Curs 11 Controlul Alimentelor

Controlul Alimentelor
Anul 5 Semestrul1
Curs 11
Preluare dupa Controlul Alimentelor – FMVB

Boli parazitare care nu se transmit la om dar care prin modificarile produse la nivelul organismului conduc la deprecierea calitatii carcasei si organelor:

I. ENTITATI PARAZITARE CU LOCALIZARE IN MUSCULATURA
1. SARCOSPORIDIOZA
Parazitoza a animalelor domestice si salbatice, determinata de paraziti din genul Sarcocistis. Acesti paraziti au doua gazde: una intermediara, reprezentata de animalele de interes economic si a dou gazda, definitiva reprezentata de carnasiere si om.
Importanta practica rezida din faptul ca acesti paraziti se pot intalni la taurine, ovine, suine si cabaline, in musculatura striata, cardiaca si chiar neteda. Grupele musculare afectate sunt functie de gazda:
la taurine paraziteaza in musculatura abdominala
la ovine in musculatura esofagului si miocard
la suine in musculatura cardiaca, esofag, pilieri diafragmatici, muschii limbii si muschii abdominali.
Diagnosticul macroscopic este dificil de pus, in majoritatea cazurilor parazitii fiind depistati la examenul trichineloscopic. Sunt situatii, la taurine si ovine, cand datorita parazitismului accentuat, rezulta microchisti observabili si macroscopic, avand aspect fusiform, culoare albicioasa, lungime de aproximativ 8-10mm si aproximativ 4mm latime. In situatia infestatiilor masive, se pot produce miozite si miocardite exteriorizate macroscopic prin aparitia de strii albicioase sau focare miliare dispersate in toata musculatura. De obicei aceste forme parazitare pot fi evientiate macroscopic, in infestatiile masive si de cei cu experienta in controlul carnurilor.
Din punctul de vedere al sanctiunilor si masurilor, in cazul infestatiilor masive, la care se adauga si modificarile organoleptice ale carnii, se recurge la confiscari totale. In situatia parzitismului localizat, zonele afectate se indeparteaza, restul intrand in consum fara restrictii.

II. BOLI PARAZITARE CU LOCALIZARE PE SEROASE
1. CISTICERCOZA SEROASELOR
Aceasta parazitoza are importanta practica la suine, ovine, caprine, bovine, cabaline si om, este produsa de Cisticercus tenuicolis, forma larvara a cestodului Taenia hydatigen (carnivore) care produce cisticercoza hepatoperitoneala. Cisticercii au forma de vazicule, cu dimensiuni de pana la 5 cm, prezinta o prelungire caracteristica, cu ajutorul careia se fixeaza de seroase la nivelul pleurei peritoneale, pe mezenter, epiplon si capsula hepatica.
La iepure se are de a face cu Cisticercus pisiformis, forma larvara a Taeniei pisiformis (carnasiere) care paraziteaza la nivelul peritoneului, epiplonului, capsulei hepatice, zonele parazitate avand aspectul unor perle.
Din punctul de vedere al sanctiunilor si masurilor se procedeaza la confiscari partiale iar in situatia in care se constata modificari organoleptice la nivelul carcasei se executa confiscari totale.

III. BOLI PARAZITARE CU LOCALIZARE LA NIVELUL TUBULUI DIGESTIV
1. COCCIDIOZELE
Coccidiozele afecteaza de obicei pasarile, puii de gaina, curci, fazani, taurine, ovine si suine. Pentru taurine, la examenul antemortem, ar putea atrage atentia trenul posterior murdarit cu fecale de culoare rosie-gri iar dupa taiere mucoasa intestinala puternic congestionata, cu pete albe, ulcere si exfoliere. In lumenul intestinal sunt prezente sange sau fecale lichide, rosietice, urat mirositoare, cu portiuni de mucoasa necrozata. La ovine antemortem sunt aceleasi caracteristici iar dupa taiere pe mucoasa cheagului pot fi observati noduli albiciosi ovali sau rotunzi, la nivelul intestinului hemoragii si puncte albicioase de marimea unui bob de grau. La suine se observa infiltratii si edeme gelatinoase, peretele intestinal este edematiat, ingrosat, mucoasa este hipertrofiata si cutata. Pot fi prezente modificari la nivelul ficatului, uneori cirotic; modificari prezente si la nivelul splinei si limfonodulilor mezenterici.
Sanctiuni si masuri: obisnuit dupa o evolutie trenanta se ajunge la slabire avansata, cahexie, situatie in care se fac confiscari totale. Atunci cand starea de intretinere este inca buna si sunt modificari locale, se indeparteaza zona respectiva si restul poate fi dat in consum ca atare.

