Anatomia animalelor domestice Grila 3

Anatomia animalelor domestice
An 2 Semestrul 1
Grila 3

Preluare dupa Anatomie – FMVB
1. La care din următoarele specii aorta toracică are raporturi pe partea stângă cu vena azigos? a) ecvine; b) canide; c) leporide; d) suine; e) la nici una din speciile enumerate.

2. Care din următoarele vene îşi are originea în extremitatea rostrală a sinusului cavernos prin vena emisară a fisurii orbitare? a) v. bucală; b) v. facială; c) v. maxilară; d) vena profunda a feţei; e) vena occipitală.

3. Care sunt rădăcinile venei maxilare? a) v. infraorbitară şi v. sfeno-palatină; b) v. infraorbitară şi v. profundă a feţei; c) vv. labio-maxilară şi labio-mandibulară; d) vv. pterigoidiene; e) vv. occipitală şi temporală profundă.

4. Vena bazilică sau transversă a cotului face legătura între: a) vena mediană şi vena colaterală ulnară; b) v. colaterală ulnară şi v. cefalică brahială; c) v. cefalică brahială şi v. mediană; d) v. axilară şi brahială; e) v. brahială şi v. cefalică brahială.

5. Care din următoarele vene îşi au originea în arcul venos supracarpian? a) venele palmară şi radiară; b) vv. mediane şi palmară; c) vv. mediane şi ulnară; d) v. ulnară şi radiară; e) v. cefalică accesorie şi mediane.

6. La ecvine vena safenă medială se caracterizează prin următoarea particularitate: a) este mai redusă decât safena laterală; b) se descarcă în vena femurală profundă; c) este dispusă subfascial, d) prezintă două rădăcini; e) are un calibru mai redus ca artera omonimă.

7. Trunchiurile vagale au structură: a. parasimpatică presinaptică b. parasimpatică postsinaptică c. ortosimpatică d. motorii şi ortosimpatice e. mixtă.

8. N. median are traiect printre radius şi: a. m. extensor carpo – radial b. m. extensor carpo – ulnar c. m. flexor carpo – radial d. m. extensor digital lateral e. m. extensor digital comun.

9. N. dorsal al mâinii: a. provine din n. radial b. provine din n. ulnar c. provine din n. palmar medial d. provine din n. musculo-cutanat e. este motor.

10. N. safen: a. provine din n. femural şi este senzitiv b. provine din n. femural şi este mixt c. provine din n. obturator şi este senzitiv d. provine din n. obturator şi este mixt e. este ramură din plexul lombo-cranial.

11. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. corpului calos b. trigonului cerebral c. fornixului d. corpului striat e. corpului geniculat lateral.

12. Pedunculii cerebeloşi aparţin : a. metencefalului b. mezencefalului c. diencefalului d. metatalamusului e. hipotalamusului.

13. Ganglionul geniculat reprezentat: a. originea aparentă a n. trigemen b. originea rebelă a n. VII c. ganglion parasimpatic d. originea reală a n. glosofaringian e. ganglion ortosimpatic.

14. Ansa axilară este realizată cu participarea : a. n. median şi musculo-ctanat b. n. radial şi ulnar c. n. median şi axilar d. n. axilar şi radial e. n. axilar şi ulnar.

15. N. laringic cranial vehiculează : a. fibre parasimpatice postsinaptice din plexul carotidian b. fibre ortosimpatice presinaptice pentru ganglionul laringian c. fibre parasinaptice postsinaptice vagale d. fibre parasimpatice presinaptice e. doar fibre somatice.
16. Artera dorsală a piciorului reprezintă o continuare în regiunea tarsului a arterei: a) tibială caudală; b) metatarsice dorso-laterale; c) tibiale craniale; d) interosoase comune; e) tarsice perforante.

17. Prin confluarea celor două trunchiuri pelvi-crurale ia naştere: a) v. iliacă externă; b) v. iliacă internă; c) vena cavă caudală; d) v. portă; e) venele pudende.

18. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală profundă;&nb
sp; b) a. femurală caudală; c) a. poplitee, d) a. femurale; e) a. tibiale craniale.

