Anatomia Animalelor Domestice Grila 5

Anatomia Animalelor Domestice

An 2 semestrul 2

Grila 5

Preluat dupa Anatomie – FMVB
1.    Topografia canalului parotidian în raport cu artera şi vena facială în treimea superioară a marginii rostrale a m. maseter la ecvine este: a) c.a.v., b) a.v.c., c) a.c.v., d) v.a.c., e) a.v.c.

2.    La faţa profundă a m. maseter, imediat ventral de creasta maxilo-.facială, se evidenţiază: a) a. şi v. profundă a feţei, b) v. reflexă, c) a. facială, d) v. facială, e) n. Maseterin.

3.    La marginea laterală a aripii atlasului poate fi abordat (ă): a) n. auricular mare, b) v. transversă a feţei, c) n. auricular posterior, d) n. auricular intern, e) a. occipito-musculară.


(preluat dupa Horseland)

4.    Nervul jgheabului este plasat subcutan pe: a) latura caudală a trigonului Viborg, b) nici un răspuns corect, c) tendonul m. sternomandibular, d) latura superioară a trigonului Viborg, e) latura mijlocie a trigonului Viborg

5.    Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană medială: a) m. flexor superficial, b) m. flexor lung al degetelor, c) m. flexor lung al degetului mare, d) m. tibial caudal, e) m. extensor digital lung.

6.    Fundul de sac distal al marii teci sesamoidiene este situat: a) între bridele marelui burelet glenoidal, b) între metacarp şi tendonul m. interosos median, c) distal de lama transversă a m. flexor profund, d) sub ligamentul ungulo-sesamoidian impar, e) proximal de lama transversă a m. flexor digital profund.

7.    Care din următoarele artere traverseayă compartimentul median al micii teci postcarpiene: a) a. carpiană laterală, b) a. digitală palmară comună II, c) a. palmară, d) a. radială, e) a. Mediană.

8.    Proximal de pisiform, între cele două bride ale m. extensor carpo-ulnar, se poate bloca: a) n. radial, b) n. digital posterior, c) n. palmar lateral, d) n. cutanat lateral al antebraţului, e) n. dorsal al mâinii.

9.    Care din următoarele artere însoţeşte n. cutanat sural plantar: a) a. plantară laterală, b) nici un răspuns corect, c) a. safenă medială, d) a. poplitee, e) a. tibială caudală.

10.    Care din următorii muşchi formează profilul anterior al zeugopodiului toracal la ecvine: a) m. extesor carporadial, b) m. tensor al fasciei antebrahiale, c) m. tibial cranial, d) m. fibular lung, e) m. fibular III.

11.    Nervul palmar lateral la ecvine: a) este senzitiv, b) trece prin marea teacă postacarpiană, c) trece prin teaca carpiană laterală, d) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană, e) nu este acompaniat de formaţiuni vasculare.

12.    În regiunea chişiţei la ecvine: a) lig. pintenului întretaie în plan profund n. digital posterior, b) v. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale, c) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital posterior, d) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital mijlociu, e) se poate aborda fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene.

13.    În şanţul metacarpian anterior se poate aborda: a) vena digitală dorsală comună III, b) sinoviala veziculară pentru tendonul m. extensor digital comun, c) fundul de sac dorsal al art. buletului, d) fundul de sac palmar al art. buletului, e) fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene.

14.    La ovine, limfocentrul prescapular: a) este inervat de n. prescapular, b) apare diseminat pe traiectul ramurii ascendente a a. cervicale superficiale, c) este abordabil în şanţul delto-pectoral, traversat de v. cefalică brahială, d) este conformat la fel ca la taurine şi ecvine, e) este compact, palpabil şi abordabil transcutanat.

15.    Linia tricipitală: a) se intersectează proximal cu şanţul latero-cranial al antebraţului, b) corespunde marginii ventrale a m. triceps brahial, c) corespunde marginii dorsale a porţiunii laterale a m. triceps brahial, d) este reper pentru blocajul plexului intercosto-brahial, e) este reper pentru blocajul perforantelor distale ale nn. intercostali.