2. TREMATODOZELE
Trematodozele sunt boli parazitare produse de paraziti din clasa Trematoda.
FASCIOLOZA este o helmintoza hepato-biliara produsa in mod obisnuit de Fasciola hepatica, importanta practica vizand ovinele, taurinele si caprinele. Formele adulte de paraziti se intalnesc in canalele biliare, acestia fiind liberi sau fixati de peretii canalelor. Alte localizari mai rare sunt la nivel pulmonar, splina, tesut conjunctiv subcutanat si tesut conjunctiv intermuscular. Formele preimaginale patrund in parenchimul hepatic pe care il lezeaza iar formele adulte actioneaza mecanic, toxic si spoliator rezultand modificari si la nivelul respectiv.
Cand boala are evolutie acuta si infestatia este masiva, in cavitatea peritoneala rezulta cantitati mari de lichid, organele parand ca fierte; ficatul este marit in volum, de culoare cenusie-galbuie, cu capsula ingrosata, acoperita cu fibrina si perforata de larve. Dupa sectionare, se constata travee sinuoase, orientate in toate directiile. Limfonodulii portali prezinta modificari de culoare, sunt mariti in volum si suculenti.
In forma cronica, la taurine procesul este exteriorizat macroscopic prin ingrosarea canalelor biliare care apar sub forma unor cordoane dure, vizibile mai ales pe partea ventrala a ficatului. In situatia in care se produce o insuficienta grava hepatica, pot aparea stari subicterice sau chiar icterice (de retinut importanta diagnosticului diferential de alte entitati care ofera aceste modificari cum ar fi agenti de natura infectioasa sau consecinta a furajarii cu alimente care ar putea imprima un asemenea aspect.
DICROCELIOZA este trematodoza a rumegatoarelor produsa de Dicrocoelimul lanceolatum care determina o inflamatie mult mai putin traumatizanta, intalnita mai mult la ovine, putand produce fibrozarea ficatului.
Din punct de vedere al sanctiunilor si masurilor, in functie de modificarile organoleptice ale carcasei, organele cu modificari profunde se confisca.
3. CESTODOZELE
Cestodozele sunt parazitoze intestinale, mai rar biliare, prezente in special la tineret: Moniezia expansa are talie de 3-5 m, paraziteaza la bovinele tinere; Stilesia hepatica paraziteaza la nivelul canalelor biliare la ovine, bovine, caprine iar in situatia infestatiilor masive se pot inregistra slabiri accentuate, edeme infiltrative pana la cahexie, situatie cand se sanctioneaza prin confiscare totala.
4. NEMATODOZELE
Trichostrongilidozele rumegatoarelor se caracterizeaza prin sindrom gastroenteric cu evolutie sezoniera. Ca etiologie intalnim Haemonchus contortus, Ostertagia ostertagi, Nematodirus filicollis, cu dimensiuni de ordinul centimetrilor, parazitand de obicei la nivelul cheagului ovinelor si taurinelor, cu producerea ingrosarii mucoasei, edeme, noduli. O alta entitate este reprezentata de ascaridioze: boli parazitare produse de nematode cu parazitism sub forma adulta la nivelul intestinului subtire iar sub forma larvara in diferite organe si tesuturi. Din punct de vedere morfopatologic, leziunile sunt generalizate: slabire, anemie, cahexie. Modificarile locale: tulburari digestive si modificarea unor organe.
Din punctul de vedere al sanctiunilor si masurilor sunt cele enuntate anterior functie de slabire, edeme.

