoizi in care predomina limfocitele B si in zone dispersate cu aglomerari de limfocite T si de macrophage. Aceste zone se gasesc dispuse mai ales in jurul venulelor post capilare. Sub epiteliul criptelor amigdaliene pe toata lungimea lui se gases numeroase plasmocite ce secreta anticorpi. In lumenul criptelor amigdaliene mai sunt prezente celulele epiteliale descuamate resturi alimentare si populatie bacteriana complexa.
PLACILE PAYER
Formatiuni limfoide prezente pe intreaga suprafata a intestinului dar cu o concentrare mami mare in zona distala a acestuia. Nr placilor variaza in f de specie (12 placi- soarece, 20 placi- caine, 200 placi-om, peste 1000 placi – porc,oaie). Ele sunt vizibile macroscopic , au cul alba datorita aglomerarii de limfocite si datorita absentei fibrelor musculare. Au f circulara/alungita si dimensiuni cprinse 0,3-0,5mm sunt separate de lumenul intestinal printr-un epiteliu cubic, constit din cel particulare denumite celule M. Aceste celule sunt specializate in captarea antigenului, din lumenul intestinal predomina Limfocite B (spatial reprezinta o arie B dependenta). In spatiile dintre foliculi se gasesc preponderant Limfocite T, zona fiind considerate o arie T dependenta. Partea din epiteliu situate imediat deasupra foliculilor poarta denumirea de regiunea Domnului, ea este infiltrate si cu limfocite avand molecule de imunoglobulina A ca marker de S. Se poate considera o placa P reprez un sediu in care se sintetizeaza cu predilectie moleculele de IgA, anticorpi care joaca un rol essential in apararea specifica locala dar si in reglarea florei microbiene intestinale.
Tesutul Limfoid
Asociat cu mucoasele respiratorii de numeste SIST. BALT , el se aseamana mult cu SIST GALT avand urmatoarele particularitati:
– cuprinde structuri limfoide situate sub mucoasele tractusului respirator/in parenchimul pulmonar
– principalele zone de aglomerari limfoide sunt traiectul bronhiilor mari , a bronhiolelor terminale, la niv septumurilor interlobulare si pleura
– sunt structuri asemanatoare cu placile P avand insa tes limfoid acoperit cu cel epiteliale aplatizate si neciliate
– in afara de o numeroasa pop de limfocite prezente in lumenul alveolar, pe inteaga intindere a mucoaselor respiratorii se gasesc diferite tipuri de macrophage (macrofage alveolare, macrofage interstitiale, pleurale) care au o intense activitate fagocitara
– neutrofilele sunt in nr mare in bronhii dar lipsesc in alveole
Celulele Sistemului Imunitar
CELULA MATCA (stem)
Origine si mecanisme de diferentiere
Toate celulele prezente in circ sangvina implicate/neimplicate in realizarea raspunsului imun au o origine comuna reprezentata de cel MATCA. Este prima celula care apare in viata embrionara, initial in insulele sacului vitelin si apoi in tes hematopoietic al ficatului embrionar. La animalele adulte sediul celu stem este maduva oaselor late desi se poate afirma d p d v morphologic cel stem este greu de diferentiat de limfocitele mature, pt multiplicarea ei nu sunt necesari stimuli exogeni ci numai o serie de factori moleculari locali de tipul citokinelor. Acesti factori sunt eliberati de catre celule nehematogene prezente in cavit medulara. Tot acesti factori controleaza diferentierea cel STEM in populatii de celule cu morfologie si functii diferite.
Evolutia celulei stem
In functie de setul
de molecule implicate in dezv celulei liniile de diferentiere sunt total distincte iar prodiusii rezultati au morfologie si functii total diferite. Primii descendenti rezultati din cel matca poarta denumirea generica de hamatocitoblasti, ei poarta pe membrane lor receptori moleculari care ii dirijeaza evolutiv apre linii celulare distincte. Celulele rezultate indeplinesc in mare masura functii imunitare.
Ex: celulele rezultate din seriile limfoida, mieloida, si granulocitara de evolutie
Tot din celula stem se difrentiaza si linii celualre lipsite de attribute immune
Ex: seria eritroida, seria mega gariocitara, seria mastocitara.
Doua grupuri de celule asigura in principal desfasurarea reactiilor imunitare. Acestea sunt celule de tip limfoid (limfocitele) si cele fagocitare.
LIMFOCITELE
Caractere generale
Exista 2 clase majore de limfocite cu origine cumuna dar care se orienteaza spre functii diferite:
Prima clasa cuprinde Limfocitele T specializate in Timus
A doua clasa cuprinde Limfocitele B specializate in Bursa lui Fabricius – pasari si in echivalentii bursali la mamifere.
Morfologie si ultrastructura
Analizate microscopic nu exista diferente intre cele 2 tipuri de limfocite, ambele sunt rotunde cu diametrul variabil (6-15y) cu nucleul mare, voluminous, care ocupa aprox 90% din volumul celulei. Citoplasma este putin abundenta, bazofila si nu prezinta organite vizibile. Microscopia electronica permite observarea unor detalii de structura astfel reticulul endoplasmatic, ribozomii, aparatul Golgi sunt putin dezvoltati. Daca cel este sti ulata antigenic apar modificari majore la niv acestor organite care denota o intense activitate de sinteza, in plus se considera ca limfocitele T au o structura mai neteda la microscopia electronica comparative cu limfocitele B care prezinta numeroase vilozitati.
Proprietatile specifice
Limfocitele se diferentiaza de restul celulelor sangvine prin proprietatile biochimice, fizice si biologice car epermit identificarea si izolarea mai usoara a acestor celule.
Proprietati biochimice
Prezenta enzimelor din clasa Enterazelor si absenta perioxidazelor si a fosfatazei alkaline, reprezinta un criteriu de diferentiere a limfocitelor de monocite.
Proprietati fizice
Densitatea si aderenta acestor celule
Densitate: este cuprinsa intre cea e monocitelor (cele mai usoare), a granulocitelor (cele mai grele 1,05-1,10gr/cm³)
– depinde de volumul celulei, de raportul dintre citoplasma si nucleu si utilizand tehnici speciale , se pot separa din sange total in gradient de densitate numai limfocitul.
Aderenta: limfocitele B adera la suprafetele de sticla si la suprafetele de mase plastice permitand separarea lor prin aderenta la fibre de nailon.
Proprietatile biologice
Aceste proprietati ajuta la diferentierea limfocitelor de alte celule imunitare.
Principalele proprietati:
Limfocitele sunt celule mobile, nu au capacitate fagocitara, adera usor la suprafata altor celule. Au receptori de membrane de care depend factorii celulei, se transforma blastic sub actiunea unor substamte mitogene.
a) &
nbsp; Mobilitatea
Au o usoara capacitate de a-si modifica forma fapt ce ajuta la deplasarea lor printre tresuturile obstacolele fiind trecute prin modificarea rapida a formei limfocitului care din cel rotunda devine o cel alungita, in partea voluminoasa este avansat nucleul, in partea post apare o prelungire citoplasmatica denumita UROPOD care se ataseaza la suportul de deplasare prin structuri denumite filamente citoplasmatice.
b) Capacitatea fagocitara
Nu pot fagocita structurile NON-SELF, totusi s-a demonstrate ca sunt capabile de ENDOCITOZA si PINOCITOZA SELECTIVA modalitate prin care limfocite ingera o serie de substante endocitoza este corelata si cu fenomenul de CAPPING care consta in realizarea redistribuirii la structura limfociului a receptorilor de membrana.