16.    Vena pintenului: a) nu are raport cu m. pielos toraco-abdominal, b) reprezintă vena toraco-dorsală, c) este afluent al venei subscapulare, d) însoţeşte lig. pintenului, e) trece la marginea superioară a m. pectoral ascendent.

17.    Pe linia ce uneşte baza cozii cu unghiul intern al iliumului, subcutan, se blochează: a) nn. cluniali mijlocii, b) nn. plexului lombar cranial, c) nn. plexului lombar caudal, d) n. cutanat femural caudal, e) nn. cluniali craniali.

18.    Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. cutanat sural dorsal, b) n. femural, c) a. iliaco-femurală, d) n. cutanat sural plantar, e) n. cutanat femural caudal.

19.    În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. inghinale profunde, b) lnn. ileofemurale, c) lnn. subiliace, d) lnn. femurale, e) lnn. inghinale superficiale.

20.    Truchiul arterial incisiv: a) irigă incisivii de pe arcada superioară, b) este acompaniat de trunchiul venos incisiv, c) se evidenţiază în şanţul gingivo-bucal, d) nu are satelit venos, e) acompaniază porţiunea verticală a organului vomero-nazal.

21.    Nervul zigomatico-temporal: a) are traiect la marginea rostrală a procesului zigomatic al frontalului, b) participă la formarea plexului subzigomatic, c) este acompaniat de a. v. zigomatico-temporală, d) are traiect oblic la marginea dorsală a arcadei zigomatice, e) inervează m. temporal.

22.    Vena reflexă (profundă a feţei): a) este venă de pasaj între v. maxilară şi v. facială, b) descarcă sinusul cavernos în sinusul pietros ventral, c) se evidenţiază între cele două porţiuni ale m. maseter, ventral de creasta maxilo-facială, d) este plasată ventral de creasta maxilo-facială în raport cu planul osos, e) este acompaniată de a. profundă a feţei emisă de a. infraorbitară.

23.    Limfocentrul mandibular: a) la canide este plasat caudal de glanda mandibulară, b) la toate speciile este plasat pe a. palatină ascendentă, c) la ovine şi taurine este diseminat, d) la ecvine realizează cu simetricul forma literei “V” cu vârful dirijat aboral, e) este plasat în treimea anterioară a jgheabului intermandibular la ecvine.

24.    Nervul jgheabului: a) inervează muşchii ce delimitează jgheabul jugular, b) inervează m. pielos cervical urmărind traiectul jgheabului jugular, c) se blochează la faţa externă a v. linguo-faciale, d) este componentă senzitivă din ramura dorsală C2, e) mai este numit şi ansa atloidiană.

25.    Prin secţionarea plexului subzigomatic: a) se produce paralizia mm. pieloşi ai urechii şi a m. pielos cervical, b) se produce doar paralizia mm. pieloşi ai urechii, c) este abolită sensibilitatea din regiunea zigomatico-temporală, d) este abolită sensibilitatea din regiunea buccinatorie, e) se produce paralizia mm. pieloşi ai botului, ai pleoapelor şi ai urechii.

26.    Trigonul Viborg: a) este delimitat ventral de v. linguofacială, b) este delimitat dorsal de mandibulă, c) este delimitat de aceleaşi formaţiuni la ecvine, taurine şi ovine, d) este delimitat dorsal de a. linguo-facială, e) nu poate fi abordat din plan superficial.

27.    Sensibilitatea dinţilor de pe arcada inferioară: a) se aboleşte prin blocarea plexului mental, b) este asigurată de n. infraorbitar, c) se aboleşte la gaura mandibulară, d) este culeasă de n. alveolo-mandibular care nu poate fi abordat, e) este asigurată de doi nervi cu origine diferită în n. trigemen.

28.    Sensibilitatea de la faţa externă a pavilionului se poate bloca: a) prin anestezierea n. auricular anterior, b) prin anestezierea n. auricular mijlociu, c) la marginea aripii atlasului, d) prin anestezierea n. auricular posterior, e) prin anestezierea nn. auriculari anterior, mijlociu şi posterior.