19. A. pudendă externă la armăsar se termină prin:
a) a. epigastrică cranială şi a. cranială a penisului; b) a. epigastrică cranială şi a. epigastrică caudală superficială, c) a. cranială şi a. mijlocie a penisului; d) a. peniană cranială şi a. subcutanată abdominală; e) a. peniană cranială şi a. epigastrică caudală.

20. Una din venele ce pot fi folosite la ecvine pentru puncţie (în vederea recoltării de sânge de exemplu) este: a) v. profundă a feţei; b) v. metatarsică dorso-laterală; c) v. safenă laterală; d) v. cefalică antebrahială; e) v. pudendă accesorie.

21. Care din următoarele vene nu are satelit arterial la ecvine? a) maseterină aborală; b) safenă medială; c) reflexă; d) colaterală ulnară; e) brahială.

22. Artera vertebrală se anastomozează sub aripa atlasului cu o ramură din: a) a. carotidă externă; b) a. occipitală; c) a. carotidă internă; d) a. cervicală profundă; e) a. cervicală superficială.

23. Cavitatea pericardică este o cavitate delimitată de: a) pleura pericardică şi pericardul fibros, b) pericardul fibros şi pericardul seros, c) epicard şi miocard, d) pericard seros – foiţă parietală şi epicard e) epicard şi endocard.

24. Tuberculul intervenos este un relief muscular care : a) separă deschiderile venelor cave b) se află în atriul stâng c) se află în ventriculul stâng d) se află pe septumul interatrial e) nici un răspuns nu este corect.

25. 14. Cuspizii sunt structuri anatomice prezente : a) la nivelul orificiului aortic b) la nivelul orificiului venei cave craniale c) numai la nivelul orificiului atrioventricular stâng d) numai la nivelul orificiului atrioventricular drept e) la nivelul orificiilor atrioventriculare drept şi stâng.

26. Cordajele tendinoase de la nivelul ventriculului drept nu sunt prezente la: a) suine b) păsări c) rumegătoare d) leporide e) ecvine.

27. Limfocentrii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de: a) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical profund, lc. celiac b) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. mediastinal c) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. cevical profund d) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. retrofaringian, lc. cervical superficial, lc. axilar e) lc. parotidian, lc. mandibular, lc. cervical superficial, lc. cevical profund, lc. axilar.

28. Limfocentrul parotidian este reprezentat de 6 – 10 limfonoduri extrem de reduse şi diseminate printre acinii glandei parotide la : a. suine, b. rumegătoare, c. carnivore, d. numai la ecvine, e. leporide.

29. La originea arterei colaterale ulnare sunt prezente limfonodurile: a. axilare proprii, b. cubitale, c. axilare ale primei coaste, d. toracoaortice, e. cervicale profunde caudale.

30. Limfocentrul toracal ventral este format din limfonodurile sternale craniale, sternale caudale, xifoidiene şi frenice, constant prezente la toate speciile fiind limfonodurile: a. sternale caudale, b. sternale craniale, c. frenice, d. xifoidiene, e. sternale caudale şi xifoidiene.

31. La traiectul arterei circumflexe iliace profunde – ramură ventrală se află dispuse limfonodurile: a. ingvinale superficiale b. precrurale (subiliace) c. ingvinale profunde d. ischiatic e. coxale.

32. Care sunt cele trei colaterale desprinse în sens dorsal din porţiunea guturală a. a. maxilare? a) a. meningică medie, a. temporală profundă rostrală, a. timpanică rostrală; b) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală; c) a. meningică caudală; a. temporală profundă aborală, a. timpanică rostrală, d) a. meningică medie, a. temporală profundă aborală, a. timpanică aborală, e) a. meningică rostrală, a. temporală profundă aborală, a. sigmoidiană.

33. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coraco-brahial? a) a. circumflexă a spetei; b) a. circumflexă humerală caudală; c) a. circumflexă humerală cranială; d) a. musculo-cutanată; e) a. brahială.

34. La care din următoarele specii lipseşte trunchiul bicarotic? a) ecvine, b) ovine; c) caprine; d) suine; e) carnivore.

