Antrax la Taurine

Antrax la Taurine

Antraxul
Caracteristici:
-b.i.acuta de origine telurica
-febra,tulburari circulatorii,respiratorii,digestive
Anatomopatologie:
-infiltratii seroase,serohemoragice,aspect gelatinos in tes.conj.subcutan si seroase,splenomegalie,ramolisment al pulpei splenice

Raspandire si Importanta
– pe tot Globul
– frecvent in zone cu clima temperata si calda
– rar in zone reci(nu sunt conditii favorabile sporularii Mechanism of Anthrax Toxins film
Se raspandeste prin:
– schimburi comerciale
– furaje
– animale
– piei,lana,oase,copite

– de la animalele bolnave nu se poate valorifica nimic(germenii rezista sub forma de spori)
Transmiterea de la animal la om:
-jupuire,consum de carne contaminata,utilizare obiecte din piele,lana,par,coarne,oase
Etiologie
Agent etiologic: Bacillus Anthracis Anthrax film
– germen aerob,imobil,sporulat

– in organele bolnave si cadavre proaspete se prezinta sub forma bacilara,capsulat
– in medii de cultura obisnuite se prezinta sub forma vegetativa,necapsulat
– in medii cu sange sau ser,intr-o atmosfera bogata in Co2, tulpinile virulente capsuleaza