29.    Un ac introdus în treimea mijlocie a jgheabului jugular străbate următoarele straturi: a) piele, m. pielos, fascie cervicală superficială, v. jugulară, m. omohioidian, fascie cervicală mijlocie, a. carotidă comună, b) piele, fascie cervicală superficială, m. pielos, v. jugulară, m. omohioidian, a. carotidă comună, c) piele, fascie cervicală mijlocie, m. pielos, v. jugulară, fascie cervicală mijlocie, m. omohioidian, a. carotidă comună, d) piele, m. pielos, fascie cervicală superficială, m. sterno-mandibular, m. cleidomastoidian, v. jugulară, e) piele, fascie cervicală profundă, a. carotidă comună.

30.    Pe suprafaţa bridei m. biceps brahial se poate aborda: a) n. cutanat medial al antebraţului din n. axilar, b) n. cutanat lateral al antebraţului din n.  radial, c) n. musculo-cutanat – componenta senzitivă, d) n. cutanat medial al braţului, e) n. radial.

31.    În şanţul latero-cranial al antebraţului se poate evidenţia la ecvine: a) a. şi v. interosoasă cranială mascate parţial de m. abductor lung al degetului mare, b) a. şi v. interosoasă cranială pe suprafaţa m. abductor lung al degetului mare, c) a. interosoasă comună, d) a. transversă a cotului, e) numai a. interosoasă cranială.

32.    Pe linia olecran-pisiform n. ulnar: a) este dispus subfascial şi nu are satelit vascular, b) are structură exclusiv motorie după ce a emis n. cutanat caudal al antebraţului, c) are structură mixtă, d) acompaniază la faţa laterală tendonul porţiunii ulnare a m. flexor digital superficial, e) este plasat epifascial.

33.    Nervul dorsal al mâinii: a) este emis de n. palmar lateral, b) este emis de n. palmar medial, c) se blochează la extremitatea metacarpului rudimentar IV, d) se blochează pe faţa laterală a membrului, proximal de pisiform, e) are structură mixtă.

34.    Mediile refringente ale bulbului ocular sunt: a) cornee, iris, corp vitros, cristalin, b) cornee, umoare apoasă, cristalin, lamina fusca, c) cornee, umoare apoasă, cristalin, corp vitros, d) cornee, retină şi cristalin, e) umoare apoasă, corp vitros, cristalin, coroidă.

35.    Muşchii pătrat şi piramidal mobilizează pleoapa a treia la: a) bovine, b) suine, c) păsări, d) canide, e) ecvine.

36.    În structura peretelui cutiei de corn intră: a) periopla, tubii cornoşi, ţesutul intertubular, podofilul, b) periopla, tubii cornoşi, cherafilul, c) periopla, tubii cornoşi, ţesutul velutos, d) periopla şi podofilul, e) periopla, cherafilul, tubii cornoşi, ţesutul intertubular.

37.    Ducând o linie imaginară ce urcă de la spina maxilară şi intersectează linia ce uneşte unghiul nazal al ochiului cu comisura dorsală a narinei: a) se marchează limita posterioară a reg. infraorbitare, b) se delimitează limita anterioară a reg. maxilare, c) se delimitează reg. infraorbitară de cea maxilară, d) se marchează limita dintre reg. maxilară şi cea buccinatorie, e) se delimitează reg. infraorbitară de cea nazală dorsală.

38.    La nivelul extremităţii cefalice pulsul poate fi luat la ecvine pe: a) numai pe v. facială, b) pe a. maseterină aborală, c) numai pe a. linguofacială, d) numai pe a. maseterină orală, e) numai pe v. maseterină aborală.

39.    Realizând o incizie profundă în treimea mijlocie a liniei ce uneşte unghiul toracal al spetei cu olecranul se evidenţiază: a) lc. axilar, b) n. subscapular, c) n. suprascapular, d) plexul intercostobrahial, e) v. toracică externă.