35. În regiunea chişiţei la ecvine artera digitală proprie este plasată atât pe partea laterală cât şi pe partea medială: a) între nervii digitali anterior şi mijlociu; b) înaintea venei digitale; c) înapoia nervului digital posterior; d) înaintea nervului digital mijlociu; e) înapoia venei digitale.

36. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastrică dreaptă; b) a. gastro-duodenală; c) a. pancreatico-duodenală cranială; d) a. pancreatico-duodenală caudală; e) a. ruminală stângă.

37. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. portă; b) v. cavă caudală, c) v. azigos; d) v. toracică internă; e) v. musculo-frenică.

38. În duplicătura durei-mater denumită „coasa creierului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul longitudinal dorsal; c) sinusul pietros ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.

39. Care este topografia formaţiunilor vasculare în sens cranio-caudal la ecvine la nivelul incizurii vasculare a mandibulei? a) a.facială, v. facială, canal parotidian; b) canal, arteră, venă, c) arteră, canal, venă, d) venă, arteră, canal; e) venă, canal, arteră.

40. Arterele coronare îşi au originea: a) în atriul drept; b) în artera pulmonară; c) în artera aortă; d) în ventriculul stâng; e) în ventriculul drept.

41. Lateral de decusaţia piramidală se află originea aparentă a perechii a. VI de nervi cranieni b. IX de nervi cranieni c. XII de nervi cranieni d. VII de nervi cranieni e. VIII de nervi cranieni.

42. Aripa cenuşie este dispusă : a. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a XII b. la nivelul trigonului bulbar şi corespunde nucleului perechii a IX şi X c. la nivelul trigonului pontin şi corespunde nucleului incert d. pe faţa ventrală a bulbului c. lateral de nucleul caudal.

43. Aria perforată anterioară corespunde : a. trigonului bulbar b. trigonului olfactiv c. trigonului pontin d. talamusului e. nervilor olfactivi.

44. Şanţul basilar este plasat: a. pe faţa ventrală a măduvei b. pe faţa ventrală a bulbului c. pe faţa dorsală a bulbului d. pe faţa ventrală a punţii e. pe faţa ventrală a emisferelor cerebrale.

45. La extremităţile laterale ale punţii îşi are originea aparentă nervul : a. gloso-faringian b. intermedio-facial c. trigemen d. facial e. vestibulo-cohlear.

46. Lichidul cefalorahidian ocupă : a. doar cavităţile intranevraxiale b. cavităţile intranevraxiale şi spaţiul leptomeningic c. doar spaţiul subarahnoidian d. spaţiul supradural e. spaţiul subdural.

47. Pe calea perechii III de nervi cranieni sunt vehiculate alături de fibre motorii şi fibre: a. parasimpatice presinaptice b. ortosimpatice presinaptice c. parasimaptice postsinaptice d. fibre senzitive e. fibre senzoriale.

48. Ganglionul ciliar are structură: a. senzitivă b. parasimpatică c. ortosimpatică d. mixtă e. senzitivă.

49. Nervul marele pietros superficial este emis de perechea VII în porţiunea: a. intraosoasă b. subparotidiană c. subcutanată d. intracraniană e. subbazală.

50. N. lingual: a. provine din ramura maxilară a perechii a V-a de nervi cranieni. b. vehiculează fibre parasimpatice presinaptice din nucleul salivator anterior c. culege sensibilitatea din treimea posterioară a limbii d. inervează m. extrinseci ai limbii e. are structură mixtă.

51. Schematizaţi conformaţia exterioară a cordului.

52. Schematizaţi ansa memorabilă Wrisberg.

53. Schematizaţi perechea a III-a de nervi cranieni şi raporturile cu parasimpaticul ocular.

54. Schematizaţi vena cavă cranială la rumegătoare şi suine.

55. Schematizaţi limfocentrii capului la ecvine.

56. Schematizaţi artera femurală la ecvine.

57. Schematizaţi reţeaua admirabilă epidurală la rumegătoare.

58. Schematizaţi plexul brahial – ramuri laterale şi colaterale (diagramă).

59. Schematizaţi parasimpaticul medular (cutanat).

60. Schematizaţi terminalele arterei aorte abdominale la ecvine, rumegătoare, suine, carnivore.

Leave a Comment