Cursuri Farmacologie Cursul 10

Cursuri Farmacologie
An 3 Semestrul 2

Cursul 10

Perioadele si fazele narcozei
I. Perioada de inductie
1. Faza 1, apar :
– analgezie
– amnezie
– respiratie neregulata
– fen de excitatie care sunt datorate inlaturarii unor mec inhibitoare
– deprimare centrala slaba
– circulatia si respiratia nu sunt afectate
– reflexul de clipire este prezent

2. Faza de betie
– deprimare progresiva
– la om poate apare euforie si halucinatii, perceptia senzoriala este patrata- sensibilizarea tactila este redusa.

3. Faza de delir (excitatie)
– incepe cu pierderea cunostintei
– pot apare fen de excitatie psihomotorie
– tonus muscular crescut
– uneori agitatie motorie
– respiratie rapida si neregulata
– presiune arteriala (tensiune) usor crescuta
– puls cu frecventa usor mai mare
– pupilele pot fi usor dilatate

II. Perioada de anestezie propriu-zisa
– somn anestezic din care pacientul nu poate fi trezit cu ajutorul unor stimuli
– analgezia este buna
-perceptiile senzoriale sunt abolite
– respiratia este deprimata
– TA scade
– mec homeostaziei sunt deficitare

1. Faza de somn superficial
– somn linistit
– analgezie
– reflexe spinale prezente
– tonus normal al musculaturii
– dispare reflexul de clipire
– daca se face incizia pielii apar fen de tahicardie si cresterea TA

2. Faza de somn profund
– deprimarea reflexelor
– relaxare musc
– amplitudinea misc respir creste dar scade frecventa lor
– poate sa scada TA
– se practica inter chirurg.

3. Faza de alarma
– deprimarea progresiva a respiratiei si hipotensiunea arteriala

4. Faza toxica
– oprirea respiratiei
– deprimare puternica
– colaps
– oprirea cordului

Mecanisme de actiune al anestezicelor generale

1. Deprimare ale SNC
– in conc mari produc deprimarea respir. si circ. ca urmare a centrilor resp.
– stadiul final putand f
i de colaps
– la niv neuronilor se poate produce o hiperpolarizare prin mec ionic care consta in activarea ionilor de K la niv membr neuronale
2. Unele barbiturice si unele benzodiazepine act asupra canalelor de Cl favorizand deshidratarea lor si consecutiv asupra rec GABA (neurotransmitator inhibitor)
3. Mec molecular: afinitatea molec de anestezie pt partea hidrofoba a prot existente la niv porilor membr neuronilor.
4. Mec lipofil prin dizolvarea anestezicului in stratul fosfolipidic al membr neuronale
– in acest fel se modifica functionalitatea canalelor ionice.
Anestezicele generale inhalatorii
Se efectueaza cu ajut unor circuite respiratorii semiinchis si inchis. Patrunderea anest inhalatorii se face in functie de conc anestezicului in aerul inspirat.
Conc consta in aerul alveolar, ritmul si profunzimea respir, conc anestezicului in sangele circulant, debitul cardiac, posibilitatea de dizolvare ale anestezicului in sange sau de amestec cu aerul.

Halotanul- lichid volatil
Este o hidrocarbuca halogenata respectiv florurata, are stabil mica, are potenta medie, toxicitate mica, induce somnul anestezic in 10 min fara fen neplacute, anestezia este slaba, relaxarea musculaturii incomplete, reflexe viscerale pastrate, pupila ramane miotica, misc oculare slabe, nu este iritant la niv mucoasei resp, nu produce bronhospasm, determina dilatarea vaselor mai ales a celor cerebrale si ca urmare apare TA= poate fi periculoasa, ca urmare a vasodilatatiei – se produce si pieredere de Q si poate apare frison, revenirea rapida, este indicat la toate speciile, se elimina pe cale respiratorie, in timpul anesteziei sa se evite adm de adrenalina si a blocantelor beta adrenergica pentru ca poate duce la insuf. cardiaca, sa se reduca alfa adrenergice, clorferanina, se evita morfina.

Enfluran
Se aseamana cu halotan, are inductie rapida, prod excitatie minima initial, revenire rapida, poate produce deprimare respiratorie, stim secr traheobronsice, prod deprimare cardio-vasc, usoara excitatie motorie, nu este hepatotoxic.

Metoxifluran
Eter halogenat, anestezic f activ, inductia anest de lunga durata, analgezia de buna calitate, pentru a avea si o relaxare musc buna treb fol in doze mari, ca urmare deprimarea este puternica dar cu efect hipotensiv slab, revenirea lenta pentru ca se acumuleaza in tes adipos, nefrotoxic- efect toxic mai ales la niv tubilor renali, det cresterea ureei si creatininei.

Izofluran
Izomer al N-fluranului cu potenta anestezica mica, realiz o buna relaxare musc, nu deprima miocardul, produce vasodilatatie- scaderea TA, nu este hepato si nefro toxic, inductia si revenirea rapide.

Sevofluran
Desfluran
Initial au existat: Protoxid de Azot, Ciclopropan- gaze anestezice
Eter etilic, Cloroform- lichide volatile

Narcotice injectabile

Au avantaj ca nu prod faza de axcitatie sau este f discreta, nu necesita aparatura speciala, adesea efectul este mai scurt, se impart in: barbiturice, nebarbiturice.
Narcotice Barbiturice
Aldehide: cloralhidrat, cloraloza. – reprezinta o grupa moderna de med cu propr: sedative, hipnotice
Carbamati: uretan narcotice, anticonvulsivante, antipileptice.
Alcooli: alcool etilic

Barbiturice hipnotice

Ex: barbital (veronal), barbital sodic (medinal), fenobarbital, luminal (gardenal), pentobarbital (pentolal), hexobarbital (evipan), ciclobarbital, amobarbital (dormital,amital).
Sunt subst care deprima SNC si induc somnul.
Pot fi produse care induc somnul sau care prelungesc somnul. Determina cresterea duratei somnului lent. Se produce deprimare a stimulilor si impulsurilor la niv sistemului activator ascendent care retine vigilenta corticala. Produc modificare la niv mecan de transmitere sinaptica dependente de noradrenalina, dopamina, serotonina, GABA.
In doze mici asigura micsorarea activ spontane, modif ale starii po
sturale, tendinta de inchidere a ochilor.
In doze mari are loc pierderea starii de constienta, relaxare musculara, pierderea reflexelor de acomodare- toate : hipnoza farmacologica.