40.    Sensibilitatea de la pielea ce acoperă art. scapulo-humerală şi reg. cranială a braţului este preluată de: a) n. cutanat lateral al antebraţului, b) n. dorsal al mâinii, c) n. preclavicular, d) n. cutanat medial al antebraţului, e) plexul intercostobrahial.

41.    Pielea de pe faţa dorsală a regiunii metatarsiene la rumegătoare este inervată de: a) n. cutanat sural plantar, b) n. tibial, c) n. cutanat sural dorsal, d) n. fibular, e) n. dorsal al mâinii.

42.    Nervul fibular superficial se blochează: a) în treimea proximală a şanţului gambier cranio-lateral, b) caudal regiunii gambei, c) proximal jaretului, în şanţul delimitat de tendoanele mm. lungul extensor al degetelor piciorului şi extensor digital lateral, d) în şanţul gambier postero-medial, e) pe faţa laterală a jaretului, sub m- extensor scurt al degetelor piciorului.

43.    Sensibilitatea tunicii externe a burselor testiculare este recepţionată de: a) n. dorsal al penisului, b) n. pudend extern, c) nn. spermatici interni, d) n. iliohipogastric, e) nn. spermatici externi.

44.    Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nn. spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare, b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei, c) baza urechii cu olecranul, d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei, e) aripa atlasului cu tuberozitatea spinei scapulare.

45.    Pentru puncţia venei jugulare, la ecvine acul strabate din plan superficial spre profunzime următoarele straturi: a) piele, m. pielos cervical, fascie cervicală superficială, v. jugulară, b) piele, fascie cervicală superficială, m. pielos, fascie cervicală mijlocie, v. jugulară, c) piele, m cleido-transvers, v. jugulară, d) piele, m. pielos cervical, m. omohioidian, v. jugulară, e) piele, fascie cervicală superficială, m. omohioidian, v. jugulară.

46.    Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nervii spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare, b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei, c) baza urechii cu olecranul, d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei, e) aripa atlasului cu tuberozitatea spinei scapulare.

47.    A. pudendă externă şi v. pudendă accesorie sunt plasate pe: a) comisura caudo-laterală a inelului inghinal profund, b) comisura caudo-medială a inelului inghinal superficial, c) comisura caudo-medială a inelului inghinal profund, d) comisura cranio-laterală a inelului inghinal superificial. e) nici un răspuns corect.

48.    Ventral de creasta deltoidiană se blochează: a) n. cutanat cranial al antebraţului, b) n. cutanat lateral al antebraţului, c) n. cutanat medial al antebraţului, d) n. dorsal al mâinii, e) n. median.

49.    Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară, b) dorsal de intersecţia claviculară, c) la vârful procesului transvers C5, d) la vârful procesului transvers C6, e) la vârful procesului transvers C7.

50.    Care din următorii nervi poate fi identificat pe linia unghi extern al iliumului – patelă, la partea cranio-medială a m. tensor al fasciei lata: a) n. cutanat sural lateral, b) n. cutanat sural cranial, c) n. cutanat sural plantar, d) n. cutanat femural lateral, e) n. cutanat femural caudal.

51.    Schematizaţi zonele senzitive ale ramurii oftalmice şi mandibulare ale nervului trigemen şi abordarea trunchiurilor senzitive primare.

52.    Schematizaţi regiunile abdominale ventrale (delimitare).

53.    Precizaţi (schematizaţi) punctele de reper pentru abordarea formaţiunilor vasculo-nervoase din regiunile coapsei.

54.    Schematizaţi printr-o secţiune tranversală regiunile gambei.

55.    Indicaţi punctele de reper pentru abordarea limfonodurilor palpabile la rumegătoare.

56.    Schematizaţi proiecţia stomacului şi splinei la ecvine, rumegătoare şi canide.

57.    Schematizaţi (secţiune transversală) topografia viscerelor din mediastinul postcordial la ecvine.

58.    Schematizaţi regiunea carpiană (secţiune transversală).

59.    Schematizaţi arealul cutanat şi punctele de reper ale nervilor plexului lombar cranial.

60. Schematizaţi analizatorul stato-acustic (urechea externă şi medie).