– forma vegetativa,are aspect de bastonas cu extremitatile taiate drept.
– in frotiu din organe – lanturi scurte de 2 – 4 elemente
– in culturi – lanturi lungi,flexuoase,neramificate
Sporularea :(14 – 44 grade C)
– in cadavre deschise
– in contact cu aerul
– in mediile de cultura
Sporul este ovoid,situat central sau subterminal,fara a deforma capul bacilar
– Gram pozitiv
– coloratie Giemsa,albastru de toluidina, bacilii se coloreaza violet -inchis -albastru si capsula in roz-violaceu.
– in organism elaboreaza agresine (substante toxice si antigenice rezistente la caldura si putrefactie)acestea se evidentiaza prin reactia de termoprecipitare Ascoli – Valenti.
– forma vegetativa, e distrusa la 55-60 grd C,iar cu dezinfectante uzuale in 15 min.In cadavre nedeschise e distrusa sub actiunea fenomenelor de putrefactie in 4 zile.Sulfamidele si penicilinele sunt active fata de forma vegetativa
sporii,sunt rezistenti,uscaciunea,putrefactia,sucul gastric nu au efect asupra lor,iar dezinfectantele uzuale necesita contact prelungit pentru ai distruge.Nu sunt distrusi prin procesul de sarare (carne,piei).Sulfamidele si penicilinele nu au efect asupra lor.
Epidemiologie
– receptive, toate animalele cu sange cald
– receptivitatea variaza dupa varsta(mai receptive cele tinere),rasa,tip de exploatare( receptive cele perfectionate),conditii de alimentatie,intretinere.
Surse primare:
– animale cu forme septicemice,cu leziuni vasculare si hemoragii ce elimina germeni prin secretii si excretii
– cadavre deschise sau jupuite
– produse provenite de la animale moarte de antrax (piei,par,oase,coarne,sange),sporii persista si dupa prelucrare in harnasamente,incaltaminte,curele
Surse secundare:
– obiecte,sol,apa ce au venit in contact cu produsele patologice
– furaje
– insecte hematofage in stomacul carora Bacillus Anthracis se conserva 48 de ore,iar in aparatul bucal 5 zile
Cai de infectie:
– digestiva – prin furaje si ape contaminate cu spori
– transcutanat – prin intermediul insectelor, sau prin traumatizare cu obiecte contaminate
De obicei apare la pasune,are evolutie sporadica sau enzootica,poate sa apara anual sau la intervale mai mari.
Uneori boala capata caracter epizootic,cuprinzand un numar mare de animale,una din cauze fiind folosirea furajelor de origine animala: faina de oase,carne,sange.Epizootiile pot fi determinate si de inmultiri masive de insecte hematofage.
Patogeneza
– sporii patrund in organism,germineaza la poarta de intrare si dau nastere la bacili necapsulati care patrund in spatiile limfatice si o parte sunt distrusi prin fagocitoza si liza iar alta parte capsuleaza si incep sa elaboreze agresinele care inhiba fagocitoza,bacilii incep sa se inmulteasca si dupa 12 – 24 de ore formeaza lanturi si patrund in vasele limfatice si in ganglionii limfatici regionali.Sub actiunea substantelor toxice elaborate de bacili se produce o reactie inflamatorie locala (seroasa/serohemoragica) ce poarta numele carbuncul.
In ganglioni o parte sunt distrusi,iar cei ramasi se inmultesc si invadeaza organul.trec in vase limfatice si sange,unde o parte sunt distrusi iar o parte se localizeaza si se inmultesc in splina,maduva osoasa,rinichi provocand leziuni inflamatorii de tip seros sau serohemoragic.
– multiplicare masiva in organism,determina embolizarea capilarelor,rupturi vasculare,hemoragii,procese distrofice
– in urma actiunii toxice se inhiba coagulabilitatea sangelui si sporeste permeabilitatea tisulara rezultand edeme serohemoragice.
-moartea se produce prin hipoxie si anoxie tisulara,prin toxine plasmatice si in urma actiunii unui nr enorm de germeni
Tablou Clinic
– perioada de incubatie ore – 5 – 8 zile
– evolutie la taurine acut/subacut/cronic/atipic
I.Forma acuta – tip obisnuit de evolutie a bolii,are 2 aspecte: septicemica(generalizata),localizata
Antraxul septicemic
– hipertermie 40 – 41grade C
– inapetenta
– puls accelerat
– cord cu sunet metalic
– puls filiform
– meteorism
– diaree sanguinolenta
hematurie
– mucoase cianotice
– animalul transpira
– ataxii
– accese de asfixie
– moarte in 10 – 24 ore
Antraxul local (antrax cu tumori)
– tumefactii subcutanate pe spate,abdomen.Acestea sunt calde,dureroase cu tendinta de extindere
– moartea prin septicemie in 2 – 4 zile
II. Forma subacuta – mai rar intalnita
– abatere
– lipsa rumegarii
– colici surde
– temperaturi variabile
– diaree
– dupa 1 -2 zile starea se agraveaze si animalul moare
III. Forma cronica, simptomele sunt dependente de localizarea procesului infectios
– localizarea in amigdale sau ganglioni limfatici – dificultati de deglutitie,febra
– localizarea intestinala – boala evolueaza asimptomatic si focarul e desoperit dupa sacrificare/moarte
– localizarea cutanata – in zone cu insecte hematofage, apar tumefactii bine delimitate,nedureroase pe corp
IV. Forma atipica – rar
Tablou lezional
-deschiderea cadavrelor interzisa
Antrax acut septicemic
– rigiditatea cadavrului slaba/absenta
– abdomen balonat
– mucoase aparente cianotice
– rect prolabat
– scurgeri sanguinolente din orificiile naturale
– in cadavrul deschis tesutul conjunctiv subcutanat este edematiat,gelatinos,rosu
– sangele – culoare inchisa se deschide la culoare prin expunere la aer,greu coagulabil,partial hemolizat
– la cadavre cu inceput de putrefactie sangele e vascos
– infiltratii gelatinoase intre foitele mezenterului si mediastin
diateza hemoragica in tesuturi si organe
– ganglioni tumefiati,hiperemiati,hemoragici
– splina marita in volum,tumefiiata,turgescenta,pulpa splenica e moale cu aspect noroios,negru vascos,filant
Antrax acut localizat,tumoral
– infiltratii subcutanate cu aspect gelatinos – hemoragic
– muschi hiperemiati,rosu – brun
– ganglioni edematiati si rosietici
Diagnosticul
– examen de laborator (bacterioscopic,bacteriologic,serologic)
– probele:
– frotiuri nefixate din sange sau lichid de edem
– sange recoltat steril
– portiune de ureche
– os lung cu maduva
– de la cadavre deschise – se trimit organe cu leziuni
– portiuni de piele,muschi,carne afumata
Rezultatul examinarii la microscop
– in frotiuri din cadavre vechi,nedeschise – bacilii sunt uniformi,fragmentati,lizati
– in frotiuri din cadavre deschise – bacili capsulati
– pentru izolarea germenului se fac insamantari
bacilul antraxului este nehemolitic/slab hemolitic
Examenul serologic se executa cand rezultatele celorlalte investigatii sunt neconcludente, sau cand probele luate au fost vechi de la cadavre intrate in putrefactie si in care bacilii au fost lizati, antigenul persistand si dupa disparitia germenilor.
Antigenul se evidentiaza prin reactia de termoprecipitare Ascoli – Valenti ,din extracte de splina sau alte organe/tesuturi.
Diagnostic diferential
– intoxicatii
– pasteureloza – lipseste hematuria si diareea sanguinolenta
– babesioze – sezonier,mucoase icterice,sange palid,hemoglobinurie,la necropsie splina e marita in volum si de consistenta cauciucata,nu ramolita
– carbune emfizematos – tumefactiile au caracter invadant si crepitant
– edem malign
Prognostic – grav
Profilaxie
– interzicerea pasunatului pe terenuri ce au fost cimitire de animale
– control sanitar – veterinar in institutii ce colecteaza,transporta,prelucreaza animale si prooduse de origine animala
– distrugerea cadavrelor
– imunizare activa prin vaccinare anticarbunoasa
Primul vaccin anticarbunos – Pasteur – 1881
– animalele vaccinate – febra pasagera,tumefactie la locul de inoculare
– la bovine vaccinul se inoculeaza subcutanat de la 2 luni
– imunitatea se instaleaza in 14 zile si dureaza 6 luni
Combatere
– se declara oficial boala
– carantina grad II
– se examineaza efectivul
– animalele cu semne clinice se izoleaza de efectiv si se trateaza
– cadavrele se distrug
– nu se sacrifica animalele bolnave sau suspecte de boala
– dezinfectii
– masurile de carantina se ridica dupa 14 zile de la ultimul caz de moarte sau vindecare
Tratament
ser anticarbunos
– antibiotice – penicilinele