Antibiotice Curs 2

Antibiotice(AB)
An 3 Semestrul 2
Curs 2

Era antibioticelor a inceput in 1903 cand Paul Erlide incepe sa caute cu „glont fermecat” care la nivelul organismului sa distruga microorganismele fara a avea efect asupra macroorganismului.
AB- sunt substante produse de cel. vii si care poseda act AB, chimioterapice de sinteza- obtinute dupã modelul AB pe cale sintetica si au efect similar cu AB. Ulterior cele 2 notiuni se amesteca uneori. In ceea ce priveste act. AB este o act. toxica specifica si selectiva asupra microorganismelor patogene. Aceste substante actioneaza asupra unor componente ale cel. microorganismelor dar aceasta componente trebuie sa fie de importanta vitala. Spre deosebire de AB si chimioterapice de sinteza, antisepticele si dezinfectantele care poseda tot actiune AB se considera ca reprezinta „gloante obisnuite”. Actiunea lor este neselectiva. AB pot avea actiune bactericida – absoluta = cand distrug germenii atat pe cei in repaus cat si pe cei in multiplicare si actiune degenerativa = distrug germenii care se afle in multiplicare.Au actiune bacteriostatica – stopeaza inmultirea bacteriilor astfel incat bacteriile pot fi mult mai usor distruse prin mijloace de aparare ale organismului.
CMB – concentratia cea mai mica de medicamente care distrug bacteriile (conc. minima de bacterii)
CMI – concentratia minima inhibitorie, (conc. care inhiba multiplicarea germenului)

Atunci cand CMI este aproape egala cu CMB microorgranismele au o toleranta mica fata de AB cercetat.
Cand CMB mai mare decat CMI- toleranta mare fata de AB bacteriostatice. Exista unele AB prin excelenta bactericide (peniciline, cefalosporine) alte AB mai ales bacteriostatice (tetracicline) dar si unele AB care in anumita concentratie sunt bacteriostatice iar in concentratie sau doze superioare acestora sunt bactericide (eritromicina).
Mecanisme de actiune AB:
a)Inhibarea biosintezei peretelui microbian
Ex: peniciline, cefalosporine, bacitracina, cicloserina, vancomicina, acestea interfereaza formarea unui polimer glicopeptidic– peptidoglican specific . Acesta are rolul de a mentine o presiune osmotica interna crescuta in interiorul celulei bacteriene. Bacteriile lipsite de perete celular se numesc persisteri (sferoplasti) iar substa care actioneaza prin acest mecanism isi exercita efectul numai in timpul diviziunii celulare atunci cand se sintetizeaza peptidoglicanul si respectiv peretele celular. Germenii in repaus precum si cei lipsiti de perete celular sunt prin definitie rezistenti.
b)Inhibarea functiei membranei celulare
Fenomen produs de AB care au capacitatea de a se cupla cu ergosteroizi din membrana celulei fungice (AB antimicotice). AB polipeptide ciclice care produc modificãri structurale si functionale la nivelul membranei celulare. Acest AB poseda act. bactericida absoluta actionând in faza de repaus si de multiplicare AB.
c)Inhibarea sintezei proteice la niv. cel. bacteriene
Se traduce prin act. AB aminoglicozidice, tetraciclice, cloramfenicol (amfenicoli), macrolide, lincomicina.
Prin acest mecanism este modificata reactia de transfer a aminoacizilor la locul sintezei proteice respectiv la nivelul ribozomilor si ca urmare este alterata formarea lanturilor polipeptidice. Celulele nu prezinta cele 2 unitati ribozomale ci prezinta subunitati 80S ca urmare nu pot fi atacte de AB aceste subgrupe.
d)Inhibarea sintezei acizilor nucleici
Doua categorii de antibiotice:
1)AB care inhiba enzima ARN polimeraza – impiedica fenomenul de copiere a informatiei genetice de catre ARN de la ADN deasemenea inhiba replicarea ADN-lui.
Ex: AB rifampicina
2)AB care inhiba enzima ADN giraza