IV. BOLI PARAZITARE CU LOCALIZARE LA NIVELUL APARATULUI RESPIRATOR
A. DICTIOCAULOZA
P
rodusa de Dyctiocaulus viviparus la bovine, interesand traheea, bronhiile mari si mijlocii. Parenchimul pulmonar poate prezenta procese lezionale exprimate macroscopic prin crestere in volum a pulmonului, cu zone de atelectazie, leziuni de emfizem lobular cronic, focare de pneumonie lobulara localizata mai ales in partea posterioara a pulmonului.
Dyctiocaulus filaria paraziteaza la ovine si caprine determinand o traheo-bronsita catarala cu mucus spumos in care se gasesc paraziti adulti izolati sau sub forma de ghemuri. Sunt prezente si focare de pneumonie subacuta si cronica de aspect pseudotuberculos.
Protostrongylus rufescens si Müllerius capillaris produc protostrongiloza si mülerioza ovinelor si caprinelor, cu localizare la nivelul bronhiilor mici, bronhiole si subpleural generand bronhopneumonii si pleuropneumonii. In mod obisnuit sunt intalnite doua tipuri de leziuni caracteristice: focare de bronhopneumonie cronica si leziuni nodulare pseudotuberculoase. Leziunile, in general se regasesc pe partea superioara a pulmonului, avand aspect de placarde poligonale de culoare gri-vitroasa in cazul leziunilor noi sau de culoare albicioasa cand leziunile sunt mai vechi (pneumonie gri-vitroasa sau pneumonia alba). Nodulii pseudotuberculosi pot fi depistati in tot parenchimul pulmonar dar mai cu seama in regiunea bazilara. Aceasta modificare ar putea fi evidentiata odata cu examinarea obisnuita daca se face o trecere usoara cu pulpa degetului la nivelul pleurei, prilej cu care lasa impresia unor granule cu dimensiuni de 1-2 mm.
Metastrongylus elongatus produce metastrongiloza porcilor afectand in special tineretul de 4-5 luni, cu leziuni produse pe partea posterioara a pulmonului si mai ales la nivelul marginii ventrale a lobilor diafragmatici cand sunt infestatii masive. Leziunile s-ar putea caracteriza in focare de emfizem vezicular, noduli pseudotuberculosi, asemanatori celor de la ovine.
Syngamus tracheea produce singamoza galinaceelor, parazitul are culoare rosie. Leziunile intereseaza traheea, bronhiile dar si pulmonul cu inflamarea mucoasei, rezultand mucusul spumos-albicios, pot fi observate abcese pline cu puroi cazeos, avand dimensiuni de la un bob de mei pana la unul de mazare obstruand lumenul traheei sau bronhiilor.
Sanctiuni: cand bolile au evolutie cronica produc si slabiri avansate urmate de dereglari de metabolism hidric cu stari de cahexie care implica confiscarea organelor si carcasei. Cand modificarile sunt prezente doar la nivelul pulmonului se confisca doar acesta si restul merge in consum.

V. BOLI PARAZITARE CU LOCALIZARE LA NIVELUL SNC
Coenurus cerebralis este forma larvara a teniidului Multiceps multiceps (caine), forma larvara localizata la nivelul sistemului nervos central in deosebi la oaie, capra, mai rar la bovine, caprioara sau cal si cu totul exceptional localizata si la nivelul altor organe si tesuturi: maduva spinarii, tesutul conjunctiv intermuscular si retroperitoneal.
Modificarile sunt in raport direct cu localizarea parazitului, prezenta vezicului de cenur la suprafata creierului se repercuteaza si asupra cutiei craniene care sufera o ramolire, element foarte important in stabilirea diagnosticului.
Sanctiuni: confiscarea capului in intregime.

VI. BOLI PARAZITARE CU LOCALIZARE IN SANGE
Hemosporidiozele denumite si babesioze, piroplasmoze sunt produse de paraziti din genul Babesia; sunt endoglobulari. Inainte de taiere simptomatologia este axata pe febra, icter, anemie si hemoglobinurie iar dupa taiere icter sau subicter, splenomegalie cu evidentierea sistemului limfoid, marginile splinei sunt rotunjite iar consistenta este crescuta. Se constata si hepatomegalie, cu ingrosarea capsulei Glison, miocardoza si infarcte renale.
La ovine si caprine denumirea populara a bolii este carceag, anatomopatologic caracterizata prin icter, anemie, lichid citrin-rosietic in cavitati, splenomegalie cu edeme subcapsulare, ficat hipertrofiat, rinichi modificati si de asemenea limfonodurile, in deosebi cele mezenterice, sunt modificate, suculente pe sectiune.
Sanctiuni si masuri: in situatia prezentei icterului sau slabirii avansate, confiscare totala. In situatia modificarilor prezente numai la nivelul organelor, acestea se confisca iar carnea poate merge in consum.
Durina sau tripanosomoza ecvinelor, in stadiul final s-ar putea caracteriza si prin degenerari musculare si degenerarea organelor, edeme subcutanate si slabire accentuata. In aceasta situatie se recurge la confiscarea intregii economii a animalului.

VII. BOLI PARAZITARE CU LOCALIZARE PE PIELE
In general este vorba despre hipodermoza sau mioza tesutului conjunctiv subcutanat, intalnite indeosebi la taurine cu denumirea populara de cosuri. Leziunile importante se intalnesc la nivelul tegumentului dorso-lombar sub forma nodulilor subcutanati fibro-conjunctivi care perforeaza tegumentul in dreptul lor producand deprecieri severe ale pielii. In migratii, larvele pot produce modificari si la nivelul altor organe: mediastin, esofag. Sanctiuni: confiscarea zonelor afectate.
Raile intereseaza mai des la ovine si porcine cand lana si pieile de la animalele parazitate se depoziteaza separat, nu se prelucreaza prin oparire si parlire ci prin jupuire iar pielea se confisca.

Leave a Comment