Rezistenta – au o rezistenta :- innascuta
– dobandita- prin diverse mecanisme datorita utilizarii unor doze prea mici, interval prea mare intre 2 administrari sau un tratament scurt.
Bacteriile pot deveni rezistente astfel:
a)prin sinteza unor enzime care inactiveaza AB
b)impiedica patrunderea AB la nivelul celulei bacteriene
c)forteaza iesirea AB din cel bacteriana
Microorganismele devin rezistente prin mutatii, acest tip de rezistenta se transmite pe verticala dar si orizontala.
Transmiterea genelor cu ajutorul bacteriofag
ilor, prin fenomene de conjugare.
Rezistenta este adesea este incrucisata : cel. bacteriene devenite rezistente la un AB devin rezistente si la alte AB care actioneaza prin mecanism similar. Rezistenta la mai multe categorii de AB-da nastere la POLIREZISTENTA.

CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR
Betalactamine
Peniciline naturale
Peniciline de semisinteza
Cefalosporine
Aminoglicozidice
Streptomicina
Kanamicina
Macrolide
Eritromicina
AB false macrolide (lincosamidice)
AB Amofenicoli
Tetracicline
Polipeptidele ciclice (polimixine)
Peptolidele
AB Antifungice
AB Antiparazitare
AB Citostatice

PENICILINELE NATURALE
Forma cunoscuta – penicilina cristalina
In 1928 Fleming face primele observatii legate de penicilina.In 1945 se acorda primul Nobel”Grupului de la Oxford; ce activase in perioada 1939-1940
Structura chimica
Contine 5 tipuri de peniciline gruparea activa fiind acidul-6-amino-penicilanic, se considera ca fiind produsa in principal de Penicilium Crisogenum si Penicilium Notatum.
La nucleul de baza se grefeaza diversi radicali:
daca se grefeaza radical benzil- Benzilpenicilina, Benzetin Benzilpenicilina.
Este o subst sub forma de pulbere de culoare alba solubila in apa mai ales sub forma sarurilor de Na si K.
Sol sunt pastrate la frigider 48 de h.
Se dozeaza in U.I, o U.I. fiind egala cu cantitatea de penicilina care impiedica dezvoltarea stafilococului auriu tulpina Oxford pe un diametru de 24 mm.
Mecanism de actiune
Are actiune bactericida, se cupleaza cu Murein Transpeptidaza si impiedica sinteza acidului muranic, un precursor al peptidoglicanului component al peretelui celular. Ca urmare in interiorul bacteriei se acumuleaza produsi ce blocheaza sinteza proteinelor si ac. nucleici. Bacteriile devin gigante si se dezintegreaza.
Bacteriile gramm negative nu poseda perete celular si prin urmare sunt rezistente iar in cazul cel. homeotermelor, ac. muranic nu este un component de baza al membranei celulare (asa se explica lipsa de toxicitate). Rezistenta se instaleaza lent si consta in sinteza de catre unele cel. bacteriene a unei enzime = penicilinaza.Aceasta scindeaza inelul betalactanic al penicilinei. Nu este incrucisata cu rezistenta la cefalosporine.
Spectrul de actiune
Penicilina este activa in general fata de gramm pozitive si fata de 2 gramm negative : meningococ si gonococ.
Ex: coci gramm pozitivi: streptococ, stafilococ, pneumococ/gramm negativi: maningococ, gonococ
Bacili gram pozitivi: B.antracis, Listeria, Bacilul rujetului, Corinebacterium
Anaerobi: Clostridii, Spirochete, unele Actinomicete
FarmacocineticaCai de administrare: parenterala (nu se administreaza per os, fiind inactivata de secretiile digestive).
Se absoarbe bine deoarece concentratia maxima sanguina apare in 15-30 min. Se leaga de proteine plasmatice in proportie de 40-60%. Nivelul sanguin eficace se situeaza 0.03-0.06 mg/ml. Realizeaza concentratii crescute in ficat , rinichi, pulmon.
Difuzeaza bine prin tesuturi chiar si placenta , nu difuzeaza bine la nivelul membranei sinoviale si micii seroase. Patrunde bine prin meningele inflamat nu patrunde prin meningele normal. In prop de 40-70% se elimina prin forma netransformats prin rinichi, restul prin bila, lapte. Din lapte dispare in 24 h.

Leave a Comment